Connect with us

Editorial

EDITORIAL. Din răutate şi orgolii ne pierdem oamenii valoroşi

Judecăm şi uităm prea uşor, iar acest lucru ne face să pierdem oamenii valoroşi de lângă noi. Trăim într-o lume din ce în ce mai rea şi totul se face în contradicţie.

Autorităţile alocă foarte mulţi bani bisericilor, dar uită să facă ceva şi pentru oamenii aflaţi în suferinţă, în nevoi, sau care traversează perioade dificile. Dăm bani la biserici dar nu facem ceea ce aşteaptă Dumnezeu de la noi. Noi oamenii arătăm oarecum toţi la fel, dar fiecare om este diferit în felul lui. Fiecare om are problemele lui. Viaţa fiecărui om are suişuri şi coborâşuri şi fiecare om face fapte bune sau mai puţin bune.

Din păcate noi oamenii ne judecăm mereu semenii în loc să întindem un braţ atunci când unul dintre noi cade în deznădejde.  Unde vreau să ajung? Foarte simplu, la un om de valoare care din păcate nu îşi mai exercită profesia de mai bine de zece ani, iar acest lucru se simte din ce în ce mai mult în performanţele sportive ale atletismului sălăjean.

De ce m-am gândit să scriu acum? Din mai multe motive, iar unul dintre ele este acela că tocmai am scris în urmă cu o săptămâna despre rezultatele modeste ale atleţilor sălăjeni la campionatele naţionale de cros rezervate copiilor şi juniorilor.

Oamenii de sport din judeţ l-au uitat mult prea repede pe antrenorul Petre Seutea. Întâmplător sau nu, Seutea a fost şi antrenorul meu, iar dacă scriu aceste rânduri o fac în cunostinta de cauză.

Cu peste 100 de medalii naţionale şi internaţionale în palmares obţinute ca şi antrenor într-o perioadă de timp relativ scurtă, tehnicianul zălăuan a dispărut din activitatea sportivă oarecum forţat. Omul a plătit pentru greşelile lui, dar a plătit prea dur erorile făcute la acea vreme şi, mai mult de atât, în momentul realizării declinului în care a intrat atletismul putea fi chemat înapoi.

Din păcate, orgoliile anumitor oameni, dar probabil şi încercarea de a îngropa această ramura de sport şi a încerca ridicarea altei discipline sportive, l-au lăsat pe antrenorul Petre Seutea departe de fenomenul sportiv, iar el a ajuns asemeni multor altor tineri să-şi caute o viaţă mai bună în afara graniţelor ţării. Chiar dacă a greşit omul merita o a doua şansă, iar omul trebuie ajutat când se află în deznădejde.

Din păcate noi ştim doar să judecăm şi să condamnăm oamenii pentru faptele lor. Acum când performanţele atletismului din Sălaj sunt departe de ceea ce au fost în urmă cu mai bine de zece ani, şi pentru că în curând (pe 28 aprilie) antrenorul Petre Seutea împlineşte 51 de ani, nu pot să nu mă întreb de ce nu încercăm să facem ceva pentru oamenii care pot aduce un plus de valoare.

Mă întreb de ce nu ştim să apreciem oamenii atunci cand sunt în viaţă şi pot încă să demonstreze multe. Oare o să ajungem noi românii vreodată să apreciem adevărata valoare a omului şi să încercăm să-l ajutăm atunci când greşeşte? Doar devenind mai buni cu semenii noştri vom reuşi să avem o viaţă mai bună.

loading...
loading...
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Editorial