Connect with us

Ştiri din Sălaj

FOTO şi VIDEO. Domnin 800 (1219 – 2019)

Satul Domnin este așezat la 7 km de Comuna Someș-Odorhei, pe Valea Bârsei și la 4 km de satul Bulgari. Pe aici a fost drumul de legătură între Valea Someșului și Valea Sălajului din timpuri străvechi, pentru că vara cu caruțele, și iarna cu săniile, se aducea sarea de la Dej, care apoi, pe la Dioșod și Bocșa ajungea la Camara de la Șimleul Silvaniei, de unde apoi lua drumul spre Ungaria.

Prima atestare documentară a localității Domnin apare in anul 1219, într-un proces intentat la Oradea pentru furt de boi făcut de trei oameni din Șoimuș, sat mai vechi decât Domninul, pomenit prima dată în 1205. Vatra satului s-a mutat mereu, în funcție de izvoarele de apă din care se aprovizionau locuitorii. La început, satul a fost in Sutaita, apoi Tizni, la locul Hârbut și apoi s-a mutat în Oi de Haza (casa lui Vaida). Cu timpul, s-a extins pe vatra sa actuală.

Condițiile bune de viață au facut ca locurile să fie populate, înca din comuna primitivă, dovada fiind cremenele și cioburile din Neolithic care s-au gasit în poieni. Tot acolo s-au identificat tumuri preistorici, iar în Tiznic, la locul numit fundatură s-au gasit urme din epoca bronzului; două topoare șlefuite cu gaura de perforație, acestea se află la prof. dr. IOAN CIOCIAN și prof. SERGIU GHIURCO.

Așezarea a fost una mică, la începuturile sale, în Epoca Medievala, participând la evenimentele timpului („Răscoala de la Bobâlna” – 1437, „Răscoala lui Gheorghe Doja” – 1514, razboaiele din sec al XVI-lea și al XVII-lea). Pe aceste meleaguri au trecut mereu atât invadatorii care veneau dinspre Jibou Chioar și Cetatea Cheudului spre Cehu Silvaniei și spre Șimleu cât și armatele care veneau dinspre Ungaria spre Chioar, Dej, Cluj. Pe la Domnin se făcea semnalizarea cu focuri pentru a vesti satele din jur, când erau amenințate de invadatori: tătari, turci etc.

După sistemul medieval se făceau focuri pe dealurile Țucluiul Ronei, lângă Jibou. În Domnin, pe dealul de la Coaste, iar mai departe, focurile continuau pe Măgura Țiganilor de lângă Coșei și pe Măgura Șimleului, de unde focul se vedea până dincolo de Marghita.

Izvoarele istorice de arhivă arată că Domninul a aparținut în general de Cetațile Cheiud și Cehul Silvaniei. Robota în muncă, produse și bani, s-au schimbat în funcție de stăpânii feudali din sec. al XVI-lea, cel mai mare stăpân de pământ fiind nobilul Bartolomeu Graphy iar în secolele următoare, familele nobiliare Tokeli și Wesselényi de Jibou. Pentru slujbele interprinse de domninani la cetăți (Cehu, Cheud, Ioar) multe persoane primesc statutul de oameni liberi (libertini, darăbanți și sabadoși).

De aceea satul a fost considerat unul nemeși. Conștiința de neamn a locuitorilor Domninului, a fost puternic influențată de momentul Mihai Viteazul (1600-1601), când s-a realizat prima unire politica a celor trei Țări Românesti. După 1541, când se stăpânesc Turcii în Transilvania, mulți oameni părăsesc satul, și sunt pomeniți iobagi și jeleri sezonieri veniți din alte părți.

Principala cauză a plecărilor erau dările excesive, precum și jafurile făcute de militarii care treceau pe aici, pe drumul de la Șimleul Silvaniei, spre Ioar și invers. În 1699 se instaurează regimul austriac, Transilvania fiind ocupată de către habsburgi. Viața oamenilor era mereu amenințată din cauza războiarelor ruse-austro-turce din sec. al XVII-lea și al XVIII-lea.

Documentele de arhivă pomenesc militari din Domnin care trebuiau să se înroleze în armatele austriece. În pofida greutătilor și a vicisitudinilor timpului, satul și-a păstrat limba, regilia și obiceiurile, biserica jucând un rol important în viața oamenilor. La sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul celui următor, numarul sătenilor crește odata cu extinderea terenului arabil și introducerea unor noi tehnici de prelucrare a pământului.

Pe durata sec. al XIX-lea, Domninul a fost o localitate importantă a Sălajului de Nord, pentru că oamenii săi s-au implicat în principalele evenimente ale timpului: Revoluța de la 1848, lupta împotriva regimului austro-ungar după 1867, mișcarea națională românească din Sălaj după înființarea Partidului National Român (PNR) în 1869. George Pop de Bășești, marele luptator național al salăjenilor, a fost sprijinit de către avocații Florian Cocean și Vasile Ghiurco din Domnin.

După 1848, în Domnin, elevii sunt scolarizați prin școala confesională greco-catolica, iar locuitorii satului fac construcții noi și se imprumută cu bani de la băncile românesți din Jibou și din Cehul Silvaniei. Învatatorul reprezentativ pentru Domnin, unde a învatat și Valentin Coposu, tatăl marelui om politic Corneliu Coposu, a fost Ipatie Teodorean cu studii la Deva. În Domnin, au loc importante întrulniri ale luptătorilor naționali de pe Valea Șomeșului, cum au fost Vasila Mica, Teofil Dragomir, Ioan Cheșeli, Vasile Mihalca etc.

Primul Război Mondial a adus multă durere în suflete domninanilor, pentru că au murit pe front 27 de bărbați, iar, la sfârșitul războiului, o zecime din populația Domninului moare de Gripă spaniolă. Mare a fost bucuria la 1 Decembrie 1918, când la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia participă și o delegație a domninanilor, în frunte cu avocatul Vasile Ghiurco și primarul Grigore Ghiurco.

După Marea Unire, Domninul se dezvoltă foarte mult, având un teren arabil foarte extins, familile înstărite iși trimit copiii la școli (Gherla, Cluj, Oradea etc.), se construiește o școala nouă, se edifică casa acoperite cu țiglă, se cresc multe animale și se ridică nivelul de trai a sătenilor.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial (1939-1945) pe front mor 14 domninani. A urmat apoi regimul comunist, cu persecuțiile impuse locuitorilor, care plăteau cote și dări imense, iar protestarii erau persecutați și chiar deportați (preotul Grigore Ghiurco si preotul Isidor Ghiurco, ce moare la canal).

În anul 1963, comuna ,,Domnin” este desfințataă și odată cu aceasta, numarul locuitorilor scade, școala gimnaziala se va desființa, iar satul va aparține administrativ de comuna Someș-Odorhei. După 1989, Domninul cunoaște traiectul propus de noul regim democratic, dar, din păcate, populația se îndreapta cu prioritate spre oraș.

În 2019, la 18 august, fiii satului au organizat o mare sărbătoare aniversară, aniversând 800 de ani de la prima atestare documentară. Tot atunci, s-a înălțat monumentul din centrul localității, închinat celor 41 de eroi cazuți în timpul celor două razboaie mondiale. Domninanii de pretutindeni au sentimente de stimă și prețuire față de acest sat, se intorc cu drag de câte ori timpul le permite în satul lor natal.

Monumentul eroilor, astfaltarea străzilor laterale, modernizarea căminului, șcena în aer liber etc. au fost posibile cu sprijinul conducerii comunei Someș-Odorhei, a primarului Grigore Berinde (tag), a viceprimarului Viorel Șimonca (tag), a domnului președinte al Consiliului Județean Sălaj, Tiberiu Marc (tag), a domnului prefect Florin Florian (tag), a domnului șef de serviciu management instituțional din cadrul Prefecturii Județului Sălaj, Mircea Liviu Ciocian și a multor oameni de bine din județul Sălaj și din țară.

Un rol aparte, l-au avut fiii satului Domnin, între care s-au remarcat: Dan Ghiurco, preotul Ioan Giurco (tag), Vasile Ghiurco (tag), Alin Ghiurco (tag), Sergiu Ghiurco (tag), Cornel Grad, Călin Iștoan (tag), Marcel Istoan, Ovidiu Ghiurco (tag), Nelu Pop (tag), Lacramioara Conea, Isidor Chinceș (tag), Livia ChendeIstoan Natalia, Traian Pop (tag), Cornel Scurt, Lucia Beșe (tag), Mircea Si Maria Pop, Cornel Ghurco (tag), Ioan Tomut (tag), Pop Lucian Dan, Florin Ghiurco (tag), Aurel Iștoan (tag), Moș Mircea (tag), Călin Ciortea (tag) și alții.

Tuturor le mulțumim pentru gestul nobil de a organiza această sărbătoare de suflet a domninanilor!

Le mulțumim tuturor fiilor satului!

La mulți ani Domnin, la mulți ani domninani!

♦ Ioan Ciocian,

fiu al satului Domnin

loading...
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

More in Ştiri din Sălaj