Administraţia locală a primit finanţare în valoare de 12 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii rutiere, urmând a se afalta mai multe străzi şi uliţe din Cristolţ şi Văleni, dar şi drumul care face legătura între centrul comunal şi satul Muncel. Totodată, se vor contrui şi două poduri în comună, care să ofere un acces mai bun pentru comunităţile izolate
Comuna Cristolţ este formată din satele Cristolţ, Muncel, Poiana Onţii şi Văleni şi se învecinează cu următoarele comune: Surduc – la vest şi nord, Lozna – la nord şi est, Zalha – la est şi sud, iar Gârbou la sud şi sud-vest. Comuna nu are o poziţionare favorabilă, iar în comunitate trăiesc în prezent mai puţin de 1.000 de suflete.
Din cauza acestui fapt, procesul de atragere de fonduri europene a fost îngreunat şi chiar imposibil, deoarece Cristolţul nu reuşeşete să îndeplinească cerinţele pentru a putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană.
Însă, cu toate acestea, autorităţile locale s-au străduit să obţină finanţare de la diferitele program guvernamentale şi de la bugetul local, destul de limitat şi acela.
Cert este că, în ultimii ani, comuna a început să iasă din anonimat, iar în prezent există reţea de apă, există drumuri asfaltate, iar clădirile publice au fost reabilitate şi modernizate.
S-a amenajat şi o sală de sport, în care copiii îşi pot desfăşura orele de educaţie fizică şi sport. Comuna continuă însă să se dezvolte, chiar şi din punct de vedere turistic, având în vedere că au apărut mai multe pensiuni foarte atractive.
Primarul Ioan Cheşeli nu a renunţat la visul său de a obţine finanţare pentru Drumul Comunal 48 A care străbate comunele Cristolţ, Zalha şi Gârbou şi care se intersectează cu şoseaua ce duce la Dej şi mai apoi la Cluj-Napoca.
Un astfel de drum modernizat ar scurta distanţele la 50 km faţă de Dej şi la 72 km faţă de municipiul Cluj-Napoca.
Printr-o astfel de investiţie s-ar crea oportunităţi de navetare pentru localnici la locurile de muncă în oraşele respective şi, totodată, s-ar deschide noi perspective pentru micuţa comună cu peisaje de poveste.
S-au finalizat şi lucrările la sala de sport
În comună nu exista o sală de sport, iar posibilităţile de a obţine finanţare externă erau reduse având în vedere numărul mic de copii.
Însă, Primăria a găsit soluţia, iar în locul şcolii vechi a fost amenajată o sală de sport care va putea fi folosită de copii la orele de educaţie fizică şi sport. Sala de sport este dotată cu şpaliere, porţi, panouri de baschet şi aparate de sport.
Urmează să fie modernizată şi curtea, acolo administraţia locală îşi propune să amenajeze o parcare modernă, dar şi o zonă verde, în care să fie amplasat şi un brad argintiu.
“Nu aveam pretenţii să ne aloce bani pentru că avem foarte puţini copii. În fiecare an, numărul copiilor scade. Dar, ne-am orientat şi am transformat şcoala veche într-o sală de sport pusă la punct. Din păcate, nu avem şi un sistem de încălzire, pentru că bugetul a fost limitat. Însă, sala este utilă, are grupuri sociale şi vestiare şi se pot face ore de sport acolo. Vom încerca să găsim soluţii şi pentru încălzire”, spune primarul Ioan Cheşeli.
Infrastructură rutieră modernizată prin PNDL II
În comună s-a derulat un amplu proiect de asfaltare ce a prevăzut modernizarea a aproape 10 km de străzi şi uliţe în toate cele patru sate, Cristolţ, Văleni, Poiana Onţii şi Muncel. Prin PNDL II, administraţia locală a obţinut finanţare pentru asfaltarea a 9,6 km de străzi şi uliţe, iar, în prezent, proiectul este finalizat în proporţie de 98 %.
Mai sunt de realizat mici lucrări, precum racordări sau la rigolele betonate. Sunt lucrări care nu ar trebui să mai dureze mult, dar cum vremea nu prea mai permite, cel mai probabil, proiectul va fi finalizat în primăvara anului viitor, când va avea loc şi recepţia.
Iniţial, în cadrul acestui proiect a fost inclus şi construcţia unui pod din beton peste valea Cristolţului, care face legătura cu satul Poiana Onţii, prin DC 48 A. Însă, autorităţile au renunţat la această variantă, după ce a făcut licitaţia de trei ori şi nu a găsit niciun constructor. După scoaterea podului, licitaţia a avut succes şi aşa lucrarea a fost contractată.
“Termenul de finalizare al lucrărilor este finalul acestui an. Însă, urmează să facem o cerere pentru prelungirea termenului cu încă şase luni, ca să putem finaliza proiectul aşa cum trebuie. Ne dorim să facem recepţia unor lucrări bune, chiar foarte bune, de calitate. Interesul nostru este să se efectueze lucrări de calitate şi fără ca constructorul să fie presat de timp”, anunţă primarul comunei.
Podul se va face cu bani de la Ministerul Dezvoltării Autorităţile locale au încercat să găsească o variantă pentru construcţia podului peste valea Cristolţului, astfel a depus o cerere de finanţare la Ministerul Dezvoltării.
Iniţial, Ministerul a aprobat suma de 800.000 de lei, dar noii indicatori tehnico-economici indică faptul că ar fi nevoie de un buget de 1.200.000 de lei pentru finalizarea podului. Dar, cert este că Primăria Cristolţ a dat drumul la licitaţie săptămâna trecută, iar la final se va şti şi preţul corect pentru lucrare.
Peste 3 km de drumuri vor fi modernizaţi cu bani de la bugetul local
Administraţia locală vrea să dezvolte infrastructura rutieră şi cu bani de la bugetul local. E vorba despre o porţiune din Drumul Comunal 48 A, care leagă centrul de comună cu Poiana Onţii.
S-a început la asfaltarea tronsonului de 5,2 km din alte surse de finanţare, urmând ca aproximativ 3,6 km să mai fie asflataţi cu bani de la bugetul local. Este un proiect ce se va întinde pe trei ani, având în vedere că bugetul comunei este destul de mic.
Tot cu bani de la bugetul local, Primăria a reuşit să repare cântarul de animale din centrul comunal şi chiar să amenajeze un acoperiş pentru acesta.
Peste 10 milioane de lei vor ajunge la Cristolţ prin “Anghel Saligny”
Chiar dacă autorităţile locale au depus un proiect în valoare de 54 de milioane de lei, până la urmă au primit de la Guvern 12 milioane pentru proiectul “Asfaltare drumuri comunale şi străzi în comuna Cristolţ, judeţul Sălaj, prin Programul naţional de investiţii <Anghel Saligny>”.
Această sumă va fi folosită pentru modernizarea Drumului Comunal ce face legătura între Cristolţ şi Muncel, este vorba de o porţiune de 3,5 km.
Totodată, vor fi asfaltate şi două străzi din localitatea Cristolţ şi alte cinci străzi din localitatea Văleni. Tot din această sumă, în comună se vor construi şi două poduri, câte unul în Cristolţ şi Văleni, poduri care ar ajuta comunităţile izolate din cele două sate la un acces mai facil.
Situaţia Drumului Comunal 48 A, prin care comuna ar putea ieşi din izolare
Ioan Cheşeli a făcut demersuri în ultimii 10 ani pentru Drumul Comunal 48 A cu ajutorul căruia zona de nord-est a judeţului s-ar putea dezvolta din toate punctele de vedere. Comunele Cristolţ, Zalha şi Gârbou s-ar putea dezvolta de asemenea, având în vedere că modernizarea acestui drum ar reduce distanţele până la 50 km faţă de Dej şi 72 km până la Cluj-Napoca. Zona dintre Surduc – Cristolţ – Zalha – Şimişna – Rus ar deveni un inel de dezvoltare pe varianta aceasta.
Însă, conform primarului din Cristolţ, în ultimii 10 ani s-a bătut cu morile de vânt, iar autorităţile capabile să ajute au închis ochii şi şi-au astupat urechile la acest proiect.
Ioan Cheşeli a ajuns cu propunerea şi la Ministerul Transporturilor, dar fără succes. Mai mulţi primari din zonă au fost de acord cu această propunere, astfel şi-au dat acceptul Alexandru Spătar (primarul comunei Gârbou), Aurelian Cozma (primarul comunei Rus), Cristian Prodan (primarul comunei Şimişna), Alin Băbănaş (primarul comunei Surduc) şi Vasile Seliştean (primarul comunei Zalha), fiind vorba de o investiţie utilă care ar ajuta la dezvoltarea economică a zonei.
“Nu ştiu de ce nu există viziune, nu există interes sau dăruire. Lumea aşteaptă de la un lider asta. Este o zonă cu potenţial mare şi care s-ar putea dezvolta dacă se va moderniza infrastructura. În plus, mulţi oameni ar putea naveta spre un loc de muncă şi s-ar putea şi popula zona. În plus, oamenii cu bani ar putea veni în comună. Eu cred că în următorii zece ani se va circula pe această variantă de drum spre Cluj. Orice lucru pornit se va finaliza. Este foarte important pentru dezvoltarea judeţului şi trebuie să fi legat la ochi să nu vezi asta”, afirmă Ioan Cheşeli.
Primăria pune accent pe investiţii
Din cauza faptului că are o populaţie scăzută şi este şi o comună cu o poziţie mai nefavorabilă, asta împiedică autorităţile locale să obţină finanţare pe fonduri europene. Cristolţul nu are niciun proiect propriu pe fonduri europene pentru că nu poate îndeplini criteriile ghidului de finanţare.
Dar, chiar şi aşa, primarul Ioan Cheşeli a încercat să găsească soluţii, iar comuna s-a dezvoltat în ultimii ani cu bani de la bugetul local, dar şi cu alte surse de finanţare. Fiind o comună care are nevoie de fiecare leu din bugetul local, administraţia gestionează cu grijă fiecare bănuţ, iar după ce banii de investiţii sunt stabiliţi, abia apoi se poate discuta despre salariile angajaţilor.
Avansează lucrările la reţeaua de apă
Satele Cristolţ şi Văleni au fost cuprinse în măreţul proiect de aducţiune de apă de la Tarniţa. Lucrările s-au desfăşurat foarte bine şi la Văleni au fost finalizate încă de anul trecut.
Şi la Cristolţ avansează lucrările, acestea fiind finalizate în proporţie de 80 la sută. Undeva în deal, între satele Cristolţ şi Văleni s-a amenajat şi un rezervor de apă care este împrejmuit şi are o capacitate de 200 m³. Totodată, în cadrul acestui proiect vor fi şi două staţii de pompare.
Cămine culturale moderne la Cristolţ şi Văleni
Cu bani de la bugetul local, autorităţile au finanţat reabilitarea, extinderea şi modernizarea căminului cultural din Cristolţ, după ce a fost finalizat şi cel de la Văleni.
În prezent, ambele cămine sunt moderne. Căminele au fost extinse şi chiar înălţate, iar la Văleni a fost amenajată şi o scenă. Ambele scene au fost construite din beton şi îmbrăcate în lemn.
La Cristolţ încă se mai lucrează la scenă, fiind un proiect separat faţă de cel de reabilitarea şi extindere. Scena va fi îmbrăcată cu lemn masiv de frasin.
“Cetăţenilor să le dea Dumnezeu sănătate pentru că este cea mai importantă pentru toţi. Să le dea putere de muncă şi cei care se uită tot timpul spre ajutor din altă parte, să se gândească să se ajute ei. Ar fi cel mai important şi pentru ei, şi pentru administraţie şi pentru ţară. Dar, cum se dă tonul de sus, cu greu vom ieşi din ceea ce am fost învăţaţi. Proiectele finalizate şi care sunt în curs de finalizare vor ajuta nu numai în prezent, ci şi în viitorul apropiat şi chiar pe termen lung. Sunt nişte proiecte necesare, care deschid perspectivele comunei. Deschid perspective de a investi şi m-aş bucura să vină oamenii să vină să investească în comună. Dar, pe lângă bani, condiţia este să-ţi pui mintea şi înţelepciunea să duci investiţia până la capăt. În toate proiectele astea, pe lângă muncă, s-a pus şi mult suflet, pentru că orice lucru, dacă nu îl faci cu drag, cu pasiune, e greu. Sunt multe obstacole şi ai nevoie de ambiţie, dar uite că reuşim, cu toate că gurile rele sunt acolo”.
Ioan Cheşeli – primarul comunei Cristolţ
