Bizușa este situată în judeţul Sălaj, în zona de nord-vest a țării la circa 240 m altitudine și beneficiază de o coroană de coline si dealuri. Verile sunt aici răcoroase iar iernile reci. Localitatea Bizuşa face parte din comuna Ileanda, judeţul Sălaj.
Istorie și izvoare de sănătate
Ileanda – sat resedinta de comuna situat la o distanta de peste 60 km faţă de municipiul Zalău, este mentionat pentru prima oară sub denumirea de Ilandameze în anul 1390. Celelalte localităţi ale comunei dintre care şi Bizuşa-Băi sunt menţionate documentar in intervalul cuprins intre secolele XIV -XVII.
Stațiunea este situată la 300 m față de localitatea Ileanda, pe DN 1C și la 2 km de gara Ileanda, pe versantul stâng al văii Secătura. Această stațiune beneficiază de o așezare deosebit de frumoasă, într-o grădină de brazi și foioase .
Staţiunea balneoclimaterică Băile Bizuşa se află pe Valea Someşului, în comuna sălăjeană Ileanda, la 60 de kilometri faţă de Zalău şi la 45 de kilometri faţă de Baia Mare. Din păcate, de strălucirea de altădată a cochetei staţiuni s-a cam ales praful, mare parte din facilităţile de acolo fiind în pragul ruinei. Si ngura parte funcţională în prezent este cea administrată de Ministerul Muncii, ce include pavilionul cu baza de tratament şi Hotelul Ceres. Stațiunea era cunoscută de către toți cei care treceau pe aici și datorită serbărilor câmpenești care se organizau cu regularitate aici.
Băile de la Bizușa -tradiție în vindecarea afecțiunilor cu ajutorul izvoarelor tămăduitoare
Este o stațiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidență strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate.În vremuri nu foarte îndepărtate, Bizușa Băi era una dintre cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice din România, atrăgând mii de vizitatori anual datorită izvoarelor sale tămăduitoare și a peisajului mirific.
Stațiunea, situată în inima județului Sălaj, era cunoscută pentru efectele sale benefice asupra sănătății, oferind tratamente de hidroterapie, băi minerale, și terapii cu nămol, toate acestea contribuind la vindecarea afecțiunilor reumatismale, dermatologice și gastrointestinale.Apele minerale sunt sulfatate, bicarbonatate, sodice, cloro-magneziene, atermale și hipotone.
Oferta balneoclimatică a Băilor Bizușa
Factorii terapeutici permit tratament balnear si de recuperare. Apa minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stâncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, in care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirită care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmani, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de Ileanda. Apa minerală este amintită ca amenajare cu interes local din 1932, fiind captată în două izvoare prin intermediul unei stații de pompare.
Apa este slab sulfuroasă, sulfatată, foarte slab clorurată, calcică, sodică, magnezică. Stațiunea Bizușa-Băi are 4 surse cu apă rece/termală (trei forate și una naturală semitermală la 19°C), cu izvor activ. Caracteristic pentru apele acestui zăcământ este prezența gazelor H2S și CO2. Hidrogenul sulfurat (H2S) are valori de 0,7 mg/l în sonde și de 4,2 mg/l în izvoare și este compusul care conferă calități deosebite acestor ape, atât pentru cura internă internă în afecțiuni hepato-biliare, de nutriție și urinare, iar în cura externă în afecțiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele postraumatice și afecțiuni ale sistemului nervos periferic. Ca amenajări pentru funcționarea bazei de tratament există amenajări interioare – circuit închis pentru pensionari. Ca spații de cazare și masă, stațiunea Bizușa-Băi oferă 110 locuri de cazare în hotelul existent (Ceres – 1*), pavilioane cu bază proprie de tratament iar masa poate fi servită în restaurantul hotelului . Hotelul Ceres din stațiune are 110 locuri de cazare în camere modernizate ce dispun de tot confortul.Anual , la tratament peste 1.000 de persoane.
Indicatiile terapeutice ale apelor de la Bizușa Băi sunt :
• afectiuni reumatismale inflamatorii;
• afectiuni reumatismale degenerative : spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze;
• afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita);
• afectiuni hepato-biliare;
• afectiuni ale rinichiului si ale cailor urinare;
• afectiuni ale sistemului nervos periferic ;
• afectiuni ginecologice.
În cadrul stațiunii se practică și se aplică o serie de proceduri balneare
Ca principale proceduri, cura internă şi externă de ape minerale sunt foarte apreciate aici . Climat de crutare şi vindecător.O staţiune unde îşi găseau alinarea suferinţelor, în fiecare an, mii de sălăjeni, dar şi locuitori ai altor judeţe din Transilvania şi din România. Asta erau pe vremuri Băile Bizuşa. Astăzi, mare parte din facilităţile de acolo sunt nefolosite şi cochetează tot mai mult cu ruina.
Totuși anumite proceduri sunt aplicate și aplicabile și astăzi, iar dintre acestea amintim aici:
• bai calde cu apa sulfuroasa la cada ;
• bai galvanice ;
• termoterapie ;
• aerosoli ;
• electroterapie : curenti de joasa, medie si înalta frecventa, unde scurte, ultrasunet si laser ;
• proceduri cu câmpuri magnetice de joasa frecventa ;
• masaj terapeutic ;
• gimnastica medicala.
Resursele de tratament
Cel mai important factor natural de cura al statiunii Bizusa îl reprezinta apele minerale sulfatate bicarbonatate, cloro-magneziene, sodice, hipotone si atermale, recomandate pentru cura externa si pentru ingestie.
Factorii terapeutici de aici permit oferirea de tratament balnear si de recuperare pentru afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni ginecologice, ale tubului digestiv si ale sistemului nervos periferic.
De la Bizusa pot fi incluse în programul turistic tabara de sculptura în aer liber de la Izvoarele, instalatii pentru practicarea sporturilor (parapanta, schi) etc. Se pot organiza de asemenea excursii in Maramures, incluzând vizitarea unor importante centre culturale traditionale, asa cum sunt Sapânta, Valea Izei, Valea Marei si renumitele biserici maramuresene cu turla din lemn.
Potențialul turistic al zonei este unul foarte atractiv
Sfinxul din Oaş; Muzeul Ţării Oaşului din localitatea Negreşti-Oaş, cu secţii de arheologie şi etnografie; Staţiunile balneoclimaterice Bixad, Izvoarele şi Borşa (Cascada Cailor –200 m. diferenţă de nivel); Localitatea Siseşti (complexul muzeal, casa în care a locuit Vasile Lucaciu, Biserica tuturor românilor construită în 1890 în stilul Catedralei Sf. Petru din Roma, din inţiativa lui Vasile Lucaciu); Municipiul Baia Mare, atestat documentar în anul 1327(Turnul măcelarilor, Turnul muniţiei, Catedrala Sf. Treime din anul 1720 în stil baroc, Muzeul Judeţean din Bastionul Monetăriei cu secţii de istorie, tehnica mineritului, colecţia de minerale, Grupul statuar „Sfatul Bătrânilor” al sculptorului Vida Gheza);
Cimitirul vesel din Săpânţa; Localitatea Bogdan Vodă (temelia casei lui Bogdan Vodă, urmele bisericii voievodale de la 1330-1340, biserica din lemn construită în 1772, cea mai înaltă din zona Maramureşului); peşterile din Munţii Rodnei (Peştera Izvorul Tăuşoarelor, cu cea mai mare diferenţă de nivel din ţară, de 415 m. şi o lungime a galeriilor de 9500 m., Peştera Zânelor, Peştera Laptelui –calcar dizolvat, Peştera de la izvorul Izei cu peste 2 km. galerii, diferenţă de nivel de 160 m., o cascadă de 23 m., un lac de 190 m.p., Peşterile lui Zalion şi Măglu); Staţiunile Sângeorz Băi şi Valea Vinului.
Cu toate acestea, strălucirea Bizușa Băi a început să pălească odată cu trecerea timpului. Lipsa investițiilor, neglijența autorităților și migrarea populației către alte zone au contribuit la decăderea stațiunii. În prezent, imaginea Bizușa Băi este una dezolantă – clădiri părăsite, infrastructură deteriorată și o lipsă acută de facilități moderne care să atragă turiști.
Băile de la Bizușa ar putea renaște din propria cenușă aidoma păsării Phoenix
Din întreaga glorie de altădată, a mai rămas doar hotelul Ceres. de trei stele, care încă funcționează sub administrarea Ministerului Muncii. Acesta oferă condiții decente de cazare și servicii terapeutice de bază, însă nu poate suplini golul lăsat de dispariția celorlalte facilități și de lipsa unei viziuni coerente de dezvoltare.
Deși Bizușa Băi a ajuns în paragină, potențialul său de regenerare nu este complet pierdut. Autoritățile locale și centrale, alături de investitorii privați, ar putea revitaliza stațiunea printr-un program amplu de renovare și modernizare, redând astfel locului statutul de odinioară.
Astăzi, Bizușa Băi rămâne un memento trist al unei epoci glorioase și un apel la acțiune pentru revitalizarea acestui colț de rai al Sălajului. Investițiile în infrastructură, promovarea turistică și reabilitarea surselor naturale de tratament ar putea transforma din nou Bizușa Băi într-o destinație de top pentru cei în căutarea sănătății și relaxării.
