Cetățenii români vor merge la urne, să-și aleagă noul președinte, la data de 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (turul al doilea).
În cazul alegerile prezidențiale anterioare din 2019, Klaus Iohannis a fost reales Președintele României cu 66,09% din voturi în turul 2, obținând 37,82% în primul tur.
Așadar, președintele României este ales prin votul direct al cetățenilor, în sistem de vot majoritar, în două tururi de scrutin. Durata mandatului Președintelui este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate care poate fi obținut este de două, mandate care pot fi atât consecutive cât și non-consecutive.
Dată alegeri prezidențiale 2024: 24 noiembrie și 8 decembrie
Va fi primul scrutin prezidențial organizat în același an cu alegerile locale și parlamentare, din 2004 până în prezent.
Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al statului român și al cetățenilor acestuia.
Candidaturile propuse de partidele (câte un candidat pe partid politic) și de alianțele politice (partidele membre nu pot propune candidați în mod separat), precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, potrivit legii. Un alegător poate propune mai mulți candidați.
Calendarul alegerilor prezidențiale
-24 noiembrie: Se votează primul tur de scrutin în România de la ora 07:00 până la ora 21:00
-6–8 decembrie: Se votează în străinătate
Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numătorul total de voturi valabil exprimate
-8 decembrie: Se votează al doilea tur de scrutin în România de la ora 07:00 până la ora 21:00
Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată pe durata mandatului său pentru a reprezenta toți cetățenii și a evita conflictele de interese. Totuși, înainte de a deveni președinte, un candidat poate avea susținerea unui partid politic și poate face parte din acesta
Buletinul de vot
– Poziția nr. 1: Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România (USR);
– Poziția nr. 2: George-Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
– Poziția nr. 3: Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat (PSD);
– Poziția nr. 4: Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Național Liberal (PNL);
– Poziția nr. 5: Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ);
– Poziția nr. 6: Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
– Poziția nr. 7: Ana Birchall – candidat independent;
– Poziția nr. 8: Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN);
– Poziția nr. 9: Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie (PNR);
– Poziția nr. 10: Ludovic Orban – Forța Dreptei (FD), Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare (AFDLC);
– Poziția nr. 11: Călin Georgescu – candidat independent;
– Poziția nr. 12: Cristian Diaconescu – candidat independent;
– Poziția nr. 13: Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român (PNCR);
– Poziția nr. 14: Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN).
Pentru a participa în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, candidatul trebuie să fie cetățean român, să aibă domiciliul stabil în România, să fi împlinit vârsta minimă de 35 de ani la data depunerii candidaturii și să nu fie lipsit de dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Conform legii electorale, fiecare candidat la prezidențiale trebuie să adune minimum 200.000 de semnături de susținere de la cetățeni cu drept de vot.
Candidaturile propuse de partidele (câte un candidat pe partid politic) și de alianțele politice (partidele membre nu pot propune candidați în mod separat), precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, potrivit legii. Un alegător poate propune mai mulți candidați.
Costurile organizării alegerilor prezidențiale 2024
Pentru alegerile din anul 2024, se cheltuiesc aproape 4 miliarde de lei, adică atâta costă toate cele patru tipuri de alegeri din acest an, potrivit estimărilor făcute de Ministerul de Finanțe.
În prima rundă electorală aeste considerată a fi cea mai scumpă, având în vedere că pe 9 iunie s-au ales atât reprezentanții locali, cât și europarlamentarii.
Pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din România este estimată la 1,39 miliarde de lei.
Conform legislației, candidaturile propuse de partidele (câte un candidat pe partid politic) și de alianțele politice (partidele membre nu pot propune candidați în mod separat), precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, potrivit legii.
