Arheologii Institutului Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca au reușit să scoată în evidență structura porții de nord a castrului roman de la Sutor-Sălaj și cele două turnuri etajate care apărau și asigurau accesul în interiorul garnizoanei militare din această direcție
O echipă de specialiști coordonată de către dr. habil. Sorin Cociș și dr. Vlad-Andrei Lăzărescu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca a desfășurat, în perioada 15-23 septembrie, cercetări arheologice sistematice în zona castrului roman de la Sutor, comuna Zimbor
Acestea au fost finanțate prin Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice de către Ministerul Culturii.
Cu toate că primele informații relevante cu privire la acest sit au fost colectate de către K. Torma încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, amplasamentul exact al castrului de aici a rămas învăluit în mister până în anul 2001 când au început cercetări arheologice sistematice și au continuat de atunci, cu câteva întreruperi până astăzi.
”Această realitate face ca situl de la Sutor să reprezinte un caz singular al unui castru roman descoperit și cercetat într-o epocă în care arheologia se constituie într-o disciplină matură ce utilizează cu succes metode variate de explorare și documentare pentru a extrage maximum de informații relevante privind patrimoniul național imobil.
Un asemenea exemplu de bune practici a fost utilizarea cu succes aici a metodelor geofizice de investigare non-invazivă care au relevat pe lângă dimensiunile și structura internă a castrului de piatră de aici și prezența unui prim castru mai mic din lemn, ce ar fi rămas altfel dacă nu necunoscut în orice caz extrem de dificil de intuit și documentat”, a declarat pentru Cluj24 arheologul Sorin Cociș.
Recent, situl de la Sutor a devenit binecunoscut mediului de specialitate și nu numai ca urmare a cercetărilor de salvare prilejuite de construirea Autostrăzii Transilvania, cercetare desfășurate în două campanii masive, aferente anilor 2021-2022, ocazie cu care a putut fi evidențiată locuirea civilă dezvoltată în jurul fortificației romane de aici.
Datorită acestor cercetări ce însumează o suprafață totală de aproximativ 3 hectare, vicus-ul militar de la Sutor a devenit de departe cel mai reprezentativ astfel de sit din Dacia romană.
”Caracterul excepțional al sitului roman de la Sutor a fost revelat și cu ocazia cercetărilor sistematice desfășurate în acest an și care au vizat documentarea realităților arheologice din zona porții de nord a castrului mare de piatră de aici.
Cu această ocazie a putut fi pusă în evidență atât structura porții împreună cu cele două turnuri etajate care apărau și asigurau accesul în interiorul garnizoanei militare. De departe însă, cel mai important element se referă la prefacerile pe care această poartă le-a suferit într-o perioadă extrem de tulbure și greu de documentat a provinciei romane Dacia, respectiv tumultuosul mijloc de secol III p. Chr. și perioada din imediata apropiere a retragerii aureliene.
În această perioadă, pe întreg limes-ul de nord al Imperiului, dar cu precădere în arealul provinciilor dunărene au loc restructurări, Dacia nefiind o provincie străină de asemenea realități.
Acum, într-o atmosferă de totală insecuritate datorată atât presiunii exercitate de către diverse populații barbare asupra granițelor Imperiului, dar și din cauza numeroaselor schimbări politice din interiorul Imperiului, au loc o serie de reconfigurări ale fortificațiilor romane.
O asemenea situație limită a fost documentată în premieră și în cazul porții cercetată în acest an, prin identificarea unui zid ce blochează intrarea în castrul roman, zid compus din numeroase monumente funerare romane, provenind din necropola ce trebuie să fie pusă în legătură cu cele două artere rutiere identificate de-o parte și de alta a castrului, refolosite în scop constructiv”, a explicat arheologul clujean.
Potrivit acestuia, cu toate că asemenea barări ale porților castrelor mai sunt cunoscute și în alte cazuri, bune analogii în acest sens fiind cunoscute la Brusturi – Romita, sau la Gilău, județul Cluj spre exemplu, ”cazul de la Sutor reprezintă un unicat în sensul gradului ridicat de documentare, dar și al calității de excepție ale descoperirilor propriu-zise”.
Sursa: cluj24.ro
