REPORTAJ. La Letca se demarează proiecte importante pentru dezvoltarea infrastructurii. GALERIE FOTO 

Administraţia condusă de Dorel Man a lucrat şi încă mai lucrează la modernizarea infrastructurii rutiere, astfel că după ce se vor finaliza proiectele aflate în derulare, străzile şi uliţele comunei vor fi asfaltate în proporţie de 90%. Căminele din Cozla şi Cuciulat urmează să fie reabilitate şi modernizate. Autorităţile locale se gândesc şi la proiecte de viitor şi ar dori ca în comună să fie introdusă reţea de canalizare, iar reţeaua existentă de gaze naturale din Letca, Lemniu şi Cuciulat să se extindă şi în alte patru sate din comună

Dorel Man – primarul comunei Letca – “Vreau să le mulţumesc tuturor cetăţenilor comunei pentru înţelegerea pe care mi-au acordat-o în această perioadă. Au fost oameni care au înţeles că doar colaborând şi fiind aproape putem să realizăm lucruri frumoase. Consider că este loc de mai bine şi niciodată nu putem spune că ceea ce am făcut noi este mulţumitor pentru toată lumea. Există oameni care sunt mulţumiţi sau care nu sunt mulţumiţi, dar dacă majoritatea sunt mulţumiţi, înseamnă că efortul nostru a fost unul pozitiv. Transmit gânduri bune şi sănătate locuitorilor comunei. Să se aştepte în continuare la o colaborare bună şi la faptul că administraţia va fi aplecată la doleanţele lor, la nevoile lor şi la tot ce îşi doresc. Sigur, nu le vom putea realiza pe toate, dar ne vom strădui să fim aproape de oameni, să-i ajutăm. Ca să putem face ceva în această comună administraţia locală trebuie să fie apropiată de cetăţeni”.

LETCA – Scurt istoric:

Letca este o comună situată în nord-estul judeţului Sălaj. Ocupă o mare parte a culoarului Someşului şi a podişului Purcăreţ-Boiu Mare-Jugăstreni, până la contactul acestuia cu culmea prelungă a Prisnelului şi are o suprafaţă de 60,50km². Are în componenţă satele Letca (sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 48 km faţă de municipiul Zalău), satul Lemniu, Cuciulat, Ciula, Cozla, Purcăreţ, Şoimuşeni, Topliţa şi Vălişoara.

Deşi urmele locuirii pe aceste meleaguri se pierd mult în negura timpului, reşedinţa de comună este atestată documentar doar în anul 1405, sub denumirea de Letka. De vechimi apreciabile sunt şi celelalte sate: Cozla, Cuciulat şi Lemniu – atestate documentar în anul 1405, Ciula – atestat documentar în anul 1566, Purcăreţ şi Şoimuşeni – atestate documentar în anul 1543, Topliţa – atestat documentar în anul 1416 şi Vălişoara – atestat documentar în anul 1603.

Activităţile turistice lipsesc în totalitate în comuna Letca. În prezent, în comună nu există infrastructură care să asigure locuri de cazare, iar oferta serviciilor specifice turismului lipseşte sau este de calitate inferioară. Cu toate acestea, localnicii doresc dezvoltarea turismului, prin promovarea obiectivelor cu atractivitate turistică şi includerea acestora în circuitul turistic.

Principalele obiective turistice în comună: peştera cu picturi rupestre de la Cuciulat, datate ca aparţinând paleoliticului superior; Biserica de lemn Sfânta Maria din Letca, monument de arhitectură datând din secolul al XVII-lea;  Biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Purcăreţ; Bisericile din lemn „Sfinţii Arhangheli” din Şoimuşeni şi Topliţa. Alături de acestea, râul Someş reprezintă un adevărat paradis pentru pescarii amatori.

De comuna Letca se leagă numele scriitorului Paul Augustin De la Letca (1866 -1921), autor al povestirilor cuprinse în volumul „Între Someş şi Prut”. Augustin Paul de la Letca, cum s-a semnat în documentele oficiale sălăjeanul Augustin Paul, a fost o personalitate de seamă a judeţului Sălaj, ce a reprezentat România în relaţiile internaţionale.

Paul Augustin s-a năcut pe data de 21 februarie 1866 în localitatea Letca din comitatul Solnoc-Dobâca, actualmente judeţul Sălaj. Provine dintr-o familie cu rădăcini nobiliare şi cu o situaţie materială stabilă, avându-i ca părinţi pe Vasile Paul şi Ana Paul din Letca.

Situaţia materială stabilă a făcut ca tânărul sălăjean să urmeze primele două clase la şcoala românească din Şomcuta. Următoarele două clase le frecventează la Gimnaziul Româno-Catolic din Baia Mare, iar ulterior se stabileşte la Beiuş.

Din anul 1885 este student la Facultatea de Teologie a Universităţii din Budapesta. În această perioadă a scris şi a trimis, în poziţie de colaborator, epistole şi consemnări din călătoriile sale revistei “Gazeta Transilvaniei”, unde au fost publicate.

În anul 1920 ajunge consilier tehnic al Transilvaniei pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului. De asemenea, Ministerul de Externe l-a propus pe Augustin Paul să facă parte din comisia de stabilire a frontierelor cu Ungaria. Tot în acest an, Ferdinand I îl numeşte pe Augustin Paul consul personal, funcţie ce o va avea până la moartea sa. Din cauza stării precare de sănătate se internează în 1920 la o clinică din Cluj, unde se stinge din viaţă la data de 2 februarie 1920.

Ca şi aşezare, comuna Letca are un avantaj, fiindcă se află la aproximativ 50 de km de trei oraşe, Zalău, Baia Mare şi Dej. Ani la rând,  infrastructura în această comună aflată pe Someş a lăsat de dorit. Începând din anul 2012, de când Dorel Man a ajuns în fruntea administraţiei locale, lucrurile s-au mişcat într-o direcţie bună.

De la început s-a pus un mare accent pe dezvoltarea standardelor de viaţă a locuitorilor şi în cei 7 ani de mandat s-au făcut multe realizări. Despre tot ce s-a reuşit la Letca, dar şi despre proiectele de viitor, am aflat după o amplă discuţie cu primarul Dorel Man, dar şi după o deplasare a redactorilor de la Ştiri din Sălaj şi Sportul Sălăjean în teritoriu, în care am luat pulsul celor nouă sate aparţinătoare.

A fost finalizată aducţiunea de apă în trei localităţi din comună

Aşadar, comuna Letca este compusă din nouă localităţi, iar în aceste condiţii a fost mult de muncă pentru ca fiecare sat să se dezvolte. Prioritate au avut satele mai mari, iar spre exemplu, în Letca şi Lemniu există sistem de alimentare cu apă încă din anul 2010. De anul trecut s-a rezolvat şi problema apei la Cozla, Ciula şi Cuciulat.

“A fost o lucrare importantă de aducţiune cu apă în cele trei localităţi, cu două foraje, în Cozla şi în Cuciulat. Valoarea investiţiei a fost de aproximativ 16 miliarde lei vechi şi ne bucurăm că am reuşit să alimentăm cu apă trei localităţi importante”, a spus primarul Dorel Man.

După ce în majoritatea satelor există acum o reţea de apă, autorităţile locale îşi dau silinţa ca în viitorul apropiat să fie implementată şi reţeaua de canalizare. Există un proiect pentru centrul comunal încă din 2004, însă acesta nu mai corespunde.

“Avem o lucrare de canalizare pentru centrul comunal, care a fost preluată de pe Ordonanţa 7 a Guvernului României, pe Ordonanţa 28. Este într-un stadiu de aşteptare, iar  printr-o hotărâre a Consiliului Local s-a decis la expertizarea lucrării şi continuarea după reproiectare. Este un proiect început în 2004 care nu mai corespunde normelor de azi. Nici staţia de epurare nu mai corespunde normelor şi este depăşită ca şi tehnologie”, ne-a informat primarul.

 La Letca se lucrează intens la infrastructură.“Comuna va fi asfaltată în proporţie de 90%”, spune primarul

Starea străzilor, uliţelor sau a drumurilor comunale nu a fost una tocmai bună la Letca. Însă, din anul 2012, de când Dorel Man a ajuns în fruntea Primăriei, dezvoltarea  infrastructurii a fost o prioritate.

În aceşti ani, “covorul” asfaltic a acoperit mai multe drumuri. Recent, a fost asfaltat Drumul Comunal DC 26, cel care face legătura între Letca şi Şoimuşeni, pe o lungime de 9.135m. Pe acest tronson se poate deja  circula în condiţii foarte bune, dar au mai rămas de pus indicatoarele şi de făcut marcajul.

Prin PNDL 2, Primăria Letca a depus un proiect pentru asfaltarea  străzilor care au rămas nemodernizate din proiectele anterioare. Astfel, s-a obţinut finanţare pentru asfaltarea Drumului Comunal DC 27, pe ruta Lemniu – Vălişoara – Purcăreţ, care are o lungime de 4.100m, dar şi pentru încă 3.200m de străzi în Lemniu, Letca şi Cozla.

“Acest proiect a fost depus în 2017 şi în luna martie s-a emis ordinul de începere a lucrărilor, iar tronsonul Topliţa – Purcăreţ are deja asfalt. După ce vom termina respectivul proiect şi vor fi asfaltate străzile rămase din Lemniu, Letca şi Cozla, vom avea drumurile asfaltate în proporţie de 90%”, a precizat primarul.

În comună s-a lucrat la asfaltare şi în Săptămâna Mare, iar primarul Dorel Man a fost prezent şi el pe şantier, pe DC 28, care face legătura între Lemniu şi Vălişoara.

Vor mai rămâne neasfaltate două străzi în Purcăreţ şi alte două în Ciula, dar şi tronsonul de 300 m din DC 27, ce face legătura cu podul peste Someş şi care duce în comuna Lozna.

“Când se va deschide PNDL 3 vom avea în vedere un astfel de proiect ca şi aceste drumuri sau străzi să fie asfaltate”, ne-a informat primarul.

Un proiect mai mic, dar foarte important ce prevede dezvoltarea infrastructurii a fost câştigat prin GAL Valea Someşului. Autorităţile locale au primit 50.000 de euro, dar au contribuit cu o cofinanţare de 10.000 de euro pentru asfaltarea a două străduţe în Lemniu şi alte două în Cozla, care nu au fost cuprinse în proiectul pe măsura 322.

Singura localitate care încă nu are asfalt este Vălişoara, dar este şi greu să se obţină finanţarea unui proiect pentru asfaltarea acestui cătun, având în vedere că acolo mai trăiesc sub 20 de locuitori. Însă, dacă va exista posibilitatea, autorităţile locale vor demara şi un astfel de proiect.

Căminele culturale din Cozla şi Cuciulat vor fi reabilitate

Administraţia locală a fost preocupată şi de modernizarea clădirilor publice şi a căminelor culturale. De când  Dorel Man este primar, sediul Primăriei a devenit unul modern, iar tot în anii trecuţi a fost reabilitat şi renovat  căminul cultural din centrul comunal, care este unul dintre cele mai frumoase de pe Valea Someşului.

A mai fost câştigat un proiect important din fonduri europene ce prevede modernizarea şi dotarea căminelor culturale din Cozla şi Cuciulat.

“Valoarea proiectului este de 2.696.000 lei. Cele două  clădiri necesită reabilitări şi modernizări, fiindcă au fost construite în urmă cu 50 de ani. Vor fi lucrări complexe, se vor monta centrale termice, se va lucra la băile interioare, iar căminul va fi dotat corespunzător cu mobilier, dar şi cu sonorizare”, a spus primarul.

Şi celelalte cămine din comună  sunt puse la punct şi au fost modernizate, chiar şi în satele mai mici, acolo unde s-au amenajat săli multifuncţionale pentru diferite evenimente.

”Nu le-am putut cuprinde într-un program de investiţii pe fonduri europene, deoarece   nu sunt în inventarul Primăriei ca şi cămine culturale, dar am încercat să le punem la punct şi să fie funcţionabile şi aceste săli, cu bani de la bugetul local”, ne-a informat interlocutorul.

A fost pus la punct şi dispensarul uman

Instituţia condusă de Dorel Man ştie să gestioneze banii din bugetul local, din care se fac investiţii mai mici, dar extrem de utile. Din astfel de surse a fost pus la punct dispensarul din centrul comunal, la care s-a schimbat în întregime structura acoperişului.

Şi curtea a fost amenajată cu alei şi spaţii verzi, dar şi locuri de parcare. Tot în incinta dispensarului mai funcţionează şi o farmacie, extrem de utilă pentru locuitorii comunei, care are un program zilnic de 8 ore.

Autorităţile locale au  pregătit o parcelă de 10 hectare pentru investitori

Comuna are toate premizele pentru dezvoltare şi pentru atragerea investitorilor, mai ales că Letca se află la o distanţă relativ mică de Zalău, Baia Mare sau Dej. După ce s-au ocupat ca  infrastructura  să fie pusă la punct, autorităţile locale  pregătesc facilităţi  pentru posibili investitori, care doresc să dezvolte o afacere în comună. Pentru aceasta, a fost pregătit şi un teren de 10 hectare, în care s-ar putea dezvolta un mic parc industrial.

“Terenul este între Letca şi Topliţa. Vom avea asfalt până acolo, reţea de apă, dar şi curent. Oricând ar putea fi un mic parc industrial. Este o zonă care ar putea fi interesantă pentru un potenţial investitor, mai ales că în zonă există trei comune, Letca, Lozna şi Băbeni, care au împreună 5.000 de locuitori”, a spus Dorel Man.

În comună, investitorii au  început să apară, astfel că un tânăr zălăuan a deschis un supermarket, iar localnicii şi autorităţile locale sunt foarte încântaţi că au un astfel de magazin chiar în centrul comunal.

“Pentru nivelul comunei e bine. Supermarketul e foarte bine aprovizionat şi mă bucur că un tânăr a venit în comuna noastră şi a deschis o afacere”, a precizat primarul.

Iluminat public pe LED în toată comuna

Spre finalul anului trecut, administraţia locală a finalizat o investiţie foarte importantă cu bani din bugetul local, modernizând  iluminatul public. Astfel, în toate cele 9 localităţi s-a trecut pe LED, iar primarul este foarte încântat de investiţia care pe lângă faptul că este utilă aduce şi o economie la buget, având în vedere că facturile de electricitate sunt acum mai mici.

“Avem în jur de 480 de corpuri în toată comuna şi consider că investiţia a fost foarte utilă pentru populaţie. Luminozitatea este foarte puternică şi în cele cinci luni nu s-a defectat niciun corp. Şi financiar este mai bine, iar facturile sunt mai mici cu 30-40%, chiar dacă iluminatul public funcţionează de seara până dimineaţă”, a declarat Dorel Man.

Centrul de informare turistică promovează tradiţiile, obiceiurile şi atracţiile turistice din zonă

De când Dorel Man este primar, administraţia locală din Letca pune accentul şi pe turism În acest sens, în centrul comunal s-a construit un centru de informare turistică, care promovează tradiţiile, obiceiurile şi atracţiile turistice din zonă.

“Ne-am început activitatea de un an şi facem tot posibilul să promovăm obiceiurile, tradiţiile şi locurile frumoase. Putem să promovăm turism cultural, fiindcă avem şase biserici de lemn. Mai avem peştera de la Cuciulat, care este unicat în Europa şi pe care sperăm să o amenajăm cu fonduri europene. În comună există potenţial turistic deosebit. Avem şi producători foarte buni, iar la Cozla este o cultură foarte importantă de coacăze din care se produc diferite băuturi. Noi vrem să-i promovăm căt mai bine”, a spus Maria Bene, agent de turism la Centrul de Informare Turistică din Letca.

În toamnă, Primăria a organizat un eveniment prin Centrul de Informare Turistică, este vorba de un târg de toamnă intitulat “Bunătăţi de la Letca” unde au fost prezenţi producători locali din Letca şi din zonă.

“A fost prima ediţie, dar în acest an ne vom mobiliza mai bine, pentru ca evenimentul să ia amploare şi prezenţa să fie mult mai mare, atât în ce priveşte comercianţii, dar şi invitaţii. În acest sens, deja am făcut invitaţii la producătorii din zonă. Vrem să-i ajutăm pe cei care se sacrifică să scoată ceva din pământul nostru, care este de foarte bună calitate. Ţin să menţionez că noi avem producători în zona Cozla, cu certificate bio pe 5 hectare de coacăze. Se fac vinuri de coacăze, mure, zmeură, care dacă ar fi promovate la nivelul calităţii lor,  ar exista o cerere mult mai mare în rândul consumatorilor”, ne-a informat primarul.

Tot în acest an, pe 16 iunie, Primăria şi Consiliul Local va organiza ediţia a XVII-a a Sărbătorii Rusaliilor de la Lemniu. Ca de fiecare dată, se va organiza un turneu de volei, dar şi unul de minifotbal, pentru care au fost anunţaţi competitori de pe toată Valea Someşului.

Autorităţile locale încurajează practicarea sportului de masă

Sportul rămâne un bun ambasador pentru o comunitate, la fel şi în Letca, acolo unde autorităţile locale au creat condiţii. Terenul de fotbal este întreţinut, iar în anii trecuţi s-a construit şi o tribună cochetă cu o capacitate de  250 de locuri.

Un teren de minifotbal mai există în Lemniu, dar şi un teren de volei, însă chiar dacă sunt aceste condiţii, tinerii nu sunt prea atraşi de fenomen. Din această cauză, echipa de fotbal s-a retras din competiţie. Someşul Letca a activat ani buni în Seria Est a Ligii a V-a, iar în trecut a avut rezultate notabile, dar acum a trebuit să spună pas competiţiei din cauza problemelor de lot. Primarul îşi doreşte chiar din toamnă  ca lucrurile să se reglementeze la echipa de fotbal, astfel ca formaţia comunală să se înscrie din nou în Liga a V-a.

“În activitatea sportivă ne confruntăm cu o problemă. Nu am găsit tineri cu care să se poată forma un lot şi din această cauză echipa a ajuns pe ultimele locuri. A fost o ruşine pentru noi, mai ales că Someşul a avut rezultate bune în trecut. Am fost nevoiţi să ne retragem, dar sper să ne putem organiza mai bine pentru sezonul următor şi în primul rând să-i atragem pe tineri. Mulţi dintre ei lucrează prin Cluj sau Baia Mare şi îi înţeleg că este costisitor să vină în fiecare weekend să joace pentru echipa din Letca. Consider că ar trebui să le oferim un stimulent, cu care măcar să îşi acopere transportul. Rămân la părerea că este important ca în comună să avem o echipă de fotbal în Liga a V-a”, a spus Dorel Man.

Dorel Man: “Locuitorii comunei să se  aştepte în continuare la o colaborare bună”

În vizita pe care am făcut-o la Letca am rămas surprinşi de numărul mare de realizări, în special de dezvoltarea infrastructurii pe care a cunoscut-o comuna. Autorităţile locale nu vor să se oprească aici, iar primarul Dorel Man şi viceprimarul Ioan Pompiliu Moldovan (foto) mai au în plan şi alte proiecte pe care ni le-a şi dezvăluit.

“M-am gândit la multe lucruri care se mai pot face, dar în primul rând voi dori să finalizez proiectele pe care le avem în derulare şi vom vedea după alegerile de anul viitor ce va mai fi. Nu pot spune că voi lăsa comuna fără un viitor, indiferent ce se va întâmpla la alegerile din 2020”, a precizat interlocutorul nostru.

Ca şi proiecte măreţe de viitor ar fi canalizarea, dar şi extinderea reţelei de gaz.

“Consider că având şase localităţi din nouă care sunt racordate la reţeaua de apă, în viitor va trebui gândit un proiect de canalizare care să cuprindă cel puţin trei localităţi, respectiv Letca, Cuciulat şi Lemniu, care sunt apropiate. Mi-aş dori să se extindă şi reţeaua de gaz. Avem un avantaj major că trei localităţi sunt conectate la gaz, Letca, Lemniu şi Cuciulat, urmând ca printr-un proiect cu Trans Gaz să încercăm extinderea reţelei în cel puţin patru localităţi, Topliţa, Purcăreţ, Ciula şi Cozla”, a mai spus Dorel Man.

În final, acesta   a ţinut să adreseze şi un mesaj comunităţii locale.

“Vreau să le mulţumesc tuturor cetăţenilor comunei pentru înţelegerea pe care mi-au acordat-o în această perioadă. Au fost oameni care au înţeles că doar colaborând şi fiind aproape putem să realizăm lucruri frumoase. Consider că este loc de mai bine şi niciodată nu putem spune că ceea ce am făcut noi este mulţumitor pentru toată lumea. Există oameni care sunt mulţumiţi sau care nu sunt mulţumiţi, dar dacă majoritatea sunt mulţumiţi, înseamnă că efortul nostru a fost unul pozitiv. Transmit gânduri bune şi sănătate locuitorilor comunei. Să se aştepte în continuare la o colaborare bună şi la faptul că administraţia va fi aplecată la doleanţele lor, la nevoile lor şi la tot ce îşi doresc. Sigur, nu le vom putea realiza pe toate, dar ne vom strădui să fim aproape de oameni, să-i ajutăm. Ca să putem face ceva în această comună, administraţia locală trebuie să fie apropiată de cetăţeni”, a încheiat primarul comunei Letca.