Connect with us

Ştiri din Sălaj

Reportaj. ALMAŞU – comuna cu locuri de poveste, care se dezvoltă într-un ritm accelerat. FOTO

Administraţia condusă de Dănuţ Emil Ţuruca a finalizat în ultima perioadă, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, investiţii în valoare totală de 2,5 milioane de euro. Sunt însă în lucru alte obiective în sumă totală de 5 milioane de euro. Comuna se poate lăuda şi cu locuri de poveste, dar şi cu alte investiţii finalizate care au ridicat standardul de viaţă al locuitorilor – bază sportivă, after school, drumuri comunale asfaltate


Dănuţ Emil Ţuruca a ajuns primar în comuna Almaşu în anul 2012 când a fost votat de către 52,8 la sută din cei prezenţi la vot.

Datorită lucrărilor importante din comună, acesta a mai câştigat un mandat în anul 2016, atunci când a fost ales cu 43,51 la sută din voturi.

Sub conducerea primarului liberal, comuna cu cea mai mare suprafaţă din judeţul Sălaj a reuşit să se dezvolte atât cu bani europeni, cât şi cu bani guvernamentali. Sub conducerea liberală, cele nouă sate ale comunei – Petrinzel, Stana, Jebucu, Sfăraş, Cutiş, Mesteacănu, Băbiu, Ţăud, Almaşu au cunoscut un ritm bun de dezvoltare. Administraţa locală a pus accent pe investiţii care au fost împărţite uniform în toate satele.

Au fost modernizate căminele culturale, şcolile din comună, a fost realizat un after school, o bază sportivă modernă, dar au fost reabilitate şi majoritatea drumurilor comunale.

Totodată, se lucrează intens la aducţiunea de apă, dar şi la reţeaua de canalizare.

Pentru viitor, administraţia din Almaşu îşi doreşte construirea unei capele, dar şi reabilitarea cetăţii şi transformarea locului într-o zonă de agrement unde să vină cât mai mulţi turişti, atât din România, cât şi de peste hotare.

“Dragii mei, am câştigat Primăria Almaşu cu obiectivul de a face viaţa mai bună în localitatea noastră. Este adevărat, mai sunt lucruri de făcut. Unele dintre ele sunt proiecte mari care s-au realizat sau sunt în curs de realizare. Mulţumesc echipei care m-a sprijinit în tot ce am făcut în comună şi care sprijină toate proiectele de viitor. Am fost şi voi rămâne mereu în slujba cetăţenilor din comuna Almaşu. Muncim intens şi vrem să ridicăm standardele de viaţă în comună. Pe perioada mandatului de primar am reuşit să atragem fonduri pentru realizarea mai multor obiective de investiţii pentru a face din comuna Almaşu o comună frumoasă, înfloritoare şi pentru a putea să mărim confortul oamenilor prin aducţiuni de apă, prin canalizare, prin asfaltări de drumuri comunale, prin reabilitări a iluminatului public”. Dănuţ Emil Ţuruca – primarul comunei Almaşu.

Drumurile comunale au fost modernizate

Administraţia se laudă cu drumuri comunale care au fost deja puse la punct sau care urmează să fie modernizate. A fost reabilitat cu bani de la Programul Naţional de Dezvoltare Locală drumul comunal 69 şi străzi din satul Almaşu.

Au fost asfaltaţi şi cei 8 kilometri ai drumului comunal care leagă Almaşu de localitatea Ţăud, dar şi drumul care leagă centrul comunal de localitatea Sfăraş.

Un proiect care este în curs de a fi realizat este cel de asfaltare al drumului comunal 66 ce leagă satul Cutiş de Mesteacănu.

Un alt proiect vizează reabilitarea şi asfaltarea drumului comunal 64 ce leagă Stana de Jebucu. Practic, prin această investiţie se va facilita accesul pe ruta Stana – Jebucu – Sfăraş – Almaşu, astfel că toate satele comunei vor fi legate prin asfalt. Spunem asta deoarece a fost turnat covor asfaltic şi pe drumul ce leagă Almaşu de Petrinzel.

Apă şi canalizare în satele comunei

Un proiect ambiţios al administraţiei conduse de primarul liberal vizează aducţiunea de apă şi canalizare în comună.

La ora actuală este în curs de implementare un proiect de alimentare cu apă şi realizare canalizare şi staţie de epurare în localităţile Băbiu şi Mesteacănu. Urmează însă şi înfiinţarea unei reţele de canalizare şi staţie de epurare în comuna Almaşu.

Proiectul de alimentare cu apă şi canalizare în Băbiu şi Mesteacănu este în valoare totală de 6,6 milioane de lei şi este finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al Guvernului României.

“Îmi doresc să accesez şi să realizăm noi investiţii, noi proiecte care să vină în sprijinul cetăţeanului şi a locuitorilor comunei Almaşu pentru a facilita condiţiile de trai. Vom realiza acest proiect de apă şi canalizare pentru a spori confortul cetăţenilor din toate satele comunei Almaşu”, spune primarul Emil Dănuţ Ţuruca.

Educaţia în primul rând

Sub conducerea administraţiei liberale s-a pus un mare accent pe educaţie. Astfel, la ora actuală se lucrează intens la modernizarea şi dotarea Şcolii Gimnaziale din Almaşu.

Valoarea proiectului este de 1,5 milioane de lei, bani primiţi de comună prin PNDL. Până când această clădire va fi reabilitată, copiii învaţă în clădirea care a fost ridicată pentru a servi comunităţii drept after school.

Este vorba de un proiect al primarului Emil Dănuţ Ţuruca finanţat prin PNDR care a fost realizat sută la sută şi este funcţional. Nu doar la şcoala din centrul comunal se efectuează lucrări. Se lucrează intens şi pe şantierul Şcolii din Jebucu.

Banii pentru reabilitarea clădirii au fost primiţi tot prin PNDL, iar valoarea proiectului se ridică la 1.083.080 lei, bani guvernamentali. La Jebucu lucrările sunt finalizate în proporţie de 80 la sută, în timp ce la Almaşu lucrările sunt finalizate în proporţie de 70 la sută.

O altă unitate de învăţământ care se reabilitează este cea din satul Mesteacănu. Tot prin PNDL II au venit banii pentru realizarea investiţiei, iar suma totală se ridică la 558.000 de lei.

Bază de sport modernă

Cel mai probabil, puţine localităţi din judeţul Sălaj se pot lăuda cu o bază sportivă ca cea din centrul comunal Almaşu. Baza sportivă, amplasată în vecinătatea clădirii ce adăposteşte after school este una modernă, ce însumează un teren de fotbal cu gazon natural, cu tribune, dar şi cu un complex compus din vestiare şi sală de fitness.

Clădirea are tot ce trebuie, fiind una cochetă.

Baza sportivă a fost finanţată tot în cadrul proiectului de 11,9 milioane de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

“Pentru noi contează foarte mult accesul la educaţie şi sport. Din acest motiv am realizat atât centrul after school, cât şi această bază sportivă modernă. Ne dorim ca tinerii să aibă unde să practice sport, să facă mişcare, să socializeze. În cel mai scurt timp vom pune şi gazon pe terenul de fotbal de aici, iar baza sportivă va fi ca la carte, aşa cum trebuie”, spune primarul comunei.

Bani de la Uniunea Europeană pentru achiziţia unui utilaj

Prin intermediul Grupului de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei”, comuna sălăjeană Almaşu a achiziţionat un utilaj multifuncţional pentru dotarea serviciului public de gospodărie comunală. Obiectivul investiţiei îl constituie îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru creşterea calităţii vieţii în zonele rurale.Utilajul este folosit la toate lucrările care sunt necesare pe raza celor nouă sate din comună.

Gaz şi noi investitori în comună

Un plan de viitor al administraţiei liberale din Almaşu, condusă de Emil Dănuţ Ţuruca prevede introducerea gazului metan în comună. La ora actuală se lucrează intens la acest proiect.

“Ne documentăm, muncim la proiect, pentru că în cel mai scurt timp vreau să introducem gaz în comună. Avem la ora actuală două variante pentru aducţiunea de gaz, iar în cel mai scurt timp vom vedea care sunt concluziile şi cum putem să realizăm aducţiunea de gaz în Almaşu. Este foarte important pentru noi să reuşim acest proiect”, spune primarul.

Un alt plan de viitor al primarului este atragerea de noi investitori, societăţi comerciale în comuna Almaşu pentru a se realiza noi locuri de muncă.

“Îmi doresc să atragem cât mai mulţi investitori privaţi în comună. Mă implic activ în această problemă. Încerc să găsesc toate soluţiile să oferim facilităţi sau ce mai e necesar pentru a atrage investiţii şi investitori în comună pentru a oferi locuitorilor şansa de a munci în Almaşu”, spune primarul Emil Dănuţ Ţuruca.

Toate căminele culturale sunt reabilitate

Toate clădirile ce au ca destinaţie cămin cultural au fost reabilitate. Astfel, a fost reabilitat Căminul Cultural din Almaşu şi Căminul Cultural din Mesteacănu printr-un proiect finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Căminul Cultural din Jebucu are şi el o frumuseţe aparte, fiind reabilitat de Primărie. Au mai fost reabilitate şi căminele culturale din Băbiu şi Ţăud.

Aşa cum spune şi edilul comunei, este foarte important ca în fiecare sat să existe un astfel de cămin modern pentru că acolo se pot organiza diferite evenimente, astfel încât locuitorii satelor să nu mai fie nevoiţi să străbată kilometri în plus pentru a ajunge în centrul de comună sau la alte săli din altă parte pentru realizarea evenimentului.

Master Planul comunei prevede proiecte importante pentru comunitate

Primarul Emil Dănuţ Ţuruca susţine că Almaşu are un Master Plan de dezvoltare durabilă care prevede mai multe proiecte.Un proiect important vizează construirea unei capele în satul Almaşu. Desigur, după ce acest obiectiv va fi realizat se vor construi capele şi în celelalte sate ale comunei. Capela din centrul comunal va fi una modernă, dotată inclusiv cu cameră frigorifică.

Până în acest moment nu a fost realizată o astfel de capelă deoarece comuna este cea mai mare ca suprafaţă din judeţul Sălaj, iar priorităţile au vizat alte proiecte importante pentru comunitate.

Tot un plan de viitor important pentru comună este modernizarea totală a iluminatului public. Primarul urmează exemplul altor comune din judeţ şi va schimba toate corpurile de iluminat cu unele de tip LED.

“Am modernizat iluminatul public, însă acum urmează schimbarea la faţă, asta deoarece vom trece pe LED. Toate corpurile de iluminat vor fi schimbate cu unele pe LED”, a spus primarul Emil Dănuţ Ţuruca.

Jebucu şi Stana – satele desprinse parcă din Rai, unde orăşenii îşi cumpără case

Comuna Almaşu se poate lăuda şi cu două sate de basm, care pot atrage foarte mulţi turişti. Şi aici, Primăria Comunei Almaşu a realizat investiţii importante, de la căminele culturale care sunt modernizate până la şcoli puse la punct şi străzi în curs de renovare.

Povestea satului Stana este însă una aparte.

Stana este satul de care marele cărturar Onisifor Ghibu s-a îndrăgostit în urmă cu un secol. Casele tradiţionale, bisericile încântătoare, uliţele satului, dar mai ales oamenii te fac să simţi cu adevărat că eşti la ţară. O călătorie prin Stana te încarcă de energie pozitivă.

Zeci de persoane au lăsat viaţa boemă de la oraş, au abandonat blocul cenuşiu, agitaţia bulevardelor, sunetul claxoanelor şi s-au mutat la Stana.

Cei mai mulţi dintre ei sunt clujeni.În Stana întâlneşti la tot pasul case viu colorate, cu flori în diferite nuanţe, dar şi oameni primitori. Nicăieri în această parte de ţară nu ai să mai întâlneşti femei în vârstă care stau şi ţes la poarta de la stradă.

Aici trebuie să amintim că Onisifor Ghibu, marele cărturar a ajuns la Stana dintr-o pură întâmplare. Iuliu Haţieganu a fost cel care i-a recomandat, pentru problemele de sănătate ale unuia dintre fii, să se mute la Stana.

Sătenii se bucură că tărâmul de poveste a rămas identic cu cel pe care păşea la începutul secolului trecut marele arhitect Karoly Kos. Şi acum mai stau în picioare, falnice şi semeţe, două dintre operele excepţionale ale arhitectului transilvănean. Una este în centrul satului, iar cealaltă este Cetatea care stă şi astăzi de strajă pe culmile ce înconjoară satul.

Cetatea Almaşu se reabilitează cu bani europeni

Cetatea ce străjuieşte comuna Almaşu datează din secolul XIII. Acest edificiu este poate cel mai impozabil din judeţul Sălaj. Cetatea are o înălţime de peste 20 de metri, iar primarul vrea să atragă bani europeni pentru reabilitarea acesteia.

Pe platoul din jurul cetăţii s-au amenajat deja mai multe foişoare şi loc de picnic, însă Primăria Almaşu are planuri mari. Sunt deja marcate trasee turistice, iar în viitor se doreşte atragerea a cât mai multor vizitatori în această zonă pentru că au şi ce vedea.

Nu doar Cetatea Almaşu atrage mulţi turişti, ci şi satele din comună care îşi păstrează farmecul de altă dată, cu greu aflat în alte comune.

“Sunt perioade când vin foarte multe autocare cu turişti aici. Ştiţi cum e? Occidentalii fac turism şi scot bani din orice, chiar şi dintr-o piatră. Îmi doresc să modernizăm cetatea pentru a atrage aici cât mai mulţi turişti. Vă daţi seama că aşa comuna va creşte considerabil, pentru că turiştii vor lăsa bani în Almaşu şi fiecare va avea de câştigat, atât noi ca administraţie publică, cât şi cei care vin să viziteze zona”.Dănuţ Emil Ţuruca

Istoria ţinutului Almaşu

Pe dealurile de lângă comuna Almaşu străjuieşte de secole misterioasa Cetate. Astăzi, din cetatea prosperă de odinioară se mai vede doar ruina turnului donjon cu o înălţime de peste 20 de metri, care stă şi ea acum să cadă şi care era singura construcţie supraterană a cetăţii.

Cetatea Almaşu a fost construită de către Borşa Dezso, fiu al voievodului transilvănean Gyork. A fost ridicată la începutul secolului al XIII-lea. Purta denumirea de “Cetatea lui Deszo”, iar meleagurile din împrejurimi se găseau sub denumirea de “Satul lui Dezso”.

La începutul secolului al XIII-lea, cu ocazia încoronării regelui Carol Robert de Anjou ca rege al Ungariei, maghiarii au început politica de diminuare a influenţelor nobiliare din teritoriu. Cetatea a fost scoasă din proprietatea familiei Borşa şi a primit titlul de cetate regală, dar în jurisdicţia voievodatului Transilvaniei.

În documente, cetatea este atestată pentru prima dată în anul 1370, când regele Ludovic cel Mare o donează magistrului Bebek Gyorgy şi fiilor acestuia, Imre şi Detre.

În secolele XV şi XVI, cetatea a fost supusă unor asedii rezultate din conflictele dintre nobilimea din Transilvania şi regatul Ungariei. Generalul Basta a asediat cetatea în timpul Războiului de 15 ani (1593 – 1606).

Basta i-a eliberat pe slujitorii cetăţii, dar în cele din urmă, soldaţii generalului austriac au măcelărit locuitorii. În 1658, cetatea a fost ocupată de tătarii care veneau dinspre Cluj şi se îndreptau spre Poarta Meseşană (zona Ortelec de astăzi).

Tătarii au înrobit localnicii şi au incendiat cetatea. Comuna Almaşu are un potenţial ridicat în ce priveşte turismul. Tot în comună se găsesşte şi Castelul Csaki, construit între 1815 – 1819, dar şi Biserica Reformată din Sfăraş construită în 1750, Biserica Reformată din Stana, cu tavan casetat – construită în 1640.

Loading...
loading...
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ultimele articole




 

 

 




More in Ştiri din Sălaj