Responsive Menu
Add more content here...


15 Martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni – ziua în care maghiarii de pretutindeni își marchează solidaritatea și apartenența la națiunea maghiară

Cu această ocazie, în toate localitățile județului Sălaj unde există reprezentanți ai minorității maghiare vor avea loc importante manifestări organizate sub egida UDMR

by Tiberius NICODA
0 comment 60 views
A+A-
Reset

Din 1991, Ungaria are trei sărbători naționale. Ziua Națională este 20 august, sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei. Pe 15 martie se serbează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, iar pe 23 octombrie se comemorează Revoluția din 1956

În primul rând, trebuie să înțelegem ce sărbătoresc confrații noștri maghiari în această zi. Altminteri și românii din Ungaria, din Seghedin (Szeged), de la Gyula și de prin alte locuri își sărbătoresc zilele care țin de identitatea lor națională ca și români.

Pe data de 15 martie este una de sărbătoare pentru maghiarii din întreaga lume. Guvernul de la Budapesta a declarat-o drept Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, iar ceremoniile organizate în această zi au caracter oficial recunoscut și în România, precum și în mai multe țări.

Maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849 pe 15 martie, dată la care s-a consfințit și apariția parlamentului modern a Ungariei. Început în Franța, valul revoluționar din 1848 s-a răspândit în aproape toată Europa, inclusiv în Imperiul Habsburgic. Revoluţia Maghiară a început pe 15 martie 1848, cu evenimente sângeroase în Pesta şi Buda. În 15 martie 1848, locuitorii celor două orașe maghiare despărțite de Dunăre, Buda și Pesta, azi capitala Ungariei, Budapesta, au ieșit în număr mare pe străzi.

Liderii revoluționari, în frunte cu revoluționarul Lajos Kossuth, un cunoscut avocat și jurnalist maghiar, au formulat o proclamație cu 12 puncte.

Demonstraţiile masive l-au forţat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției. Revoluționarii au preluat puterea, au înființat primul parlament modern maghiar și au format un Guvern condus de Lajos Batthyány.

Numai că punctul 12 al proclamației adoptate la Budapesta a provocat la scurtă vreme ruptura dintre revoluționarii unguri și minoritățile din Regatul Ungariei și, finalmente, ducând eșecul Revoluției. Era vorba de unirea Transilvaniei cu Ungaria.
După înfrângerea revoluției austriece și înlocuirea împăratului profitând de conflictele dintre maghiari și celelalte minorități din Imperiul Habsburgic, în special români, sârbi și croați, Viena a reușit să înfrângă Revoluția Maghiară (1849).

Românii, între maghiarizare şi Viena absolutistă

Naționalismul radical al unor lideri revoluționari maghiari a provocat un conflict cu liderii românilor, sârbilor și croaților, care erau de acord cu revendicările sociale, dar care nu acceptau supremația maghiarilor.

Astfel, revoluționarii maghiari s-au trezit prinși în patru războaie: unul cu austriecii la vest, altul cu croații conduși de banul Croației, mareșalul Josip Jelacic în sud, unul cu sârbii din Banat și altul cu românii din Transilvania, conduși de Avram Iancu.

În disputa dintre maghiari şi români a intervenit Nicolae Bălcescu, unul dintre principalii revoluţionari de la Bucureşti.
Acolo revoluţia fusese zdrobită încă din vara lui 1848 de intervenţia trupelor otomane şi ruseşti. În 1849, deja în exil, Bălcescu şi colegii săi vedeau cu mare tristeţe că în Transilvania revendicările sociale de tip liberal, împărtăşite şi de paşoptiştii maghiari şi de cei români, fuseseră anihilate de agenda naţionalistă maghiară.

Astfel, revoluționarii de la București, sub conducerea lui Bălcescu, și-au dat seama că în primul rând e nevoie de pace. Ei au văzut că revoluția ungară poate realiza marile deziderate ale schimbărilor europene, considerau că românii trebuie să se alăture acestei cooperări și lupte nobile. Așa că Bălcescu a venit la Budapesta, a discutat cu Kossuth, inclusiv în ce condiții se poate realiza pacea.

Ultimul bastion al rezistenţei româneşti condus de avocatul Avram Iancu a fost în munţii Apuseni. Armatele habsburgice – ajutate de armatele ţariste care ocupaseră deja Bucureştiul – au copleşit totul. Înţelegerea dintre Avram Iancu şi Lajos Kossuth, mijlocită în vara lui 1849 de Nicolae Bălcescu, a venit prea târziu. celebrare a idealurilor democratice ale Revoluției maghiare, nefiind îndreptată împotriva nimănui.

Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspiraţiile maghiarilor, ale românilor şi ale altor naţiuni europene au fost legate de valorile modernizării şi emancipării naţionale.

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni sărbătorită în toate localitățile județului Sălaj  unde există reprezentanți ai minorității maghiare

Ziua de 15 martie va fi marcată și sărbătorită în toate localitățile județului Sălaj unde există reprezentanți ai minorității maghiare, cu precădere acolo unde minoritatea este majoritară.

La Zalău în data de 15 martie 2024 va fi sărbătorită și organizată sub egida UDMR , avându-i reprezentanți pe deputatul de Sălaj al UDMR Seres Denes și pe senatoarea Kovacs Irenke precum și alte oficialități, cu începere de la orele 17.00.

În curtea Bisericii reformate din Zalău, la orele 17,00 va fi o reuniune care va marca deschiderea oficială a evenimentului dedicat Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, prin depunere de coroane la monumentul din curtea bisericii.

În jurul orelor 18,00 va avea loc o întâlnire a reprezentanților minorității maghiare la Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău pentru un spectacol de gală legat de evocarea dedicată evenimentului, urmată la orele 20,00 de o retragere cu torțe și depuneri de coroane la statuia baronului Wesselényi din Zalău.

Bazându-ne şi pe ideea europeană a unităţii în diversitate, credem sincer că diferenţele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoaşterea reciprocă, la creşterea respectului faţă de celălalt, la convieţuirea armonioasă, la definirea unei moşteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmaşilor noştri.

Împărtăşim bucuria acestei zile cu membrii comunităţii maghiare din România.

Este o zi. Ziua Maghiarilor de Pretutindeni care în fiecare an, pe 15 martie, ungurii de pretutindeni își marchează solidaritatea și apartenența la națiunea maghiară.

În fond, România e țara tuturor celor care s-au născut, trăiesc și muncesc aici, inclusiv a maghiarilor. Așadar, de ziua lor, le dorim “La mulți ani cu bine!” confraților noștri maghiari, în bună înțelegere și conviețuire!

You may also like

Leave a Comment