Vlad Gheorghiu este cercetător la University of Aberdeen din Scoția, urmând un program doctoral de cercetare în Antropologie Socială cu un proiect centrat pe mobilitate și dezindustrializare în Hunedoara, România. În vara acestui an, Vlad Gheorghiu a petrecut o lună în satul Chieșd, încercând să descifreze memoria socială a locuitorilor în încercarea de a înțelege prin ce au trecut în urma transformărilor societății post socialiste și dezindustrializate. Rezidența de documentare și scriere realizată de Vlad Gheorghiu face parte din proiectul ”Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere” derulat de către Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale și co-finanțat de AFCN.
Reporter: De ce ați ales comunitatea rurală în care ați făcut cercetarea de teren și tema cercetării?
Vlad Gheorghiu: Temele pe care le urmăresc acum în cercetarea mea sunt transformările post socialiste în zone dezindustrializate, folosind lentila mobilității, a migrației. Satul Chieșd, deși nu l-am vizitat până în acest an, s-a potrivit de minune. Unghiul folosit pentru acest proiect am dorit să fie unul care să reiasă din cercetarea propriu-zisă și a funcționat așa cum mi-am dorit. După primele două săptămâni în Chieșd am realizat că pot descifra relațiile sociale urmărind relația oamenilor cu apa și mediul înconjurător. Am adoptat această perspectiva și, mai departe, am legat fenomenele sociale din Chieșd de tendințe și transformări globale, încercând să îi arăt specificul și unicitatea.
Reporter: Care a fost prima impresie despre comunitatea cu care ați intrat în contact?
Vlad Gheorghiu: Prima impresie a fost foarte interesantă. Am ajuns într-un sat modern, cu străzi asfaltate, școală modernă, o biserică veche de peste 200 de ani obiectiv turistic și case frumoase. Dar cu o mulțime de oameni așteptându-și rândul la o sursă de apă aflată în centrul satului. Asta a fost prima curiozitate care m-a pus pe gânduri. Oameni foarte primitori, cum este Ciprian, bibliotecarul satului, mi-au făcut viața ușoară și m-au ajutat sa înțeleg Chieșdul chiar și în puținul timp pe care l-am avut la dispoziție acolo.
Reporter: Pe parcursul cercetării vi s-a schimbat perspectiva inițială legată de tematica propusă?
Vlad Gheorghiu: În mare, nu am găsit nimic surprinzător în Chieșd. Satul împărtășește o poveste des întâlnită în România. Comunități dependente de o anumită industrie, acum defunctă, dezvoltă strategii de adaptare și supraviețuire. Un exemplu de astfel de strategie întâlnit și în Chieșd este migrația în țări vestice în căutarea de locuri de muncă mai bine plătite decât cele disponibile acasă. Când am început însă să intru în detalii și să povestesc cu din ce în ce mai mulți oameni, am început să îi înțeleg specificul și am descoperit formele specifice adoptate sau inovate de localnici. Acestea îi dau Chieșdului unicitatea în rândul altor comunități aflate în situații similare și m-am bucurat că am avut oportunitatea de a le descifra.
Reporter: Ați întâmpinat greutăți în cercetarea de teren?
Vlad Gheorghiu: Terenul este tot timpul complicat. Metoda antropologiei, observația participativă, presupune înțelegerea din interior, pe propria piele. Cercetarea în cea mai toridă vară din istorie a ajuns astfel să fie mai dificilă decât aș fi putut anticipa. Dar ce mi-a făcut viața ușoară a fost ajutorul primit la fiecare pas de la echipa Muzeului din Zalău și din partea Centrului care m-au ajutat să mă orientez pe parcursul cercetării.
Reporter: Povestiți-ne cel mai interesant moment din perioada cercetării în teren.
Vlad Gheorghiu: Unul dintre cele mai interesante momente din Chieșd a fost cu siguranță participarea la zilele comunei. Acesta a fost prilejul prin care am reușit să văd împreună o mare parte dintre locuitorii satului, dar și mulți vizitatori din comunele învecinate. În ultima seară au urcat pe scenă artiști de muzică populară locală urmați de artiști de muzică comercială (i.e. trap), fiecare stil muzical având grupul lor de fani: primii apreciați de generațiile mai mature, dar fără a naște pasiuni în rândul tinerilor și copiilor, cei din urmă apreciați frenetic de adolescenți, dar aproape deranjanți pentru părinții și bunicii lor. Această prăpastie între generații nu cred că mi-a fost vreodată mai evidentă.
Reporter: Ce s-a schimbat în percepția ta vizavi de lumea rurală cercetată, după rezidență?
Vlad Gheorghiu: Cu siguranță am căpătat mai multă înțelegere. Deși nu pot spune nici pe departe că înțeleg satul Chieșd, unele aspecte și dinamici sociale îmi sunt acum familiare. Asta mă face să am și mai mult respect pentru localnici și luptele lor.
Reporter: Cum v-a ajutat proiectul ”Culese din Rural” și care au fost efectele acestuia asupra dumneavoastră, ca beneficiari ai rezidențelor?
Vlad Gheorghiu: Pentru mine acest proiect a fost o gură de oxigen, din mai multe puncte de vedere. O tematică foarte importantă, satul românesc, este acum mai bine înțeleasă. Perspective complementare sunt acum adunate într-un volum care este încă o cărămidă pusă înspre înțelegerea ruralului românesc aflat în iureșul modernizării. Sper ca acest proiect să deschidă calea spre și mai ample demersuri similare de cercetare.
Textul scris de Vlad Gheorghiu în urma rezidenței de documentare și scriere din Chieșd va face parte dintr-un volum, alături de textele celorlalți cinci rezidenți din proiect. Volumul va beneficia de o lansare cu public la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău.
Foto credit: Patricia Marina Toma
Parteneri: Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Decât o Revistă, Scena9, Echinox, Revista Steaua
Parteneri media din Sălaj: Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Reporter Pur și Simplu, Sportul Sălăjean, Transilvania TV.
Parteneri media din Bistrița-Năsăud: Observator BN, Bistrițeanul.
Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
