Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Plopiş, o comună încărcată de istorie şi tradiţie! GALERIE FOTO şi VIDEO


Faţă de alte comune, Plopişul are un specific aparte şi se poate mândri cu obiective turistice şi cu peisaje de vis. Istoria şi tradiţia îşi au locul pe aceste meleaguri, prin Muzeul de Artă Populară al Ligiei Alexandra Bodea, dar şi prin comunitatea însemnată de slovaci, ce trăieşte în satul Făgetu. Având în vedere că avem de-a face cu o comună ce se poate dezvolta în domeniul turismului rural, Primăria vrea să pună la punct tot ce înseamnă infrastructură, atât pentru locuitori, cât şi pentru turişti, care deja vin în zonă chiar şi din străinătate


Plopiş- Scurt Istoric

Situată în centrul judeţului, comuna Plopiş se învecinează cu: comuna Halmăşd, comuna Nuşfalău, comuna Valcău de Jos, comuna Boghiş, judeţul Bihor, judeţul Cluj.

Comuna este atestată documentar începând cu anul 1227, din perioada feudalismului timpuriu, sub numele de Bozia-Gemelchen. Comuna are o suprafaţă de 8.000 ha şi are în componenţă trei sate: Plopiş – reşedinţă de comună, satul Iaz, atestat documentar din anul 1342, cunoscut sub aceeaşi denumire, iar cel de-al treilea sat este Făgetu, atestat documentar abia în anul 1830 şi constituit prin colonizarea cu populaţie de origine slovacă. Comuna Plopiş este situată la o distanţă de 55 km faţă de municipiul Zalău şi 25 de km faţă de Şimleu Silvaniei. Localităţile Plopiş şi Iaz sunt sate de tip adunat, specifice arealelor depresionare, iar Făgetu este un sat de tip risipit, specific zonelor de munte, ce se întinde pe o suprafaţă de 45 km, cu gospodării (205 la case) izolate sau grupate în crânguri.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Plopiş se ridică la 2.405 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când s-au înregistrat 2.765 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (58,92%). Principalele minorităţi sunt slovaci (32,02%) şi rromi (6,61%). Pentru 2,37% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (52,52%), dar există şi minorităţi de romano-catolici (32,06%), greco-catolici (11,39%) şi penticostali (1,16%). Pentru 2,45% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Formele de relief predominante în această comună sunt cele de deal şi munte, cu altitudini cuprinse între 500 şi 700 m. Munţii Plopişului (unitate montană pentru care se mai utilizează şi denumirile Muntele Şes şi Munţii Rezului), alcătuiţi din roci tari, conglomerate şi gresii, fac parte din grupa montană a Munţilor Apuseni, din Carpaţii Occidentali, cel mai înalt vârf fiind Vârful Măgura Mare care are o altitudine de 918 m.

Fauna comunei este specifică regiunilor de deal şi munte, în cea mai mare parte aparţinând domeniului forestier. Întâlnim animale precum mistreţi, căprioare, iepuri, fazani. Flora este alcătuită din păduri, fâneţe, livezi de pomi fructiferi, culturi de porumb, cereale (ovăz, secară, grâu, orz).

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Plopiş aparţine bazinului râului Barcău, fiind nivo-pluvial. Debitul mediu al văilor variază de la an la an. Scurgerea medie a acestora este de 10l/sec/km. Comuna este străbătută de o serie de văi care urmează următoarele trasee: Făgetu-Plopiş-Boghiş şi Făgetu-Iaz-Boghiş. Pârâurile care traversează această comună sunt: Luşor, Valea Mare, Racoviţa şi Valea Iazului (cu mai mulţi afluenţi V. Peştilor, V Uliului, V. Şesii), acestea vârsându-se în Valea Barcăului. Această reţea hidrografică are un regim de scurgere permanent, cuprins între 0.7 şi 0.9 km/h.

Zilele trecute paşii ne-au dus departe de agitaţia şi stresul din oraş, undeva la vreo 50 de km de municipiul Zalău. Am poposit în comuna Plopiş, o aşezare ce are un specific aparte, unde reporterii de la ziarul Sportul Sălăjean şi Ştiri din Sălaj au putut vedea cât de înzestrată a fost această comună de la natură. De-o parte şi de alta, am regăsit dealuri şi munţi, ape lin curgătoare şi nu în ultimul rând peisaje de o frumuseţe rară.

Am constatat că în această comună, autorităţile locale au făcut tot posibilul pentru a oferi condiţii bune de trai şi în primul rând infrastructura a fost pusă la punct, dar locuitorii au şi alte facilităţi prin care viaţa la ţară nu este atât de îndepărtată faţă de cea de la oraş. Am început o amplă discuţie despre comuna Plopiş cu primarul Nicolae Criste, cel care este în fruntea Primăriei de 10 ani şi se află la al treilea mandat.

Proiecte importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii

Când am ajuns la Plopiş, l-am găsit pe primarul Nicolae Criste prins cu treburi legate de cadastrarea terenurilor oamenilor din comună. Şi acesta este un proiect important pe care îl are în plan administraţia locală, care se doreşte a fi finalizat în anii următori.

“Oamenii au terenuri pe titlul de proprietate, dar nu se ştie exact care şi unde este. Trebuie să clarificăm aceste aspecte şi cadastrarea terenurilor este foarte importantă. Va dura ceva timp până vom reuşi să finalizăm toate aceste probleme, dar am convingerea că vom reuşi să le dăm de capăt”, a spus primarul.

Şi când am început discuţia despre proiecte, primarul a subliniat că cele mai importante sunt cele legate de infrastructură. În momentul de faţă, procentajul drumurilor şi uliţelor asfaltate este destul de bun, dar situaţia va fi mult mai bună în perioada următoare.

“Avem în lucru mai multe proiecte, iar pe infrastructură punem un accent mai mare. Astfel, se lucrează la un proiect de modernizare a unei străzi din Plopiş, pe o lungime de 1,5 km”, ne-a informat primarul.

În momentul de faţă se lucrează şi la un măreţ proiect de modernizare a drumurilor de interes locale, care va fi finanţat prin PNDL 2. Este vorba de o distanţă de peste 30 kilometri.

“Proiectul se află în stadiul de licitaţie şi prevede asfaltarea mai multor drumuri din Făgetu, dar şi o legătură cu Iaz şi Plopiş”, a mai spus Nicolae Criste. Doar vreo 7 km de străzi au rămas neasfaltate în Plopiş, dar autorităţile locale s-au gândit să rezolve şi această problemă.

“Cu drumurile stăm destul de bine. Mai avem la Plopiş vreo 7 km şi două poduri. Le-am pregătit pe fonduri europene, dar din păcate nu am avut punctajul suficient. Pe măsura 7.2, fondurile se îndreaptă mai mult spre comunele mai mari şi mai bogate, care au cale ferată şi drumuri europene. Pentru comunele mai sărace s-au obţinut fonduri mai uşor între anii 2007 – 2013. Ne gândim să putem obţine finanţare şi în perioada următoare să putem finaliza şi străzile rămase neasfaltate”, a precizat primarul.

Având în vedere zona de munte, trebuie spus că fiecare gospodărie are apă, dar reţeaua continuă să fie pusă la punct. Se are în vedere şi introducerea canalizării, mai întâi în centrul comunal.

“Avem în fază de proiectare alimentarea cu apă a satului Plopiş şi canalizarea menajeră în satul Plopiş. Este un proiect cu două loturi, dar încercăm să mergem în acelaşi timp pentru ca să nu spargem drumurile”, ne-a informat interlocutorul nostru.

Sală de sport în centrul comunal şi bază sportivă la Iaz!

Au trecut peste 25 de ani de când comuna Plopiş nu mai are echipă de fotbal. Până la începutul anilor 90, în competiţiile oficiale activa Băile Iaz, însă formaţia s-a desfiinţat, dar şi-a pierdut şi terenul de fotbal, având în vedere că la acea vreme multe terenuri au fost retrocedate.

Cu toate acestea, tinerii au posibilităţi să facă mişcare, în curtea şcolii, unde există un teren de bitum, dar autorităţile locale vor să ofere condiţii şi mai bune în perioada următoare şi se are în vedere construirea unei săli de sport în centrul comunal, dar şi a unei baze sportive în satul Iaz.

“Ne dorim să construim o sală de sport. Pe aflăm pe lista de sinteză pe CNI şi sperăm să primim finanţare. Sala de sport se va construi în Plopiş, unde este şi terenul de la şcoală. Vrem să facem o sală mai mare, care să aibă şi 150 de locuri, iar tinerii să poată practica mai multe sporturi, handbal, minifotbal sau volei. Ne-am gândit la o bază sportivă la Iaz, sau prin GAL sau din fonduri proprii. Avem spaţiu suficient în curtea şcolii şi acolo am putea face chiar un teren sintetic. Trebuie să facem ceva pentru tinerii din acest sat”, este de părere primarul.

În prezent, sportul nu este un segment dezvoltat, dar în trecut în această comună s-a putut vorbi despre acest domeniu, mai ales că la Plopiş a fost cândva o echipă de volei – Recolta Plopiş, care a fost înfiinţată chiar de către regretatul doctor Ioan Puşcaş. În anul 1965, gruparea din Plopiş a fuzionat cu cea din Şimleu Silvaniei sub denumirea de Cooperatorul Şimleu, apoi Silvania Şimleu Silvaniei, care a ajuns până în prima ligă, acolo unde a avut un parcurs extraordinar.

Astfel, în anul 1983 a câştigat Cupa Balcanică, iar în campionat s-a bătut de la egal la egal cu titratele Dinamo şi Steaua Bucureşti. Din motive financiare, echipa a trebuit să fie mutată la Zalău, schimbându-şi din nou numele şi destinul.

Dacă pe domeniul sportiv încă nu se poate lăuda cu mari realizări, pe plan educaţional şi cultural, comuna Plopiş ocupă un loc fruntaş, având şcoli puse la punct, dar şi cămine culturale la standarde înalte. Şi în prezent se aduc îmbunătăţiri, iar administraţia locală lucrează la un proiect prin care se doreşte finalizarea şcolii gimnaziale din Iaz.

Asistenţă socială şi medicală specializată pentru vârstnici, printr-un proiect cu finanţare elveţiană

De anul trecut, în comună, mai precis în satul Iaz, a fost înfiinţat un centru integrat medico-social comunitar. Acolo, un număr de 35 de vârstnici din comuna Plopiş beneficiază de asistenţă socială şi medicală specializată, îngrijire la domiciliu şi consiliere, printr-un proiect finanţat în cadrul unui grant elveţian.

“În urma discuţiilor cu partenerii finanţatori şi cu problemele care au fost în comunitate, am ales să ne adresăm persoanelor vârstnice. Problemele mari care au fost la nivelul comunităţii sunt cele pe care le au majoritatea comunelor: o evoluţie demografică a comunei în creştere pentru persoanele vârstnice şi puţine naşteri. Estimăm că această problemă se va menţine. Apoi, o vârstă înaintată a unui număr mare de persoane, care determină implicit şi creşterea nevoilor privind serviciile de sănătate”, a spus primarul.

Proiectul, implementat de administraţia locală din Plopiş şi Asociaţia Pro-Vita Iaz, este unul pilot, fiind dezvoltat în trei judeţe – Sălaj, Botoşani şi Tulcea, finanţarea venind de la Guvernul elveţian, prin Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (85%) şi Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii (15%).

Peisaje de vis la Făgetu, precum pe Transalpina

După discuţiile avute cu primarul în centrul comunal, ne-am deplasat spre Făgetu, unde am văzut o aşezare şi o comunitate parcă desprinsă din altă lume. Dealurile şi culmile înalte ne-au dus cu gândul la Transalpina, chiar şi în Austria, iar peisajele au fost de-a dreptul fabuloase şi nu am ezitat să le imortalizăm cu aparatul de fotografiat.

Ajunşi în satul Făgetu, am aflat mai multe despre o comunitate slovacă ce are peste 700 de suflete! În urmă cu mai bine de două decenii au ajuns în aceste zone primii slovaci, ca tăietori de lemne, care mai apoi au fost împroprietăriţi cu terenuri pentru munca prestată şi ulterior şi-au construit case. Viaţa oamenilor din Făgetu a fost grea până prin anul 1995 când s-a introdus reţeaua electrică.

De câţiva ani şi drumul dinspre Plopiş până la Făgetu a fost asfaltat în întregime, iar comunitatea de slovaci beneficiază acum de mai multe facilităţi. Am poposit pentru câteva zeci de minute şi la şcoală, unde toţi copiii învaţă în limba slovacă, dar cu toţii ştiu şi limba română, având în vedere că în fiecare zi, în orar a fost introdusă şi oră de Limba Română. Şi la biserică, preotul susţine slujbele în slovacă, iar specificul din zonă te face să crezi că te afli nu în comuna Plopiş, ci mai degrabă chiar în Slovacia!?

Comuna Plopiş are un mare potenţial turistic

Pentru a valorifica zona, autorităţile locale au pus bazele unui Centru de Informare Turistică, care funcţionează de mai bine de patru ani. Aici se derulează diverse activităţi prin Centrul de Informare Turistică şi tot ce ţine de turism este pus în valoare. Putem vorbi despre un turism montan, în zonă fiind Munţii Plopişului, care reprezintă o grupă montană a Munţilor Apuseni, având altitudinea maximă în vârful Măgura Mare (918 m).

Muzeu de Artă Populară, la Iaz

În comuna Plopiş am putea vorbi mult şi bine despre turism, dar şi despre tradiţii şi obiceiuri vechi. Acestea sunt puse în valoare la un Muzeu de Artă Populară din Iaz, care este deţinut de Ligia Alexandra Bodea. Frumuseţe, originalitate, specificul locului, o deosebită valoare artistică şi – nu în ultimul rând – dragoste pentru tradiţie şi folclor am putut vedea la acest original muzeu plin cu obiecte şi lucruri vechi, cu port popular şi nu în ultimul rând cu trei case ţărăneşti, vechi de peste 100 de ani, dar care sunt păstrate în condiţii foarte bune!

Totul a început de prin 2003, când tânăra Ligia Alexandra Bodea a hotărât să înfiinţeze un muzeu şi din dragostea pe care a avut-o faţă de bunica sa a decis ca să păstreze casa bătrânească. Din dorinţa de a păstra legătura vie dintre ea şi bunica sa, Ligia s-a împotrivit demolării casei, păstrând intactă rânduiala bunicii dar a început să adune mai întâi de prin sat diferite obiecte vechi folosite în gospodăriile tradiționale. Familia sa a ajutat-o pe tânără pentru a strânge cât mai multe obiecte vechi, iar de prin 2007 a fost deschis muzeul spre încântarea vizitatorilor.

Casa veche în care a locuit bunica Ligiei adăposteşte o impresionantă colecţie etnografică şi obiecte de uz gospodăresc şi a fost construită prin 1880 din bârne de lemn. Are două încăperi separate cu intrare din talpă, iar în cele două camere mai sunte expuse şi o parte dintre costumele populare.

Curtea familiei Bodea poate fi numită şi un mic sat din trecut, iar din 2012 aici se găseşte şi “Casa Birăiţii” adusă din Plopiş şi relocată în perimetrul muzeului. Casa din pământ bătut pe structură de lemn a fost inclusă într-un proiect turistic şi cultural „Acasă, de demult”, alături de alte trei case tradiţionale ţărăneşti, vechi de peste 80 de ani. Casele au fost recondiţionate cu materiale de construcţie naturale, cu scopul de a fi conservate atât locuinţele, cât şi mobilierul sau ţesăturile de interior.

Din 2013, în curtea muzeului se mai află şi “Casa Cântăreţului”, care când a fost achiziţionată din Făgetu de la un localnic cu origine slovacă se afla într-o stare deplorabilă. Între timp a fost restaurată, iar în această casă turiştii pot vedea specificul slovacilor, regăsindu-se atât obiecte vechi cât şi straie populare.

Muzeul din Iaz este străbătut în fiecare an de sute de turişti, mulţi dintre ei venind să vadă aceste locuri din străinătate. Din 2010, în parteneriat cu Centrul de Cultură şi Artă Sălaj – în fiecare vară, la muzeul Ligiei Alexandra Bodea se desfăşoară şi o tabără pe pictură de sticlă “Tradiţie şi originalitate – Icoana din sufletul meu”, unde copiii învaţă tainele picturii pe sticlă sub îndrumarea Ligiei Bodea.

Mlaştina de la Iaz, rezervaţie naturală

Turiştii care trec prin zonă mai pot vizita Mlaştina de la Iaz, care a fost declarată rezervaţie naturală. Este o arie naturală protejată, de interes ce corespunde rezervaţiei naturale de tip faunistic, floristic, paleontologic şi peisagistic.

Rezervaţia reprezintă o zonă cu mlaştini turbo-active, având o însemnătate ştiinţifică deosebită, deoarece adăposteşte o serie de specii de plante şi animale rare. În jurul mlaştinii a existat în trecut o pădure întinsă care constituie astăzi un adevărat parc dendrologic cu specii de arbori seculari.

Apa, cu temperaturi mai ridicate decât cele normale, de culoare maronie-negricioasă, are proprietăţi curative însemnate, fiind utilizată de către localnici în tratarea afecţiunilor reumatice cu mult înainte de anul 1989, prin funcţionarea Băilor de la Iaz. Scopul înfiinţării acestei rezervaţii naturale a fost acela de a proteja biodiversitatea şi de a conserva flora şi fauna specifică acestei regiuni. O zonă frumoasă mai este şi pe Valea Iazululi, unde sunt câteva cascade spectaculoase.

Având în vedere că în comună vin tot mai mulţi turişti, există acum interes şi pentru construirea de pensiuni turistice, iar primul amplasament de acest gen va fi construit tocmai în satul Iaz. În acest moment, investiţia se află în stadiul de construcţie.

Festivalul Cireşelor, la ediţia a III-a

Comuna Plopiş şi în special satul Făgetu au devenit cunoscute şi prin “Festivalul Cireşelor”, care în acest an va ajunge la ediţia a III-a. Evenimentul va avea loc în perioada 23 – 24 iunie şi are ca şi scop valorificarea valorilor locale, motiv pentru care festivalul este compus dintr-un program cât mai diversificat cu o serie de activităţi sportive, recreative, culturale, gastronomice, de folclor şi meşteşugărit.

“Obiectivul nostru este să promovăm zona, iar denumirea am luat-o din zona Făgetu unde avem foarte mulţi cireşi, iar ciresele sunt negre. Încercăm să unim trei judeţe, Sălaj, Bihor şi Cluj, într-o socializare. Nu sunt Zilele comunei, deoarece noi nu vrem aici un bâlci. Noi ne dorim o întâlnire de socializare, să promovăm tradiţiile şi zona efectiv. Vrem să atragem tineretul spre aceste zone, să vină să se relaxeze, să se destindă. Sunt şi diferite competiţii sportive, cum ar fi mersul cu bicicleta, dar nu este un concurs şi mai degrabă o plimbare prin care să se poată admira zona”, ne-a declarat Lavinia Bodea, agent la Centrul de Informare şi Marketing Turistic din Plopiş.

În programul festivalului sunt incluse plimbări cu bicicleta, un semimaraton, prânz tradiţional, răsărit la bancă, program folcloric şi artistic, film, plimbare cu căruţa, expoziţie foto, dar şi prezentare de costume populare. Pe scenă vor urca şi interpreţi de muzică populară, precum Felix Gălan, Ioan Dordoi, Marius Păcurar sau Ancuţa Bălăjel şi – foarte probabil – va fi prezentă şi Trupa Hara!

Perspectivă optimistă pentru viitor

Deşi este cam departe de municipiul Zalău, comuna Plopiş are perspective de dezvoltare, mai ales când vine vorba de turism. De acest lucru este convins şi primarul, iar cu siguranţă tradiţiile locale vor fi păstrate şi valorificate prin turismul rural, care se doreşte să aducă o creştere a bunăstării locuitorilor.

“Avem planuri mari, dar nu ne putem arunca cu vorbe, iar mai apoi să nu le putem face. Încercăm să oferim condiţii, iar cea mai importantă problemă este să încercăm să-i readucem acasă pe cei care sunt plecaţi. Un sfert din populaţia comunei este plecată, dar ca să se întoarcă acasă trebuie să le asigurăm drumuri asfaltate, apă, canalizare. După ce vom avea utilităţile, iar în zonă vor exista şi locuri de muncă mai bine plătite, atunci cu siguranţă şi oamenii se vor întoarce spre locurile natale. Încercăm să ne axăm şi pe turism, iar pe acest segment comuna noastră se poate dezvolta”, a încheiat primarul Nicolae Criste.

2289 Vizualizari
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj