Senatorul Virgil Marius Bob, jurist de meserie, a lucrat și a depus o propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civilă și a Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Propunerea de modificare a legislației actuale dorește să stabilească cadrul legal pentru decontarea cheltuielilor avansate de către persoanele juridice pe care le-au avut cu reprezentanții convenționali sau legali. “Acum, potrivit reglementărilor actuale, cheltuielile făcute de persoanele juridice cu consilierii juridici nu sunt considerate cheltuieli de judecată și nu se pot recupera de la partea căzută în pretenții”, a transmis senatorul.
Astfel, art.451 alin (1) din Legea nr.134/2010 se modifică astfel:
”Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariile și cheltuielile avansate cu reprezentanții convenționali și legali, mandatarii, experţii si cu specialiştii numiţi în condițiile art 330 alin (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului”
Articolul 3 al Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic se completează cu un nou alineat:
“(3) Pentru activitatea de asistare și reprezentare în instanță sau în fața organelor de urmărire penală, pentru activitatea de administrare probe în procedurile judiciare sau pentru orice alte activități desfășurate în legătură cu o precedură judiciară, consilierul juridic poate beneficia în condițiile contractului individual de muncă, de un spor”.
În cadrul vizat de reglementare, respectiv reprezentarea prin consilier juridic presupune, în principiu, o relație de muncă între persoana reprezentată si consilierul juridic, fiind un raport juridic reglementat de dreptul muncii. Dar, în cazul în care o persoană juridică primește o soluție judiciară favorabilă, acum nu poate recupera cheltuielile suplimentare avansate pe care le-a avut. Practic, persoana juridică reprezentată într-un litigiu prin consilierul juridic angajat cu contract de muncă, nu poate solicita cheltuielile avute cu un eventual onorariu reprezentat de munca depusă de consilierul juridic în cauză, în timp ce avocații pot.
Parlamentarul din Sălaj ne spune că punctul principal al analizei de la care a plecat această solicitare este premisa că un conflict juridic reprezintă o activitate ce nu poate să facă parte din activitatea curentă a unei persoanei juridice, deoarece poate fi generat de un terț. Reprezentanții convenționali sau legali ai unei persoane juridice au sarcina de a urmări respectarea legislației în desfășurarea activității. Reprezentarea intereselor acestuia într-un cadru judiciar depășește activitatea curentă a consilierului juridic, ceea ce justifică faptul că acest efort suplimentar ar trebui să fie recompensat, urmând ca persoana juridică să poată să își recupereze cheltuielile suplimentare de la partea cazută în pretenții.
Senatorul USR de Sălaj declară că vede un avantaj real al reglementării din perspectiva instituțiilor publice care pot justifica astfel cheltuielile avansate cu reprezentarea prin consilier juridic fiind o sursă de finanțare a activității acestora. Aceste cheltuieli, o data recuperate vor constitui venit la bugetul local/statului. Posibilitatea instituțiilor publice de a solicita onorarii de judecată poate reduce numărul proceselor inițiate tendențios de unii justițiabili.
“Rămâne doar de stabilit cum se va face aprecierea contravalorii acceptate ca și cheltuială de judecată, sume actualmente limitate de către judecători. Sper ca în ultima sesiune parlamentară a acestui Legislativ, propunerea mea să intre pe circuitul Comisiilor de specialitate ale Senatului”, a transmis Virgil-Marius Bob.
