Seria Vest a Ligii a V-a a fost una dintre cele mai longevive competiţii fotbalistice din Sălaj. Dacă Seria Est a tras cortina de săptămâni bune, restanţele şi reprogramările au făcut ca sezonul să se termine undeva la concurenţă cu finala Campionatului Mondial! Merituoasa câştigătoare a campionatului a fost Inter Cizer, o formaţie în lotul căreia am regăsit mulţi jucători cu state vechi în eşaloane esuperioare. De altfel, s-a spus că locul cizerenilor nu este în ultimul eşalon fotbalistic, iar majoritatea celorlalte echipe chiar au făcut front comun împotriva grupării conduse de Ioan Criste. Pentru Cizer, acesta a fost, practic, un sezon de pregătire pentru Liga a IV-a, acolo unde fanii Interului îşi doresc să revină de ani buni, deoarece nu pot fi trecute cu vederea evoluţiile bune din anii precedenţi, soldate chiar cu prezenţa în finala Cupei României. La fel ca şi în sezonul precedent, Olimpic Bocşa a fost marea perdantă, gruparea condusă de Ioan Sabău terminând pe locul secund. Debutul a fost mai greoi pentru bocşeni, care au revenit pe parcurs, însă nu a avut potenţialul necesar, pentru a lupta de la egal la egal cu Cizerul. Podiumul este închis de Stejarul Sâg, care a terminat la egalitate de puncte cu Mobila Şimleu, departajarea făcându-se la meciurile directe. A contat şi meciul de la Măerişte, pe care Marius Palce şi compania l-au câştigat în urma Comisiei de Apel. Meritul celor de la Stejarul este acela de a fi construit o echipă alcătuită aproape în exclusivitate din jucători locali, situaţie mai rar întâlnită la formaţiile din Sălaj. Şi cei de la Mobila au în componenţă jucători locali, în majoritate, dar aici a contat mult faptul că mulţi dintre ei au practicat fotbalul în mod organizat, la juniorii Mobilei Şimleu, evoluând chiar şi în Campionatul Naţional de juniori republicani.  Steaua Cosniciu s-a clasat doar pe locul 5, după ce în sezonul precedent a fost merituoasa câştigătoare a Seriei Vest. Pierderea jucătorilor de bază, plecaţi în Liga a IV-a, la Flacăra Halmăşd, a fost principalul motiv al decăderii, însă formaţia condusă de Radu Chiorean s-a lovit şi de alte greutăţi, inclusiv de lipsa unui teren pentru jocurile de pe propriul teren, fapt pentru care meciurile de acasă s-au jucat tot în comună, dar la Zăuan. Printr-un parcurs foarte bun pe final de campionat, Venus Borla a avut o ascensiune simţitoare, ajungând să o egaleze la puncte pe Steaua Cosniciu. A fost, practic o revenire pentru gruparea condusă de Mate Gyula, cea care era câştigătoarea seriei, în urmă cu două sezoane. Formaţia care s-a impus în campionat acum trei ani, este vorba despre Gloria Ban, s-a situat doar pe locul 7, deoarece s-a resimţit din plin schimbul de generaţii. Fruntaşă în ultimii ani, AS Zăuan s-a mulţumit anul acest cu o poziţie modestă, care nu este pe placul lui Biro Istvan, cel care conduce echipa. Se pare că lipsa de interes şi absenţele din lot au fost cauzele principale, ceea ce dă de gândit conducătorilor, în privinţa viitorului. Kemer Camăr a fost revelaţia returului de campionat. După ce a adunat doar două puncte în tur, echipa pregătită de Liviu Feraru a avut un parcurs aproape fără greşeală în partea a doua a campionatului, reuşind să ajungă plutonul din partea a doua a clasamentului. In semn de recunoştinţă faţă de eforturile de puse de jucători, finanţatorul Szoboszloi Attila a promis întregii echipe o vacanţă de patru zile în Staţiunea Hajduszoboszloi. Frăţia Măerişte a avut un parcurs invers celor de la Camăr, în sensul că startul bun de sezon a fost umbrit de evoluţiile din ultimele etape, care au determinat şi decăderea din clasament. Balti Dob Doba a început ca din puşcă sezonul, fiind chiar şi lider, după câteva etape. Din cauza absenţelor din lot, formaţia condusă de Balogh Tiberiu nu a mai putut ţine ritmul, astfel că a urmat coborâşul. Oricum, la Doba, plăcerea de a juca fotbal este pe primul plan, dar promisiunile financiare ale Primăriei ar putea aduce şi o ascensiune a echipei. In fine, Lincos Lompirt a încheiat cu o singură victorie primul ei sezon într-o competiţie organizată de AJF, dar acest lucru nu trebuie să o descurajeze, deoarece principalul scop la acest nivel este participarea şi abia apoi pretenţiile. Printr-o mai bună organizare, şi la Lompirt am putea regăsi în ediţia viitoare o echipă mai competitivă.