Connect with us

ATLETISM

”Cine?” sau ”ce?” „omoară” atletismul şi sporturile olimpice

 Atletismul, ramura de sport care stă la baza tuturor sporturilor este lăsat să dispară la Zalău.

Chiar dacă cele mai multe rezultate pe plan sportiv au fost aduse de-a lungul timpului de atletism, acest sport minunat este ignorat aproape total de autorităţile locale şi judeţene, iar ceea ce este şi mai grav, chiar şi de conducătorii cluburilor sportive.

După cum am observat în ultimii ani, numărul sportivilor sălăjeni care participă la Campionatele Naţionale de Atletism rezervate seniorilor este tot mai mic, iar dacă este să o spunem pe cea dreaptă, participarea la naţionalele de seniori se rezumă la o singură sportivă, Paula Claudia Todoran.

Din păcate, nici la nivel de copii şi juniori Sălajul nu stă prea bine la numărul de sportivi care ne reprezintă la campionatele naţionale, cât despre rezultate… nu avem ce să spunem, dacă nu sunt sportivi nu sunt nici rezultate.

Dar să vedem de unde pleacă aceste probleme.

La nivel de seniori nu avem sportivi pentru că, la final de juniorat, toţi sportivii  talentaţi şi de perspectivă pleacă spre alte meleaguri din cauză că nu sunt curtaţi  şi nu primesc oferte avantajoase din partea Clubului Sportiv Municipal Zalău.

În aceste condiţii, sportivi precum Robert Parge sau Sarkany Rachel, ca să dăm doar două exemple, au ajuns să reprezinte Clubul Sportiv Universitatea Cluj, iar Robert Parge are dublă legitimare şi cu o structură sportivă din Timişoara.

La nivel de copii şi juniori, ca şi număr de sportivi legitimaţi, judeţul nu stă tocmai rău. Atât CSS Zalău cât şi LPS ”Avram Iancu” Zalău, chiar şi CSM Zalău au un număr destul de mare de sportivi legitimaţi, dar din păcate nu stau prea bine la capitolul rezultate, iar principala cauză ar fi aici lipsa condiţiilor de pregătire.

În condiţiile în care nu există o pistă de atletism practicabilă este greu să emiţi pretenţii şi să te lupţi de la egal la egal cu sportivii care se antrenează pe piste sintetice şi în săli peperioada de iarnă.

O altă problemă la nivelul  copiilor şi juniorilor este totuşi numărul redus de copii care practică acest sport. Dacă la nivel de amatori vedem  tot mai mulţi practicanţi ai alergării, la nivel de copii stăm ceva mai rău, iar principala vină o au aici părinţii.

Dornici de rezultate imediate, majoritatea părinţilor îşi îndreaptă copiii spre sporturi unde copiii lor obţin medalii internaţionale şi devin campioni europeni sau mondiali deşi oficial respectivele competiţii nu sunt recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului.  Fără să se gândească prea mult la viitorul copiilor lor ci doar la orgoliul personal şi satisfacţia de a se mândri cu performanţe mincinoase, mulţi copii ratează  şansa practicării unui sport olimpic care ar putea să-i transforme în campioni olimpici, doar din cauza mândriei de moment a părinţilor.

Acestea ar fi doar câteva din principalele cauze care ”ucid” atletismul dar şi alte sporturi olimpice. Sunt convins că există şi altele, la fel cum sunt convins că sunt şi oameni care o să îmi spună că am ceva împotriva anumitor sporturi.

Nu. Nu am nimic  cu nicio ramură de sport. Chiar şi eu personal mi-aş da copilul la ramurile de sport la care fac referire, dar tot ceea ce m-ar diferenţia de mulţi este faptul că mi-aş lăsa copilul să decidă el dacă doreşte să practice respectiva ramură de sport şi nu m-aş îmbăta cu apă rece de un titlu de campion european sau mondial la nivel de copii pentru că aşa ceva nu există. La nivel de copii nu există oficial campionate mondiale şi europene!!!

266 Vizualizari
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in ATLETISM