Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Ce e bine să faci astăzi ca să îți meargă bine

by Mihai POP
0 comment 51 views
A+A-
Reset

Tradiții și superstiții în Ajunul Crăciunului. Perioada Crăciunului este plină de semnificații, fiind cea mai veselă, mai iubită şi mai aşteptată dintre toate sărbătorile populare şi creştineşti ale românilor


Perioada Crăciunului este plină de semnificații, tradiții și obiceiuri; la fel și Ajunul Crăciunului. În ajunul sărbătorii, mulți oameni încă respectă diferite tradiții și obiceiuri, fie pentru a duce tradiția mai departe, fie având credința că dacă bifează unele datini le va merge bine tot anul.

Tradiții și superstiții în Ajunul Crăciunului

  • dacă te săruţi sub vâsc în noaptea de Ajun, vei avea noroc în dragoste; dacă nu, vei avea parte de ghinion
  • dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul
  • oferă un cadou, oricât de mic, dacă vrei să ai noroc în anul care vine
  • se așează căței de usturoi pe masă și la ferestre, pentru a alunga farmecele și duhurile rele, la fel ca în seara de Sfântul Andrei
  • în seara de Ajun, unele persoane mătură pragul locuinței, pentru a avea noroc în anul ce urmează
  • lumânările aprinse în noaptea de Crăciun trebuie să fie lăsate să se stingă singure; atunci vei avea un an bun
  • dacă primești colindători, vei avea belșug în casă
  • închide singur ușa; dacă laşi pe altcineva, îţi poate alunga norocul
  • nu da bani cu împrumut, dacă vrei să fie liniștit anul ce urmează
  • dacă fetele țin post negru, își pot visa ursitul

Tradiții și superstiții în ziua de Crăciun

  • pune o nucă şi un bănuţ în apa cu care te speli pe faţă; se spune că vei avea noroc tot anul şi vei fi sănătos
  • dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul
  • dacă ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri, e semn de noroc
  • dacă porți încălțăminte nouă, atragi ghinionul
  • dacă faci curățenie sau arunci gunoiul în această zi, alungi norocul
  • pune pe masa de Crăciun un fir de busuioc; se spune că aduce noroc şi prosperitate
  • dacă în ziua de Crăciun ninge, de Paște va fi vreme frumoasă; dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor
  • dacă bate vântul de Crăciun se anunţă ghinion
  • copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi
  • se spune că nu este bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele

Povestea naşterii lui Iisus, a lui Moş Ajun și Moș Crăciun

La ceas de seară, Fecioara Maria şi soţul ei Iosif au ajuns în Bethleem. Simţind că i-a venit sorocul să nască, Maria i-a spus lui Iosif că trebuie să se oprească şi cei doi au bătut la o poartă, cea a lui Moş Ajun, cerându-i găzduire. Moş Ajun i-a trimis la fratele său mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun, conform volumului „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).

El nu a vrut să-i primească, dar Crăciuneasa – soţia lui Moş Crăciun – era o femeie bună la suflet, aşa că i-a oferit adăpost Maicii Domnului, însă nu în casă, pentru că se temea de mânia lui Moş Crăciun, ci în grajdul animalelor. Acolo l-a născut Fecioara Maria pe Iisus.

Când Moş Crăciun a aflat că soţia lui i-a adăpostit pe Maria şi Iosif, s-a supărat şi i-a tăiat mâinile soţiei. Dar Fecioara Maria a făcut o minune – a pus mâinile Crăciunesei la loc, a suflat peste ele şi mâinile s-au lipit. Uimit, Moş Crăciun a văzut şi a înţeles minunea, aflând, la venirea magilor, că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus. El s-a căit şi a cerut iertare lui Dumnezeu. Astfel, Moş Crăciun a devenit primul creştin şi sfântul cel mai bătrân – soţul femeii care a moşit-o pe Fecioara Maria, el devenind un om blajin, plin de bunătate şi de compasiune. De atunci, sărbătoarea Crăciunului e însoţită de colinde şi mesele rituale.

Pregătirea bucatelor pentru masa de Crăciun

În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi și colaci pentru colindătorii care vin să le ureze pe la case. Se pregătesc și turte, care se mai numesc și „scutecele Domnului”, ce amintesc de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului. 

În Ajun, stăpâna casei merge în „casa mare”, așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, prune fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moș Crăciun. 

Masa din seara de Ajun

Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Niciun membru al familiei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin. La plecare, părintele ia banii se sub fața de masă, doi colaci și o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci.

Sfințirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți și dascăli. În popor, se spune că Ajungul Crăciunului presupune un post aspru și e chiar indicat să se ajuneze până se ivește prima stea de seară. Aceasta amintește de steaua observată de magii de la răsărit. Până atunci, nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie.

Tradiții și superstiții din Ziua de Crăciun: ce e bine să faci astăzi ca să îți meargă bine

  • pune o nucă şi un bănuţ în apa cu care te speli pe faţă; se spune că vei avea noroc tot anul şi vei fi sănătos
  • dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul
  • dacă ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri, e semn de noroc
  • dacă porți încălțăminte nouă, atragi ghinionul
  • dacă faci curățenie sau arunci gunoiul în această zi, alungi norocul
  • pune pe masa de Crăciun un fir de busuioc; se spune că aduce noroc şi prosperitate
  • dacă în ziua de Crăciun ninge, de Paște va fi vreme frumoasă; dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor
  • dacă bate vântul de Crăciun se anunţă ghinion
  • copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi
  • se spune că nu este bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele

You may also like

Leave a Comment