Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. La Horoatu Crasnei se derulează trei proiecte importante pentru dezvoltarea infrastructurii. GALERIE FOTO


Administraţia condusă de Florian Sur a obţinut finanţare pentru asfaltarea a 10 km de străzi şi uliţe în toată comuna, pentru construirea a două poduri, dar şi pentru continuarea unei porţiuni importante din Drumul Comunal DC 77, în Şeredeiu, pe vale. Acest proiect a şi fost finalizat,  iar pe lângă asfaltarea celor 980 m de drum s-au mai făcut lucrări serioase de consolidare a văii, cu diguri din beton. Primarul este optimist că şi celelalte două proiecte prin PNDL se vor putea finaliza în acest an. Astfel, străzile şi uliţele din comună vor fi asfaltate în proporţie de 70%


Florian Sur – primarul comunei Horoatu Crasnei – “Sper să îmi duc la bun sfârşit angajamentul pe care l-am luat în urmă cu trei ani când am candidat  şi să îndeplinesc ce am promis la oameni. Poate nu vor fi finalizate toate promisiunile, dar cu siguranţă totul va fi în lucru. Încă mă mai gândesc dacă voi mai candida anul viitor, în funcţie şi de cât de mulţumită e lumea. Nu ţin neapărat de fotoliul de primar. Mie întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu oamenii şi îi asigur pe locuitori că eu, împreună cu echipa din Primărie, ne luptăm pentru a le crea cele mai bune condiţii. Le doresc multă sănătate locuitorilor, putere de muncă şi cât mai multe realizări”.

HOROATU CRASNEI – Scurt istoric:

Comuna Horoatu Crasnei este situată în partea de sud-vest a judeţului Sălaj, iar din punct de vedere hidrografic, în bazinul superior al râului Crasna, la obârşia râului, în apropierea vârfului unghiului format de culmile cristaline ale Munţilor Meseş şi Plopiş.

Comuna este situată în Depresiunea Şimleului, la poalele Munţilor Meseş, are o suprafaţă de 8.194 km2 şi este formată din satele: Horoatu Crasnei, Şeredeiu, Stîrciu, Hurez şi cătunul Poic. În anul 1270, localitatea Horoatu Crasnei este amintită sub denumirea de “Huruath” şi aparţinea cetăţii Crasna, an în care regele Ştefan separa acest teritoriu stabilindu-i hotarele. În anul 1808, în Horoat au fost recenzate 18 familii de “nemeşi” (nobili). Numărul locuitorilor în 1847 a fost de 796, în anul 1850 a scăzut la 632. În această perioadă istorică, satul Horoat a primit mai multe denumiri: Choroat (1205 – 1235), Huruath (1270), Horvathy (1733). Strada principală s-a numit Heleşteu (Halasto), denumire provenită de la o baltă mare peste care treceau mai multe punţi, apa scurgându-se spre Valea Crasnei. Denumiri de străzi erau: Chişuta (strada mică), Uliţa morii, Cioroca, Uliţa cimitirului numită azi “Hostat”.

Înainte de construirea şoselei, matca Văii Crasna servea la circulaţie. Părţile de hotar aveau denumiri din care unele s-au păstrat până azi, cum ar fi: “Malomter” (şesul morii), Suai, Cosbilt, Pusta, Majar, Catrici, Sub Carpini – la poalele unei păduri de carpen. În locul zis “Groapa” (Vermek) ascundeau locuitorii averile şi animalele când venea duşmanul.

Satul Stârciu, are de asemenea un trecut interesant. Din documentele vechi reiese ca satul Stârciu se găsea în vecinătatea castrului roman – Buciumii de azi. Pe valea Ragului, drumul de comunicaţie cu castrul roman, la locul numit “Cetăţuie” s-au găsit diferite obiecte de uz casnic care datează de pe vremea dacilor: fragmente şi vase din ceramică, toporaş de piatră. Fortificaţia dacică este de tip promontoriu barat din două sensuri. Materialele arheologice descoperite încadrează fortificaţia în intervalul sfârşit de secol II i.C – I d.C. Primele aşezări au apărut după plecarea romanilor, prin retragerea locuitorilor mai spre şes unde au găsit pământuri mai fertile. Din documentele existente la muzeul de istorie din Zalău reiese că la sfârşitul secolului XVII era în satul Stârciu familia lui Bogdan Gheorghe, ţăran iobag care prin faptul că a facut parte dintr-o garnizoană de ostaşi moldoveni condusă de Stefan cel Mare, a devenit liber pentru meritele sale în lupta împotriva turcilor.

El a primit titlul de nobil pe o diplomă scrisă pe piele de câine, dar neprimind şi pământ i se spunea în derâdere “nobil în opinci”. În jurul anilor 1800, satul Stârciu – fiind sub ocrotire austro-ungară, a primit denumirea de “Bogdanhaza” (casa lui Bogdan). Originea şi provenienţa denumirii de Stîrciu nu se cunoaşte.

Satul Şeredeiu, Pârâul Şeredei este amintit în anul 1270 de regele Ştefan al Ungariei într-o scrisoare familială când spune că pârâul Şeredei este pe teritoriul Cetăţii Crasna. Pe acest pârâu care izvoreşte din Munţii Meseş ia fiinţă localitatea Şeredeiu. Satul este amintit pentru prima dată în documente în anul 1413, iar locuitorii se ocupau cu creşterea vitelor şi agricultura.

În secolul al XIV-lea se aminteşte că Şeredeiu era împărţit în două: Şeredeiu de Sus şi Şeredeiu de Jos, fapt care a rămas până azi cu denumirea de Satul de Sus şi Satul de Jos. În anul 1556, venind moldovenii şi muntenii în ajutorul lui Sigismund de Zapolyai, aceştia au devastat acest ţinut.

Comitatele din “Partium” din care făcea parte şi comitatul Crasnei de care aparţinea satul Şeredeiu, sunt transformate în paşalâcuri turceşti. În anul 1561, pasa de la Buda a pustiit întreg ţinutul Crasnei. În 1890, numărul locuitorilor era de 951 de suflete din care 916 romani, 13 germani, 9 maghiari şi 13 alte etnii.

Satul Hurez-Poniţa îşi are existenţa în trecutul îndepărtat şi se află situat nu departe de tunurile de apărare din N-V Transilvaniei ale Daciei Porolissensis. El a facut parte din zona dacilor liberi şi după cum reiese din unele documente din “zona libra” lăsată pe baza unor înţelegeri dintre romani şi dacii liberi ca o “zonă a păcii”.

În cei şapte ani de când se află în fruntea administraţiei locale din Horoatu Crasnei, primarul Florian Sur a fost preocupat să aducă îmbunătăţiri pe toate fronturile. Au fost multe de pus la punct în această comună, dar din 2012, lucrurile au fost prioritizate şi în primul rând s-a mizat pe îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.

S-au asfaltat multe drumuri de legătură între sate, multe străzi sau “uliţe”, dar la Horoatu Crasnei încă mai este de muncit la acest capitol. Tocmai de accea, proiectele mari pe care le-a câştigat administraţia locală, fac referire la îmbunătăţirea infrastructurii din comună.

Despre aceste proiecte, despre realizările din ultimii ani, dar şi despre planurile de viitor ale administraţiei locale, redactorii de la Ştiri din Sălaj şi Sportul Sălăjean au purtat o amplă discuţie cu primarul Florian Sur, în vizita pe care au făcut-o zilele trecute la Horoatu Crasnei.

În  Şeredeiu s-a asfaltat drumul de pe vale şi s-au făcut lucrări serioase de consolidare a văii

Acum doi ani, administraţia locală a finalizat un proiect important prin PNDL 1 şi au fost asfaltaţi 5.400 de m, din Drumul Comunal DC 77, ce face legătura între Horoatu Crasnei şi Şeredeiu. Pe DC 77 s-a mai lucrat intens din toamna anului trecut şi până în primăvară, pe o zonă importantă din satul Şeredeiu.

Astfel, a mai fost asfaltat un tronson de 980 m, chiar pe vale.  Şi nu doar atât, deoarece a mai fost nevoie şi de consolidarea văii şi s-au construit ziduri betonate. Acest proiect a şi fost finalizat, iar eforturile au meritat deoarece acum se poate circula pe asfalt până la capătul satului, chiar şi atunci când plouă torenţial.

“Valoarea proiectului a fost de 140.000 de lei. Este un drum cu diguri de beton pe marginea văii şi a fost nevoie de aşa ceva, deoarece nu se mai putea circula pe o porţiune de 500 m, din cauza alunecărilor de teren”, ne-a informat Florian Sur.

Primarul intenţionează să pună la punct şi malul opus al văii, acolo unde există câteva case, la care accesul este încă dificil pe timp de ploaie.

“Încă este o problemă pentru locuitorii de pe celălalt mal, dar sper să mai putem face un pod, ca oamenii să poată avea un acces mai uşor. Ne gândim tot la diguri din beton, pentru că sunt rezistente şi atunci am rezolva în totalitate problema. Ne gândim la un proiect pe PNDL 3 sau pe Mediu. 25% din comună este pe văi şi asta e o problemă pentru unele case”, a mai spus primarul.

Proiect de un milion de euro, cu două poduri noi şi 10 kilometri de străzi şi uliţe asfaltate 

Comuna Horoatu Crasnei are un dezavantaj, deoarece unele străzi sunt pe vale, astfel că în unele locuri este şi greu de asfaltat. Însă, autorităţile locale s-au zbătut să pună la punct orice “uliţă” unde se poate interveni cu asfalt, iar recent administraţia locală a semnat un contract de lucrări pentru investiţia “Modernizare Reţele de Drumuri de Interes Local în Com. Horoatu Crasnei”.

Este vorba de 10 km de străzi care urmează să fie asfaltate. Cinci străzi sunt din Horoatu Crasnei, alte cinci uliţe din Stârciu, în timp ce în Hurez şi Şeredeiu se vor asfalta câte două străzi.

“Valoarea proiectului depus pe PNDL 2 este de 1 milion de euro. Deja am semnat contractul de execuţie şi în maxim două luni vor începe lucrările”, ne-a informat interlocutorul, care este optimist că această lucrare se poate finaliza în acest an, mai ales că banii pentru astfel de investiţii vin la timp. Acest proiect cuprinde şi şanţuri betonate pe marginea drumului, însă doar acolo unde sunt probleme.

Demersuri pentru asfaltarea drumului ce face legătura cu comuna Buciumi

Legat de infrastructura rutieră, trebuie menţionat că autorităţile din Horoatu Crasnei vor ca şi drumul ce face legătura cu comuna Buciumi să se asfalteze.

“Este un drum foarte important care leagă două comune şi care trece printr-o zonă foarte frumoasă. Ar fi păcat să îl lăsăm neasfaltat. În Poiana Stârciu se construiesc deja case de vacanţă şi trebuie să valorificăm zona, mai ales că acolo există şi un schit de călugări. Până la Buciumi sunt doar 9 km şi noi am avea de asfaltat vreo 4 km. Se poate circula şi acum, dar drumul este doar cu macadam”, a spus primarul.

Această investiţie ar fi foarte importantă pentru locuitorii din zonă. De exemplu, locuitorii din Buciumi ar scurta drumul spre târgul de la Crasna, în timp ce distanţa de la Horoatu spre Cluj-Napoca s-ar scurta considerabil!

Două poduri  noi peste vale, la Stârciu şi Şeredeiu

Când va fi finalizat proiectul prin PNDL 2 pentru asfaltarea a 10 km de “uliţe”, procentul drumurilor asfaltate în comună va depăşi 70%.

”Vor rămâne mai multe străzi neasfaltate în Stârciu, fiindcă satul este împrăştiat peste tot şi sunt multe uliţe. În plus, avem multe văi şi nu putem asfalta pe oriunde.  Sper însă să putem accesa fonduri pe Mediu”, a precizat primarul.

Tot anul acesta se vor începe lucrările la un alt proiect important de infrastructură şi urmează să se construiască două poduri peste vale, unul în Stârciu şi altul în Şeredeiu.

“La noi 25% din comună este pe văi şi e o problemă  cu accesul la casele oamenilor de pe vale. Tocmai de aceea vom construi două poduri. Cel din Stârciu va fi pe strada Popii, ce duce pe lângă cămin, în vale, iar în Şeredeiu, de pe DC 77 şi va face accesul cu uliţa lui Baidoc. În zona respectivă nu se poate ajunge când plouă şi valea este mare, iar acolo locuiesc vreo 25 de familii, care erau izolate când apa din vale era foarte mare”, ne-a informat primarul.

Ambele lucrări sunt deja publicate la licitaţie, iar lucrările ar putea începe în câteva săptămâni.  În urmă cu 3 ani, administraţia locală a mai construit un pod peste vale şi în zona “poieniţei”, dar atunci construcţia s-a făcut cu bani din bugetul local şi a costat 100.000 de lei.

Parc de joacă în centrul comunal şi capelă în Stârciu

Tot în acest an, în comuna Horoatu Crasnei se vor face alte două investiţii utile, în urma unor fonduri primite prin GAL. În Stârciu se va construi o capelă, chiar în cimitir, iar autorităţile locale au dorit acelaşi lucru şi în centrul comunal. La Horoatu Crasnei există mai multe culte, care nu au putut găsi un numitor comun în ce priveşte locaţia. Ca urmare, Primăria şi Consiliul Local au decis ca în centrul comunal să construiască un parc de joacă pentru copii, pentru a nu pierde finanţarea.

“Pe GAL am beneficiat de 50.000 de euro, dar suma totală a celor două investiţii este de 90.000 de euro, astfel că 40.000 de euro va suporta Primăria. Sper ca anul acesta să terminăm atât capela, cât şi parcul de joacă, fiindcă lucrările se pot da cu încredinţare directă”, ne-a informat Florian Sur.

Iuliminatul public, mai modern şi mai eficient

Cu bani de la bugetul local, autorităţile locale au făcut o investiţie foarte importantă în 2017 când a fost modernizat iluminatul public. Lămpile vechi au fost înlocuite cu LED-uri şi în comună există acum 465 de corpuri de iluminat.

“Tot pe al doilea stâlp am pus LED, iar în zonele mai importante şi în intersecţii avem chiar şi pe fiecare stâlp.  Este o investiţie foarte utilă, iar LED-urile consumă foarte puţin chiar dacă funcţionează toată noaptea, faţă de cât consumau lămpile vechi, care mergeau doar câteva ore pe timp de noapte. Este un câştig, deoarece costurile sunt mai mici, iar eficienţa este dublă. Am avut 220 de lămpi vechi şi acum avem 465 de LED-uri”, a precizat interlocutorul nostru.

Cămin modern în Horoatu Crasnei

Aflat într-o stare de degradare, căminul din Horoatu Crasnei a necesitat o reabilitare, iar autorităţile locale s-au şi pus pe treabă după alegerile din 2016, iar clădirea a fost pusă la punct. A fost o reabilitare din temelii, iar acum căminul arată foarte bine şi poate găzdui orice tip de eveniment, având o capacitate de 200 de locuri. Toate costurile au fost suportate din bani de la bugetul local şi investiţia s-a ridicat la aproape 900.000 de lei.

Acum, primarul vrea să reabiliteze şi căminul din Stârciu. În acest sens, a fost depus un proiect pe fonduri europene. Cum investiţia nu a primit încă finanţare, autorităţile locale aşteaptă ca fondurile să se suplimenteze.

Şi dacă tot suntem la partea culturală, trebuie să menţionăm că în comună există un Ansamblu folcloric intitulat “Cununa Meseşului”, care participă la diferite spectacole şi festivaluri. Ansamblul e format din copii şi elevi ai Şcolii Gimnaziale din Horoatu Crasnei, care sunt pregătiţi de instructorul Gabriel Boticaş. Comuna se mai mândreşte pe partea culturală şi cu două tinere interprete de muzică populară.

Este vorba de Andreea Ardelean, care a început să cânte de la vârsta de 9 ani. S-a remarcat la Zilele comunei, iar apoi la diferite festivaluri şi concursuri. În prezent, ea este elevă la Liceul de Artă din Zalău şi deja se poate mândri cu premii chiar şi la concursuri internaţionale! Talentata interpretă a reuşit să îşi lanseze şi două melodii: “Mi-i drag badea ce mă joacă” şi  “Drag mi-i badea din alt sat”.

Diana Hărăstăşan este o altă interpretă din comună, care este elevă în clasa a V-a, la şcoala din Horoatu Crasnei. Ea face canto la Zalău cu Rodica Pop Seling şi şi-a făcut deja debutul la diferite spectacole, în special la zilele localităţilor din zonă.

Centrul de zi pentru copii din Stârciu îşi schimbă destinaţia

În comuna Horoatu Crasnei, mai precis în satul Stârciu, exista un modern centru de zi pentru copii. Din păcate, activitatea a fost foarte slabă, iar investiţia nu a adus  prea mult câştig comunei. Ca urmare, autorităţile locale s-au gândit la o schimbare a destinaţiei, cu atât mai mult cu cât au trecut 5 ani de la construirea obiectivulului şi legea permite acest lucru. Astfel, autorităţile locale au decis ca respectiva clădire să fie predată Consiliului Judeţean Sălaj, care urmează să deschidă acolo o casă de tip familial.

“Sunt cheltuieli mari cu acel centru şi am decis să îl predăm celor de la Consiliul Judeţean Sălaj, care de la 1 iulie vor deschide o casă de tip familial. Vor fi aduşi 14 copii şi e un câştig pentru noi din multe puncte de vedere. O dată, vom avea mai mulţi copii la şcoală, iar noul centru va crea noi locuri de muncă. Vom angaja 6 – 7 oameni din comună, deoarece aceasta va fi şi o condiţie. Consiliul Judeţean a început deja se aducă îmbunătăţiri la clădire şi nu mai trebuie să folosim bani de la comună. Există discuţii ca în zonă să se mai facă o casă de tip familial de către Consiliul Judeţean”, ne-a informat primarul.

Primarul îşi doreşte din nou echipă de fotbal în Liga a V-a

În vara anului 2014, comuna Horoatu Crasnei a revenit în fotbalul sălăjean după o îndelungată pauză. La insistenţele primarului Florian Sur s-a înfiinţat echipa Voinţa, care a pornit la drum din Liga a V-a. Primele două sezoane au fost mai dificile, dar în stagiunea 2016 – 2017 echipa de fotbal a reuşit o clasare bună, ocupând locul 4 în Seria Vest.

Existau planuri de promovare în Liga a IV-a, dar în debutul acestui sezon, Voinţa s-a trezit cu un lot restrâns. A încercat să facă faţă nivelului, dar în luna octombrie a fost nevoită să se retragă din campionat din cauza problemelor mari de lot.

“Efectiv nu am mai avut jucători. Mulţi au plecat la muncă în străinătate, iar cei tineri pe la facultăţi. Am încercat să asigurăm cele mai bune condiţii, dar ne-am trezit cu doar 7-8 jucători la unele meciuri. Aşa nu avea rost să continuăm, fiindcă eram ciuca bătăilor şi cheltuiam din bugetul local nişte bani, fără rost”, ne-a declarat Florian Sur.

Primarul este un mare iubitor de fotbal şi îşi doreşte ca Voinţa Horoatu Crasnei să revină la startul campionatului 2019 – 2020. “Avem unele discuţii cu jucători din zonă şi sper să putem forma un lot competitiv. Eu sper ca din toamnă să revenim în competiţie”, a precizat acesta.

La Horoatu Crasnei se pune în continuare accentul pe juniori

Chiar dacă echipa de seniori s-a retras din campionat anul trecut, comuna a rămas să aibă reprezentantă în fotbalul sălăjean, prin grupa de juniori C de la Voinţa Horoatu Crasnei. Din 2016, echipa de juniori activează în Campionatul Judeţean, iar anul acesta are rezultate mult mai bune, având în vedere că formaţia antrenată de Marius Rus a început să prindă experienţă. Autorităţile locale sunt alături de echipa de juniori şi o sprijină atât cu baza materială, cât şi financiar, cu taxele la AJF Sălaj.

“Sper ca în câţiva ani să avem o echipă de seniori cu jucători care acum evoluează la juniori C”, a spus primarul. Acesta e preocupat să aducă îmbunătăţiri şi la baza sportivă.

“Terenul se întreţine şi ne dorim să construim o tribună, dar şi vestiare. De fapt, am şi achiziţionat scaunele, dar am stopat lucrările, fiindcă nu avea sens să le facem în acest an, dacă echipa de seniori s-a retras. Toată documentaţia pentru construcţia vestiarelor este finalizată şi vom începe construcţia cât de repede. Se va construi şi o tribună de 100 de locuri”, ne-a declarat Florian  Sur.

Proiecte îndrăzneţe de viitor 

 “Îmi doresc ca în viitor să avem toate străzile asfaltate, să avem reţea de apă, dar şi canalizare” sunt ţelurile primarului pentru următorii ani. În acest sens, comuna Horoatu Crasnei a fost inclusă în acel măreţ proiect de aducţiune a apei de la Gilău şi în judeţul Sălaj, proiect care ar urma să fie finalizat în 2023. Cât despre canalizare, este ceva mai dificil, dar autorităţile locale vor să găsească o soluţie.

Un proiect de viitor care ar urma să se demareze mai rapid va fi reabilitarea grădiniţei din Horoatu Crasnei.

“S-a făcut deja studiul de fezabilitate şi sper să putem depune proiectul pe Fondul de Dezvoltare. Este unicul punct slab din învăţământ de la noi din comună, cu toate că în ultima perioadă am montat centrală şi am făcut acolo băi interioare”, ne-a declarat primarul.

În final, Florian Sur a ţinut să adreseze şi un mesaj pentru locuitorii comunei.

“Sper să îmi duc la bun sfârşit angajamentul pe care l-am luat în urmă cu trei ani când am candidat şi să îndeplinesc ce am promis la oameni. Poate nu vor fi finalizate toate promisiunile, dar cu siguranţă totul va fi în lucru. Încă mă mai gândesc dacă voi mai candida anul viitor, în funcţie şi de cât de mulţumită e lumea. Nu ţin neapărat de fotoliul de primar. Mie întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu oamenii şi îi asigur pe locuitori că eu, împreună cu echipa din Primărie, ne luptăm pentru a le crea cele mai bune condiţii. Le doresc multă sănătate locuitorilor, putere de muncă şi cât mai multe realizări”, a încheiat primarul.

Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj