Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Comuna Cuzăplac are cheia succesului pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. GALERIE FOTO


Deşi nu este o comună bogată, Cuzăplacul se poate mândri cu reţele de apă şi canalizare, cu instituţii publice modernizate, cu o infrastructură rutieră reabilitată, cu aproape toate străzile şi uliţele asfaltate, dar şi cu un primar harnic. Este vorba de primarul Mircea Pop, cel care se află în spatele dezvoltării comunei aflate la graniţa cu judeţul Cluj. Mircea Pop este cel mai longeviv primar din judeţul Sălaj, acesta ocupând fotoliul de primar încă din anul 1989, pe când avea doar 23 de ani!!! “Cheia succesului este să nu te îndepărtezi de oameni, să fi acelaşi care ai fost şi să asculţi problemele fiecăruia. Mereu sunt între oameni şi încerc să le rezolv orice problemă”, spune omul care se ocupă de destinele comunei Cuzăplac de 30 de ani încoace


Mircea POP – primarul comunei Cuzăplac – “Mereu sunt între oameni şi încerc să le rezolv orice problemă. Datorită oamenilor sunt primar de 30 de ani. Totodată, datorită mie şi a echipei pe care am ştiut să o formez la Primărie,  oamenii beneficiează de nişte condiţii care în alte comunităţi nu se găsesc. Totul înseamnă continuitate în programe, gândire, proiecte. Locuitorilor comunei le transmit că sunt acelaşi om care am fost şi nu m-am schimbat. Pot să-i asigur că tot ce depinde de mine şi ce este omeneşte posibil, fac să aduc şi să contribui cu administraţia pe care o coordonez, la bunăstarea şi la bunul mers al lucrurilor. Le doresc sănătate  şi putere de muncă. Oamenii să ştie că suntem aici şi că ne ştim”.

Cuzăplac – Scurt istoric:

Comuna Cuzăplac este situată în sudul depresiunii Almaş-Agrij şi are în componenţă 8 localităţi: Cuzăplac, Cubleşu, Gălăşeni, Mierţa, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru şi Tămaşa.  În forma actuală comuna există din anul 1968 odată cu noua impărţire administrativ-teritorială.

Până atunci satele din actuala comună au fost grupate în trei comune: comuna Cuzăplac care cuprindea satele Cuzăplac şi Mierţa, comuna Petrindu cu satele Gălăşeni, Petrindu şi Tămaşa şi comuna Ruginoasa care cuprindea satele Cubleşu, Ruginoasa şi Stoboru. Satele care compun comuna sunt situate la o distanţă faţă de centrul de comună cuprinsă între 2 km (satul cel mai apropiat Tămaşa) şi 16 km (satul cel mai îndepărtat Cubleşu).

Ea se învecinează cu următoarele comune: Zimbor, Agrij, Sînmihaiu Almaşului, Buciumi, Almaşu, dar şi cu Aghireş, Gârbău şi Sînpaul (ultimele trei din jud. Cluj). Din punct de vedere geografic, comuna este situată în depresiunea Almaş-Agrij, subdiviziune a podişului Someşan, iar hidrografic este situată în bazinul mijlociu al văii Almaşului, afluent al Someşului.

Microgeografic unitatea de relief în care se încadrează comuna este depresiunea Almaş-Agrij, axându-se pe valea Almaşului. Spre nord se exinde până la cumpăna de ape Almaş-Agrij, iar spre sud, sud-vest până la valea Nadăşului, respectiv pe interfluviul Almaş-Nadăş.

Relieful deluros cu un aspect de veritabil platou se menţine la o altitudine de 450-500 m. Este un relief intens fragmentat de văi şi coborât pe axa văii principale la sub 300 m. Altitudinea maximă este de 605 m.

Principala apă curgătoare care străbate de la un capăt la celălalt depresiunea Almaşului este râul Almaş, afluent de stânga al Someşului, care străbate partea de nord-est a judeţului pe o lungime de aproximativ 80 km.

Pe baza Dicţionarului istoric al localităţilor din Transilvania întocmit de Coriolan Suciu, primul sat atestat documentar din comună este chiar satul de reşedinţă – Cuzăplac, pomenit în anul 1219 sub denumirea de „villa Cuzeplac” (Doc.rom.c.a I.86). În anul 1320 este pomenit Cubleşul, care apare sub forma toponimică de „Kubleş, Kubilus (Doc.ro,.c, b I 334), iar în 1341 este amintită Tămaşa sub forma „Pess.Tamasfalva”.

Prima atestare documentară a satului Petrindu datează din anul 1370 când regele Ludovic I al Ungariei donează cetatea Almaşului tezaurierului reginei, nobilului Bebek Gheorghe şi fiilor săi, menţinând pentru el satele Petrindu şi Petrinzel „Poss, ambe Petri”.

În anul 1434 este amintit satul Mierţa sub denumirea de „Poss. Nercze” (Csanki V 387). În perioada anilor 1521-1523 „poss. Lapupathak” (Csanki V 373), Stoboru-1521 „Vasartelek, Vasartelke” şi Gălăşeni 1523 „poss. Thoth Thelek, Tothelek (Csanki v. 420).

Ca şi aşezare, comuna Cuzăplac tinde mai mult spre judeţul Cluj, fiind la mai puţin de 20 de km de oraşul Huedin. Distanţa faţă de Zalău este undeva la 45 de km, cam aceeaşi distanţă fiind şi până în Cluj-Napoca. Astfel, locuitorii comunei sunt mult mai atraşi de judeţul Cluj, decât de oraşul de la poalele Meseşului.

Trecând peste aşezare, trebuie să specificăm că această comună este pusă la punct, iar locuitorii se pot bucura de multe facilităţi la care alte comunităţi visează de mult timp. Pentru reţeaua de apă şi canalizare, pentru drumuri asfaltate, cămine culturale şi şcoli reabilitate sau în curs de modernizare şi multe alte realizări, autorităţile locale au accesat proiecte guvernamentale şi europene. Acest lucru l-am văzut şi noi, redactorii de la Sportul Sălăjean şi Ştiri din Sălaj, în vizita pe care am făcut-o în zilele trecute la Cuzăplac.

Am întâlnit aici un primar dedicat – este vorba de Mircea Pop – care conduce destinele acestei comunităţi de 30 de ani. De fapt, primarul din Cuzăplac este cel mai longeviv primar din Sălaj, dar şi din ţară, care în atâţia ani de primărie a reuşit să facă multe lucruri  pentru cetăţeni.

Probabil am avea nevoie de mult timp să detaliem toate realizările de la Cuzăplac în această perioadă de 30 de ani, dar ne-am axat pe investiţiile din ultimii ani şi pe cele care sunt în derulare.

Apă şi canalizare în patru sate

Atât din punct de vedere al mărimii (are suprafaţa de 110 km2), cât şi din punct de vedere al numărului de localităţi ce compun comuna (nu mai puţin de 8 sate), Cuzăplac este una dintre cele mai mari comune din Sălaj, formată din  Cuzăplac, Cubleşu, Gălăşeni, Mierţa, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru şi Tămaşa.

Este de înţeles că în această comună a fost de lucru pentru îmbunătăţirea infrastructurii, dar autorităţile locale s-au zbătut şi au atras fonduri.

Astfel, la Cuzăplac există o reţea de apă în patru sate, în centrul comunal, la Gălăşeni, Petrindu şi Mierţa. Aducţiunea de apă s-a realizat prin programul Băncii Mondiale, într-un partneriat public privat cu Primăria Cuzăplac, Uzinele de apă Vitens din Olanda şi Primăria Alten din “Ţara Lalelelor”.

“A fost cea mai importantă investiţie din comună de care beneficiează locuitorii din patru sate. Sunt undeva la 570 de gospodării, iar populaţia beneficiară este undeva la 1.700 de cetăţeni”, ne-a informat primarul.

A doua investiţie ca şi importanţă în comună este canalizarea, care s-a finalizat în urmă cu doi ani, iar în acest an s-a construit o staţie de epurare în centrul comunal. Însă, proiectul va fi funcţionabil doar din acest an, după finalizarea lucrările la branşamentele gospodăriilor.

“Avem o staţie modernă de tratare şi epurare a apelor, care în cursul acestui an va deveni operaţională”, a mai spus Mircea Pop.

Valoarea contractului de finanţare la proiectul “Execuţie branşamente la Reţea de Canalizare” este de 735.000 lei plus TVA, iar obiectivul se află în faza de achiziţie publică de proiectare şi execuţie, fiind postat pe platforma SICAP al Achiziţiilor Publice.

Cuzăplac va deveni una dintre puţinele comune cu toate drumurile asfaltate din Sălaj!

Asfaltul nu mai reprezintă un lux în mediul rural, ci este o necesitate. După acest aspect s-au ghidat şi administraţia locală din Cuzăplac, care a încercat să atragă fonduri din orice program, prin AFIR sau PNDL.

De-a lungul anilor s-a lucrat mult la asfaltarea drumurilor şi a uliţelor, dar încă au mai rămas drumuri neasfaltate. În acest sens, Primăria Cuzăplac a depus un proiect prin PNDL II şi a obţinut finanţare pentru modernizarea Drumului Comunal DC 57 (km 8 – 12) şi a unor străzi rurale în localităţile Gălăşeni şi Mierţa. Practic, când va fi finalizat acest proiect, întreaga comună se va putea mândri cu toate drumurile şi uliţele asfaltate!

“Am asfaltat toate drumurile comunale, exceptând drumul Ruginoasa – Stoboru şi Stoboru – Cubleşu. Acest drum a fost cuprins într-un proiect, la fel şi străzile rămase neasfaltate în Gălăşeni şi Mierţa.  Contractul de finanţare a fost atribuit, ordinul de începere a lucrărilor s-a dat şi cred că în aceste zile firma care a câştigat licitaţia se va apuca de treabă”, a declarat primarul Mircea Pop.

În proiect sunt vizaţi pentru asfaltare aproximativ 7 km de drum, dintre care aproximativ 5 km pe Drumul Comunal DC57, iar alţi 2 km fac referire la străzile care încă nu au fost puse la punct în satele Gălăşeni şi Mierţa.

Cămine culturale moderne în Cuzăplac şi Gălăşeni

În vizita pe care am făcut-o la Cuzăplac am fost impresionaţi şi de modul în care arată majoritatea instituţiilor publice. Am văzut un sediu cochet al Primăriei, care a fost construit în urmă cu 10 ani, dar şi un cămin cultural modern, care a fost dotat corespunzător.

Practic, în centrul comunal s-a construit de la zero, atât sediul Primăriei, cât şi căminul cultural şi biblioteca fiind amplasate acum în locaţii noi.

“Prin CNI am construit un cămin cultural nou în Cuzăplac, după ce am achiziţionat proprietatea Cooperaţiei de Consum, în urmă cu 5 ani. Tot acolo am construit o sală multifuncţională, unde avem biblioteca comunală şi arhiva. Aceasta, deoarece avusesem un proces cu parohia reformată, care a solicitat retrocedarea terenului pe care se aflau Primăria, căminul cultural şi biblioteca. Am părăsit aceste spaţii şi am început totul de la zero. Practic, la toate instituţiile s-a lucrat în ultimii ani”, ne-a informat primarul.

De doi ani de zile şi cetăţenii din Gălăşeni au  la dispoziţie un cămin cultural modern, care a fost modernizat şi dotat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Din păcate, frumosul amplasament se ascunde după faţada unei clădiri dezafectate, care însă nu este în proprietatea Primăriei Cuzăplac, iar în aceste condiţii autorităţile locale nu pot interveni.

Se vor moderniza şi căminele culturale din Petrindu şi Tămaşa

Autorităţile locale au în plan să pună la punct şi căminele culturale din celelalte localităţi unde există un număr mai mare de locuitori.

În acest  sens, s-a depus o solicitare de finanţare cu documentaţia aferentă către Compania Naţională de Investiţii pentru Modernizarea şi dotarea căminelor culturale din Petrindu şi Tămaşa. Aceste două cămine necesită reabilitări, iar primarul este optimist că va primi finanţare în cel mai scurt timp.

“Cele două solicitări sunt în faza de evaluare finală şi avem toate şansele ca anul acesta să primim finanţare pentru ambele investiţii”, a spus Mircea Pop.

Se pune un mare accent şi pe instituţiile şcolare: Şcoala din Tămaşa se va moderniza, iar la Cuzăplac se va construi o grădiniţă nouă

Numărul elevilor şi a preşcolarilor este în scădere în mai toate zonele rurale. Şi la Cuzăplac există o astfel de problemă, unde sunt aproximativ 230 de elevi şi preşcolari.

Pentru ca învăţământul să de deruleze în cele mai bune condiţii, toţi elevii din clasele V – VIII sunt aduşi la centrul de comună, unde funcţionează şcoala gimnazială, care arată foarte bine.

Tot în Cuzăplac mai funcţionează o grădiniţă, iar la Tămaşa şi Petrindu sunt şcoli cu clasele I – IV şi grădiniţe. Autorităţile locale pun un mare accent pe învăţământ şi au în derulare două proiecte importante.

Unul face referire la modernizarea şi dotarea şcolii gimnaziale din Tămaşa în cadrul căreia se află şi grădiniţa, iar celălalt prevede construirea unei grădiniţe în Cuzăplac. Ambele proiecte se derulează prin PNLD II şi în perioada următoare vor începe lucrările.

Pentru modernizarea şi dotarea şcolii din Tămaşa, valoarea contractului de finanţare este de 645.000 de lei, plus TVA, iar obiectivul se află în faza de achiziţie publică a lucrărilor, după ce a fost finalizat proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.

Pentru construirea grădiniţei din Cuzăplac, valoarea contractului de finanţare semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este de 1.164.000 de lei, plus TVA.  Şi la acest obiectiv a fost finalizat proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, iar acum se derulează faza de achiziţie publică pentru lucrări.

After-school modern în satul Mierţa

Printr-un proiect integrat cu finanţare din fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în satul Mierţa a fost înfiinţat un centru modern de asistenţă “After School”. Construcţia s-a realizat pe amplasamentul vechii şcoli, s-a finalizat în 2017 şi de investiţie se bucură acum 30 de copii din mai multe localităţi.

După orele de şcoală, aceştia sunt aduşi cu microbuzele Primăriei la After School, unde au diverse activităţi atât de învăţare, cât şi de recreere. Copiii primesc şi o masă caldă, iar toate costurile sunt suportate de Primărie!

“Programul şcoală după şcoală este foarte benefic. Avem patru angajaţi, doi educatori, un instructor social şi o persoană care asigură întreţinerea, iar cei aproximativ 30 de copii beneficiează de o masă, dar şi de asigurarea pregătirilor”, ne-a informat primarul.

Teren sintetic cu instalaţie de nocturnă, în Petrindu

În comună nu există echipă de fotbal în ligile inferioare şi autorităţile locale nu au intenţia de a face demersuri pe acest subiect, cel puţin în perioada următoare. Asta nu înseamnă că Primăria nu pune accentul pe mişcarea sportivă.

În centrul comunal, la ieşirea din localitate spre Tămaşa, a fost amenajat un teren de fotbal de mari dimensiuni. Acesta a fost îngrădit şi arată bine, astfel că la orice oră poate găzdui meciuri din Liga a V-a. Tot la Cuzăplac, în curtea şcolii există un teren de sport.

Primarul vrea să asigure condiţii pentru sport şi în celelalte sate, iar deja s-au făcut demersurile pentru construcţia unui teren sintetic în curtea şcolii din satul Petrindu. Valoarea finanţării este de aproximativ 259.000 de lei, iar primii paşi importanţi s-au parcurs deja, fiind finalizat proiectul tehnic şi detaliile de execuţie. Urmează să se obţină avizele şi autorizaţiile, după care va avea loc procedura de achiziţie publică pentru lucrări.

“Chiar dacă nu avem o echipă de fotbal, noi ne dorim să oferim condiţii pentru sport şi mişcare. Vom avea un teren sintetic modern în Petrindu, care va fi dotat şi cu nocturnă”, a spus Mircea Pop.

Autorităţile locale lucrează şi la proiecte de viitor

De-a lungul anilor s-au demarat multe investiţii în comuna Cuzăplac, dar autorităţile locale sunt preocupate în continuare să aducă îmbunătăţiri asupra vieţii cetăţenilor. În acest sens, instituţia condusă de primarul Mircea Pop lucrează şi la proiecte de viitor.

“Analizăm şi vedem posibilităţile care sunt de a mai accesa anumite proiecte pentru drumuri vecinale, pentru satele unde nu avem sistem propriu de alimentare cu apă şi vrem să gândim şi un sistem de salubrizare pe mai multe gospodării şi aducerea lor în staţia de epurare şi tratare din Cuzăplac. Dar, deocamdată, aşteptăm să realizăm proiectele care sunt în derulare, pentru că suportul financiar trebuie să fie pe măsură şi nu putem depăşi alocările”, ne-a declarat primarul.

Perspective bune pentru dezvoltare

Cum Cuzăplacul se află la mai puţin de 50 de km de Cluj-Napoca, majoritatea tinerilor din comună aleg să se stabilească în oraşul de pe Someş sau cel puţin optează pentru a munci în Cluj-Napoca, datorită forţei de muncă mult mai mare şi mai bine plătită. Perspective de dezvoltare există şi la Cuzăplac, iar intenţia autorităţilor locale este de a atrage în comună investitori şi a crea facilităţi pentru aceştia.

“Avem apă, canalizare, drumuri asfaltate, dar la noi în comună lipsesc investitorii. Ne dorim să-i atragem, să le oferim facilităţi şi dacă vom reuşi atunci am putea spune că vom avea toate condiţiile traiului de la oraş. Crearea locurilor de muncă şi atragerea investitorilor pe plan local, aceasta va fi prioritatea de viitor”, a spus Mircea Pop.

Comuna Cuzăplac mizează pe dezvoltare şi datorită Autostrăzii A3, care va trece prin zonă. CNAIR a lansat deja licitaţii de lucrări aferente segmentelor Nădăşelu – Mihăieşti – Zimbor (30 km) şi Zimbor – Poarta Sălajului (12 km). Primarul Mircea Pop este optimist şi crede că, în maxim doi ani, de la Cuzăplac la Cluj-Napoca se va putea circula pe autostradă!

“Cu siguranţă, nodul de autostradă care este pe raza comunei noastre va crea noi oportunităţi. Să te urci pe autostradă la Cuzăplac şi să ajungi în Cluj în doar 10 – 15 minute este un lucru extraordinar”, a mai precizat primarul.

Mircea Pop: “În administraţie nu facem politică. Aici muncim”

Ales primar pentru prima dată în 1989, pe când avea doar 23 de ani, Mircea Pop a ajuns să conducă destinele primăriei Cuzăplac de 30 de ani. Oamenii i-au oferit încredere de fiecare dată, mai ales că nu i-a dezamăgit pe cetăţeni şi a încercat în fiecare mandat să aducă îmbunătăţiri pe toate segmentele.

“Cheia succesului este să nu te îndepărtezi de oameni, să fi acelaşi care ai fost şi să asculţi problemele fiecăruia. Mereu sunt între oameni şi încerc să le rezolv orice problemă. Datorită oamenilor sunt de 30 de ani primar. Totodată, datorită mie şi a echipei pe care am ştiut să o formez la Primărie,  oamenii beneficiează de nişte condiţii care în alte comunităţi nu se găsesc. Totul înseamnă continuitate în programe, gândire, proiecte. Toate la un loc, concură la acest mandat de 30 de ani. În administraţie nu facem politică. Aici muncim. Politică facem doar în campanie şi apoi trecem la muncă. Aceasta este cheia succesului”, ne-a declarat Mircea Pop.

În final, primarul a dorit să adreseze şi un mesaj pentru locuitorii comunei.

“Locuitorilor comunei le transmit că sunt aceaşi om care am fost şi nu m-am schimbat. Pot să-i asigur  că tot ce depinde de mine şi ce este omeneşte posibil, fac să aduc şi să contribui cu administraţia pe care o coordonez, la bunăstarea şi bunul mers al lucrurilor, şi a le face o viaţă mai bună oamenilor, nu mai complicată. Le doresc sănătate şi putere de muncă. Oamenii să ştie că suntem aici şi ne ştim”, a încheiat  Mircea Pop.

Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj