Connect with us

Ştiri din Sălaj

Izolați la marginea șinelor de tren. FOTO și VIDEO


O mâna de oameni sunt condamnați să trăiască izolați, lângă șinele de tren de la hotarul Salajului cu Clujul. Au ajuns aici ca muncitori ai CFR și chiar dacă în buletinul lor scrie că sunt sălăjeni, Clujul e mult mai aproape


În România anului 2018, la o sută de ani de la Marea Unire, undeva la hotarul Sălajului cu Clujul, încă mai sunt oameni condamnați la un trai chinuit. Nu au apă, canalizare sau alte condiții. Se bucură că au electricitate și un televizor, cât de mic, unde mai pot auzi ce se petrece „în lume”. Singurul lor mijloc de a ajunge la civilizație este un tren.

Teoretic, sufletele care trăiesc aici aparțin comunei Almașu din județul Sălaj. Practic, sunt mai aproape de Huedin, județul Cluj. Asta pentru că de la casele lor sărăcăcioase și până în Stana, cel mai apropiat sat, trebuie să străbată un drum lung, de pământ și bolovani, care șerpuiește printre dealuri, pe lângă stâne de oi și pe la marginea pădurii. Drumul este anevoios, iar dacă mai au neșansa de a se întâlni cu câinii de la stânele ciobanilor din zonă, calea până la Stana devine un coșmar.

Huedinul e mai aproape. La oraș pot ajunge cu trenul care mai oprește din când în când și lângă casele lor.

Cum au ajuns acolo nici ei nu știu prea exact. Își amintesc că prin vremuri mai îndepărtate au fost duși din Cluj, de la regionala CFR pentru a se ocupa de șinele de cale ferată și pentru a construi tunelul de tren din zonă. Iar de atunci au rămas acolo. Locuiesc în vechile clădiri ce adăposteau cândva muncitorii care lucrau în acea zonă la Căile Ferate Române.

Traiul lor este unul chinuit. Se roagă zilnic la bunul Dumnezeu să-i ocrotească de tragedii, pentru că până ajung la ei autoritățile, mor încet și sigur.

Dacă e vreme plăcută, o mașină de pompieri sau o salvare poate ajunge la ei de la cel mai apropiat punct de lucru în aproximativ o oră. Dacă plouă sau e zăpadă… soarta lor e scrisă.

Oamenii de aici se descurcă cum pot, muncesc pe unde apucă și sunt fericiți că în fiecare dimineață văd lumina zilei.

Mai merg din când în când la oraș, atunci când trenul oprește și la ei. Se urcă în personal și merg până la Huedin de unde mai cumpără una alta pe puținii bani pe care îi au.

Șanse spre a avea un trai decent nu prea au. Au rămas singuri, fără speranță. Așa arată o parte din România, chiar acum, la o sută de ani!

 

loading...
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ultimele articole




 

 

 

 

More in Ştiri din Sălaj