REPORTAJ. La Zimbor, fotbalul este din nou în prim-plan! GALERIE FOTO

Gabriel Mureşan, primar Zimbor: “Oamenii au avut încredere în mine şi nu pot să-i dezamăgesc. Mă voi lupta pentru binele lor, al comunităţii, iar ca şi până acum, voi pune accent pe investiţii, pe proiecte din fonduri europene, fiindcă sunt mai sigure. Vrem să facem multe lucruri în această comună, iar în următorii 4 – 5 ani ne dorim ca tot  ce este drum intravilan să fie asfaltat”

Comuna este situată în partea de sud-est a judeţului Sălaj, la o distanţă de 36 km de municipiul Zalău – reşedinţa de judeţ – şi la 26 km de oraşul Huedin. Comuna are în componenţă cinci localităţi: Zimbor – centrul comunal, Chendremal, Sutor, Dolu şi Sîncraiu Almaşului. Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunal se află situat în zona depresionară a Văii Almaşului, dând naştere la terase largi şi lunci bine dezvoltate. De aceea şi potenţialul economic al comunei Zimbor este predominant agricol, locuitorii ocupându-se de cultivarea pământului şi creşterea animalelor.

Comuna are în componenţă cinci aşezări vechi, a căror atestare documentară datează din secolele XIV – XV, cu excepţia satului Chendremal, care a fost atestat puţin mai târziu, prin secolul XIX. Să mai spunem că în comună se află Conacul “Zsombory”, care a fost construit la finele secolului XIX, construcţia sa fiind finalizată în 1892, de către Zsombori Lajos. Legenda spune că groful avea o mulţime de servitori locali, ce trebăluiau prin cele 14 camere, holuri, beciuri şi anexe, până când totul a fost pierdut, se pare, la o partidă de cărţi, în favoarea unui anume Saulescu, la vremea respectivă ministru de finanţe.  În cele aproape 560 de gospodării, vieţuiesc la ora actuală în jur de 1.065 de suflete.

Cum patru dintre cele cinci sate sunt aşezate de o parte şi de alta a drumului european E81, numărul trecătorilor şi al vizitatorilor este sporit faţă de alte zone. Şi nu este vorba, că au şi ce vedea, printre punctele turistice numărându-se biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”, construită de comunitatea ortodoxă în anul 1517, biserica reformată, construită din piatră în anul 1425, Castelul “Zsombory”, construit din piatră şi cărămidă în anul 1892, Monumentul Eroilor din parcul central, construit din beton şi marmură de curând (1999) şi vestigiile castelului roman “Optattiana”, din locul numit “Gura Căpuşului”, la 400m de intersecţia DE 81 Cluj – Zalău, cu DN 1G Huedin – Jibou, şi o păstrăvărie, care în curând va face zona şi mai cunoscută.

Prin poziţia sa, comuna se încadrează în sectorul cu climă temperat – continentală cu ierni puţin aspre şi veri călduroase. Temperatura medie a anului este de 10°C. Astfel, cea mai rece lună a anului este ianuarie cu -13,8°C, iar cea mai caldă lună este luna iulie cu 28,8°C.Valea Almaşului traversează teritoriul satelor Sutor, Zimbor şi Chendremal, adunând şi apele din bazinul hidrografic al văii Sincraiului de la Topa Mică până la Sutor, precum şi a văii Dolului cu afluenţi şi scurgeri torenţiale. Din cercetările lucrărilor pedologice reiese că în raza comunei Zimbor se întâlnesc mai multe tipuri de sol: sol brun de pădure, podzolit mediu şi puternic, aluviuni crude stratificate, soluri aluvio – coluviale, soluri carbonate, soluri aluviale gleice, soluri gleice. Toate aceste soluri au fertilitate medie.

Teritoriul comunei intră în zona foioaselor – stejarului, cu păduri izolate şi reduse.Vegetaţia ierboasă aparţine pajiştilor umede care se folosesc ca păşune, mai des cele din versanţii dosnici, reprezentând un frumos covor vegetal. Resursele pe care se bazează poţentialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale). Deşi posedă importante resurse naturale precum cărbuni, calcare, nisipuri şi pietrişuri cantonate în lunca şi terasele Almaşului, economia comunei este una predominant agricolă.

Cam la jumătatea distanţei dintre Zalău şi Cluj-Napoca se află comuna Zimbor. Cu siguranţă, cei care frecventează această rută nu au cum să nu cunoască localitatea, mai ales şoferii, care de multe ori trebuie să lase uşor pedala de acceleraţie, pentru a nu “înhăţa” vreun radar, având în vedere că în satele Chendremal, Zimbor, Sutor sau chiar şi Sîncraiu Almaşului, radarele îşi cam fac simţită prezenţa. Dar, să trecem la treburi mai serioase şi să spunem că în comuna Zimbor ne-a fost mai mare dragul să ajungem şi să stăm la o amplă discuţie cu primarul Gabriel Mureşan, cel care în luna iunie a primit încrederea localnicilor şi a câştigat al treilea mandat.

Sunt deja mai bine de 8 ani, de când Gabriel Mureşan conduce destinele acestei comune, una destul de mică, dacă este să privim numărul de locuitori, dar o comună cu multe facilităţi şi cu perspective mari de dezvoltare. “De când am preluat funcţia de primar, în comună s-au făcut schimbări majore. Toate domeniile de activitate s-au îmbunătăţit, de la drumuri, cămine culturale şi alte obiective”, a spus primarul, ca şi o scurtă indroducere în subiect.

Infrastructura, pusă la punct în aproape toată comuna 

Şi la ţară, asfaltul a devenit o mare necesitate, astfel că – şi la Zimbor – primarul s-a luptat pentru a obţine fonduri şi pentru a pune la punct infrastructura. Urmările se pot vedea, iar acestea sunt pozitive, în condiţiile în care putem spune că în comună avem drumuri asfaltate în proporţie de 80%! “Stăm destul de bine la acest capitol, dar nu ne vom opri aici. În Sutor şi Zimbor avem asfalt integral, iar în Chendremal, drumurile sunt asfaltate cam 70%. În Dolu nu prea există asfalt, dar ne vom ocupa de acest lucru în perioada următoare”, ne-a informat Gabriel Mureşan.

La capitolul drumuri, trebuie precizat că există un proiect pe măsura 322D, care este aproape finalizat. Este vorba de porţiunea care face legătura între Zimbor şi Dolu, care este aproape în totalitate asfaltată. “Este vorba de 4 km de drum asfaltat. Se mai lucrează la ultimul tronson, de vreo 200 m. Trebuie finalizate şanţurile şi mai rămâne de terminat un pod, după care condiţiile vor fi impecabile”, a adăugat primarul, care se mai poate mândri şi cu căminele din comună, care au fost puse la punct în ultimii ani. “Căminele culturale au fost făcute din bani de la bugetul local. Am modernizat căminul de la Sutor, apoi cel de la Chendremal şi cel de la Sâncraiu. Am început lucrările în anul 2010 şi în fiecare an am făcut câte ceva. Clădirile sunt renovate complet, dar mai trebuie dotate”, a precizat Gabriel Mureşan.

În condiţiile în care centrul comunal este la Zimbor, să spunem că respectivul cămin urmează să fie dotat corespunzător în perioada următoare, pentru ca evenimentele care urmează să aibă loc să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. “Necesitatea principală este căminul din Zimbor, care trebuie finalizat. Este o cheltuială mare pe care nu ne-o permitem din bani proprii şi de aceea am depus un proiect pe CNI. Se pare că anul acesta se va finaliza. Este o necesitate să avem un cămin dotat corespunzător, fiindcă în comună se mai organizează diferite evenimente, nunţi, botezuri sau serbări”, a explicat Gabriel Mureşan.

Serbarea cea mai importantă este “Fiii Satului Zimbor”, care se organizează în fiecare an de Rusalii. Vizavi de Primărie, într-o oază de linişte există un parc mare, dar şi o scenă acoperită, care a fost construită în anul 2010. În locul respectiv are loc serbarea la care asistă în fiecare an numeroşi localnici, şi nu numai, care se pot delecta cu dansuri, cântece populare şi diferite manifestaţii specifice tradiţiilor rurale.

Economia comunei, susţinută de agricultură 

În mai multe locuri din judeţul nostru, agricultura este la pământ, iar oamenii nu mai au atracţie pentru a cultiva pământul, în condiţiile în care nu prea sunt sprijiniţi de stat. Totuşi, la Zimbor, agricultura este foarte bine pusă la punct, chiar dacă în zonă este mai mult deal decât şes. În comună se regăsec mai multe solarii, sere pentru legume, o crescătorie de bovine, dar şi o fermă care se ocupă de cultivarea fructelor de pădure.

Şi autorităţile locale au venit în sprijinul celor care se ocupă de acest segment, iar primarul s-a zbătut pentru a atrage fonduri europene, astfel că în Zimbor au fost asfaltaţi peste 7 km de drum de exploatare agricolă. “Proiectul a fost finalizat, iar lucrarea a fost recepţionată. La noi în comună, agricultura s-a dezvoltat mult în ultima perioadă. Au apărut câteva sere sau ferme, iar acum tot mai multe pământuri sunt lucrate. Sunt foarte bucuros să văd că lumea munceşte pământul şi tocmai de aceea am decis să accesăm proiectele pentru drumurile agricole”, a menţionat primarul.

Deocamdată, o mică problemă ar fi  lipsa apei şi a canalizării, dar pentru ca localnicii să beneficieze şi de aceste utilităţi, cei de la Primărie au gândit un nou proiect. “Din păcate cu apa stăm prost, în sensul că am avut un proiect pe fondul de mediu care a fost aprobat, dar din cauza legilor proaste, am renunţat la proiect. A fost o taxă mare pe metru liniar de conductă, aproximativ 100.000 euro pe an chirie, ceea ce nu se putea suporta nici din bani de la buget, dar nici din banii cetăţenilor din comună. Dar, avem speranţe că în viitor şi în comuna noastră va fi apă şi canalizare. Se lucrează pe Compania de Apă Someş la un proiect mare, unde va fi inclusă şi comuna Zimbor”, ne-a informat primarul.

Comuna are centru de informare  şi marketing turistic  

În Zimbor, turismul are şanse reale de dezvoltare, în condiţiile în care comuna este la mai puţin de 50 km de Cluj-Napoca. Pe acest segment, cei de la Primărie au pus bazele unui proiect în anul 2014 pentru construirea unui Centru de informare şi marketing turistic, astfel că amplasamentul a fost finalizat în doar 12 luni, iar  turismul din zonă poate fi deja promovat. Ca şi atracţii turistice, am începe să enumerăm în primul rând biserica de lemn, care datează din secolul XVII, biserica din lemn din satul Chendremal, care dateaza din anul 1851 şi Conacul Zsombory din Zimbor.

Acesta are o construcţie de tip conac, reprezentativă stilului baroc, fiind construit în anul 1892 de Zsombory Lajos şi soţia sa, Kozma Mária. Castelul are o istorie interesantă, care merită amintită în câteva rânduri… La începutul anilor 1900, groful a pierdut castelul la cărţi, ajungând astfel în posesia ministrului de finanţe Săulescu. Castelul a rămas în proprietatea familiei Săulescu până după Al Doilea Război Mondial, iar odată cu începerea “marii naţionalizări”, castelul a fost trecut în proprietatea statului şi dat în folosinţă Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale.

De atunci, în castel a funcţionat, întâi, un spital-sanatoriu, după care în imobil a fost instalat dispensarul uman medical al comunei. Chiar şi Primăria şi-a avut sediul în conac pentru câţiva ani. Pe data de 10 august 2005, imobilul a fost vândut în urma unei licitaţii organizate de către Consiliul Local Zimbor.  “Actualul proprietar vrea să-l pună la punct şi se lucrează intens la renovarea lui. La anul, lucrările se vor finaliza. Încă nu se ştie ce se va face. Eu mă bucur că va fi pus la punct, fiindă era într-o stare jalnică. Este un monument istoric”, ne-a informat primarul, cel care crede că în viitor comuna se mai poate dezvolta, în condiţiile în care, autostrada va trece prin apropiere de Zimbor.

“Avem turişti care vin prin zonă şi vizitează obiectivele din comună. Deocamdată nu avem nicio pensiune în zonă, dar pe viitor cu siguranţă vor apărea, fiindcă sunt şanse de dezvoltare. Aşteptăm investitori în zonă, mai ales că pe viitor, pe lângă Zimbor va trece şi autostrada”, a punctat primarul, care speră ca în Zimbor să apară mai multe locuri de muncă. Din lipsa lor, oamenii aleg să se stabilească la Zalău, dar mai ales la Cluj.

Pe de-o parte, distanţa scurtă până la Cluj-Napoca este un avantaj pentru locuitori, dar un dezavantaj pentru comună, în condiţiile în care, pe an ce trece, tot mai mulţi tineri aleg să plece în oraşul de pe Someş. “Din acest punct de vedere sunt avantaje, dar şi dezavantaje, în sensul că dacă suntem aşa de aproape de Cluj, majoritatea tinerilor din comună pleacă şi se stabilesc acolo. Există o mare tendinţă de a pleca, mai ales că sunt alte avantaje. Populaţia este în scădere, iar lipsa locurilor de muncă este una dintre cauze”, spune primarul.

Rapid Zimbor,  o “nucă tare” în acest sezon

Fotbalul are o tradiţie importantă în comuna Zimbor, acolo unde a existat echipă de Liga a IV-a, în mai multe rânduri. Rezultatele cele mai notabile au fost în sezonul 2005 – 2006, când la finele turului Rapid Zimbor s-a clasat pe locul secund, în spatele celor de la Juventus Nazareth Zalău! Antrenor era Vasile Stâncel, iar în lot erau jucători valoroşi, care au fost aduşi din Zalău, Jibou sau din comunele învecinate.  “Sportul rege” din comună a trecut şi prin momente mai grele, iar prin anul 2008, echipa s-a desfiinţat. Pauza fără fotbal nu a fost atât de lungă, în condiţiile în care Rapid Zimbor a luat-o de la zero în sezonul 2012 – 2013.

De data aceasta, echipa condusă de Marius Cozma a pornit din Liga a V-a, dar fără rezultate notabile. Pentru a emite pretenţii, oficialii şi-au dat seama că este nevoie de întăriri, iar din lipsa unei arii de selecţie în zonă, la echipă au fost aduşi jucători din judeţul Cluj. Rezultatele au şi apărut, iar în acest sezon, Rapidul a devenit din nou o ”nucă tare”, care se bate la primele locuri din Seria Est. “În acest campionat am reuşit să formăm o echipă mai competitivă. Fiind o comună mai mică, suntem obligaţi să transferăm şi din alte părţi. Avem mai mulţi jucători din Cluj şi practic jumătate din echipă este formată cu jucători din afara comunei. Nu aveam altă variantă, deoarece sunt puţini tineri în comună. Şi când evoluam  în Liga a IV-a era foarte greu să facem o echipă competitivă din trei  comune. Atunci, nu exista echipă la Hida, dar pur şi simplu nu reuşeam să facem un lot valoros şi am adus din Zalău, Jibou sau din alte părţi”, a spus primarul, cel care este un împătimit al fotbalului, fiind prezent la mai toate meciurile echipei.

De fapt, Gabriel Mureşan s-a remarcat şi pe “dreptunghiul verde”  şi a fost jucător de bază în echipa comunei, însă de la vârsta de 40 de ani a agăţat “ghetele în cui”. “Îmi place foarte mult fotbalul şi am jucat ani buni, chiar şi în Liga a IV-a. Acum îi lăsăm pe cei mai tineri, dar fac tot posibilul să-i susţin pe jucători şi de pe margine”, a punctat oficialul, cel care în acest sezon îşi doreşte o clasare pe podium. “Acum putem emite pretenţii, fiindcă avem o echipă bună. Este un campionat echilibrat, dar am putea ataca o clasare pe podium. De ce nu, am putea să ne luptăm chiar la primul loc, dacă vom mai face transferuri în iarnă”, a sunat declaraţia ambiţioasă a primarului.

Şi conducătorul echipei, Marius Cozma, consideră că un loc pe podium este un obiectiv realizabil în acest sezon. “Cam 50 % din echipă este formată cu jucători din Cluj. Ne dorim să terminăm acest campionat în primele trei locuri. Este un obiectiv realizabil, chiar dacă urmează meciuri grele, dar dacă vom avea lotul complet nu ar trebui să întâmpinăm dificultăţi, fiindcă echipa funcţionează din ce în ce mai bine”, a spus Marius Cozma.

După şapte etape, Rapid Zimbor se clasează pe locul 4, iar în ultima etapă a remizat cu Viitorul Băbeni, o contracandidată la primele locuri.  Terenul de fotbal  a fost pus la punct  Ani la rând, chiar şi când evolua în Liga a IV-a, Rapid Zimbor avea o problemă cu terenul, astfel că îşi juca meciurile de acasă la Hida, iar pentru o scurtă perioadă a evoluat chiar şi la Sînmihaiu Almaşului. Acum, terenul din Zimbor este pus la punct şi are o suprafaţă bună de joc. S-au montat înălţătoare în spatele porţilor, terenul a fost îngrădit, iar lucrările vor continua în perioada următoare.

Aceasta, în condiţiile în care Rapidul ia în calcul să promoveze din nou în Liga a IV-a. “Am investit o sumă importantă în baza sportivă. Urmează să terminăm cu băncile tehnice, iar pe viitor ne gândim să facem o tribună şi vestiare. Toate investiţiile de la teren au fost şi vor fi făcute din banii de la bugetul local. Pe viitor este posibil să revenim în Liga a IV-a, dar avem nevoie de sponsori. În liga superioră cheltuielile se dublează, iar Primăria nu poate să suporte toate acestea”, a adăugat primarul, care ne-a informat că în acest an a alocat 10.000 lei pentru echipa de fotbal.

Elevi  puţini, dar cu rezultate

Cu aproximativ 1000 de locuitori, comuna Zimbor se clasează pe ultimele locuri într-un clasament al comunelor ca număr de populaţie. Evident, nici elevii nu pot fi foarte mulţi, astfel că  la singura şcoală şi grădiniţă din Zimbor învaţă aproximativ 100 de copii. Aceştia au condiţii destul de bune, atât pentru învăţătură, cât şi la sport, astfel că şcoala a fost modernizată în ultimii ani, iar în curte s-a construit încă din anul 2007 o sală de gimnastică.

Şi rezultatele obţinute sunt destul de bune, iar în ultimii ani, de mai multe ori, elevii de la Şcoala Gimnazială din Zimbor a obţinut primul loc la Cupa “Văii Almaşului”. Spre exemplu, Alexandru Florea a cucerit primul loc la viteză, rezistenţă şi oină, în anul 2015, tot primul loc fiind obţinut la aruncarea mingii de oină de către Raluca Mureşan.La ultima ediţie, Denisa Mureşan a fost prima la viteză, în timp ce echipele de handbal băieţi şi handbal fete s-au clasate pe podium.

“Intenţionăm să construim două terenuri cu suprafaţă sintetică” 
Sportul este iubit în comuna Zimbor, astfel că  pe lângă fotbal, se mai practică voleiul şi  handbalul. Deocamdată, doar în curtea şcolii, unde există două terenuri pentru sporturile respective, dar pe viitor, Gabriel Mureşan doreşte ca în comuna pe care o conduce să fie construite şi două terenuri sintetice. “Intenţionăm ca pe viitor să facem două terenuri cu suprafaţă sintetică, unul în Zimbor şi altul în Sîncraiu Almaşului. Cele două terenuri sintetice vor fi făcute din bani de la bugetul local.  Am văzut că tineretul optează acum să joace mai mult pe teren sintetic, fiindcă nu trebuie să facă un efort atât de mare. Avem două locaţii bune, la Sîncraiu unde a fost şcoala veche, iar la Zimbor în curte la Centrul de Informare Turistică”, a spus Gabriel Mureşan, care a încheiat prin a spune ce proiecte are în plan pentru viitor. “Oamenii au avut încredere în mine şi nu pot să-i dezamăgesc. Mă voi lupta pentru binele lor, al comunităţii locale, iar ca şi până acum, voi pune accent pe investiţii, pe proiecte din fonduri europene, findcă sunt mai sigure. Vrem să facem multe lucruri în această comună, iar în următorii 4 – 5 ani ne dorim ca tot ce este drum intravilan să fie asfaltat. Intenţionăm să mai construim o capelă, să atragem investitori, iar sportul şi învăţătura să fie şi ele îmbunătăţite”