Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Comuna Horoatu Crasnei se dezvoltă pe toate planurile. GALERIE FOTO


Administraţia condusă de Florian Sur a bifat multe realizări în ultimii ani, dar investiţiile vor continua în diferite domenii şi în toate cele patru localităţi. Se va pune accentul şi pe sport, iar la baza sportivă se vor construi vestiare, dar şi tribune


Florian Sur, primar comuna Horoatu Crasnei: “Locuitorii comunei să fie convinşi că ceea ce am spus în campanie se va realiza cu lux de amănunte, dar să aibă răbdare, fiindcă unele lucruri trebuie prioritizate. Nu depinde totul de mine, fiindă aşa sunt legile, iar o licitaţie poate dura chiar şi şase luni. Avem multe proiecte în stadiul de licitaţie, dar sunt convins că ce am spus se va îndeplini. Nu am promis mai mult decât se poate face. Împreună cu echipa din Primărie ne luptăm pentru a le creea cele mai bune condiţii locuitorilor”.

Comuna Horoatu Crasnei este situată în partea de sud-vest a judeţului Sălaj, iar din punct de vedere hidrografic, în bazinul superior al râului Crasna, la obârşia râului, în apropierea vârfului unghiului format de culmile cristaline ale Munţilor Meseş şi Plopiş. Comuna este situată în Depresiunea Şimleului, la poalele Munţilor Meseş, are o suprafaţă de 8.194 km2 şi este formată din satele: Horoatu Crasnei, Şeredeiu, Stîrciu, Hurez şi cătunul Poic. În anul 1270, localitatea Horoatu Crasnei este amintită sub denumirea de “Huruath” şi aparţinea cetăţii Crasna, an în care regele Ştefan separa acest teritoriu stabilindu-i hotarele. În anul 1808, în Horoat au fost recenzate 18 familii de “nemeşi” (nobili).

Numărul locuitorilor în 1847 a fost de 796, în anul 1850 a scăzut la 632. În această perioadă istorică, satul Horoat a primit mai multe denumiri: Choroat (1205 – 1235), Huruath (1270), Horvathy (1733). Strada principală s-a numit Heleşteu (Halasto), denumire provenită de la o baltă mare peste care treceau mai multe punţi, apa scurgându-se spre Valea Crasnei. Denumiri de străzi erau: Chişuta (strada mică), Uliţa morii, Cioroca, Uliţa cimitirului numită azi “Hostat”.

Înainte de construirea şoselei, matca Văii Crasna servea la circulaţie. Părţile de hotar aveau denumiri din care unele s-au păstrat până azi, cum ar fi: “Malomter” (şesul morii), Suai, Cosbilt, Pusta, Majar, Catrici, Sub Carpini – la poalele unei păduri de carpen. În locul zis “Groapa” (Vermek) ascundeau locuitorii averile, animalele când venea duşmanul.

Satul Stârciu, are de asemenea un trecut interesant. Din documentele vechi reiese ca satul Stârciu se găsea în vecinătatea castrului roman – Buciumii de azi. Pe valea Ragului, drumul de comunicaţie cu castrul roman, la locul numit “Cetăţuie” s-au găsit diferite obiecte de uz casnic care datează de pe vremea dacilor: fragmente şi vase din ceramică, toporaş de piatră. Fortificaţia dacică este de tip promontoriu barat din două sensuri.

Materialele arheologice descoperite încadrează fortificaţia în intervalul sfârşit de secol II i.C – I d.C. Primele aşezări au apărut după plecarea romanilor, prin retragerea locuitorilor mai spre şes unde au găsit pământuri mai fertile. Din documentele existente la muzeul de istorie din Zalău reiese că la sfârşitul secolului XVII era în satul Stârciu familia lui Bogdan Gheorghe, ţăran iobag care prin faptul că a facut parte dintr-o garnizoană de ostaşi moldoveni condusă de Stefan cel Mare, a devenit liber pentru meritele sale în lupta împotriva turcilor.

El a primit titlul de nobil pe o diplomă scrisă pe piele de câine, dar neprimind şi pământ i se spunea în derâdere “nobil în opinci”. În jurul anilor 1800, satul Stârciu – fiind sub ocrotire austro-ungară, a primit denumirea de “Bogdanhaza” (casa lui Bogdan). Originea şi provenienţa denumirii de Stîrciu nu se cunoaşte.

Satul Şeredeiu, Pârâul Şeredei este amintit în anul 1270 de regele Ştefan al Ungariei într-o scrisoare familială când spune că pârâul Şeredei este pe teritoriul Cetăţii Crasna. Pe acest pârâu care izvoreşte din Munţii Meseş ia fiinţă localitatea Şeredeiu. Satul este amintit pentru prima dată în documente în anul 1413, locuitorii se ocupau cu creşterea vitelor, agricultura. În secolul al XIV-lea se aminteşte că Şeredeiu era împărţit în două: Şeredeiu de Sus şi Şeredeiu de Jos, fapt care a rămas până azi cu denumirea de Satul de Sus şi Satul de Jos. În anul 1556, venind moldovenii şi muntenii în ajutorul lui Sigismund de Zapolyai, aceştia au devastat acest ţinut. Comitatele din “Partium” din care făcea parte şi comitatul Crasnei de care aparţinea satul Şeredeiu, sunt transformate în paşalâcuri turceşti. În anul 1561, pasa de la Buda a pustiit întreg ţinutul Crasnei. În 1890, numărul locuitorilor era de 951 de suflete din care 916 romani, 13 germani, 9 maghiari şi 13 alte etnii.

Satul Hurez-Poniţa îşi are existenţa în trecutul îndepărtat şi se află situat nu departe de tunurile de apărare din N-V Transilvaniei ale Daciei Porolissensis. El a facut parte din zona dacilor liberi şi după cum reiese din unele documente din “zona libra” lăsată pe baza unor înţelegeri dintre romani şi dacii liberică o “zonă a păcii”.

Deşi nu este o comună foarte mare şi nu se află nici între primele ale judeţului, Horoatu Crasnei stă foarte bine din multe puncte de vedere. Din 2012, de când administraţia locală este condusă de Florian Sur şi faţa comunei a început să se schimbe, iar dezvoltarea localităţilor s-a reuşit în special prin atragerea de fonduri europene sau guvernamentale, dar şi din bani de la bugetul local.  În cei aproape şase ani pe care îi are în fruntea comunităţii locale, Florian Sur a bifat multe realizări, iar despre toate acestea dar şi despre planurile şi proiectele de viitor am vorbit în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu primarul în zilele trecute, la Horoatu Crasnei.

Căminul cultural din Horoatu Crasnei a fost renovat din temelii, cu bani de la bugetul local!

În campania electorală, Florian Sur le-a promis locuitorilor comunei că va continua să facă investiţii în toate cele patru localităţi, dar lucrurile au fost prioritizate, în funcţie de necesitate. Era o necesitate ca şi căminul cultural din centrul comunal să fie pus la punct, după ce în anii trecuţi, Primăria şi Consiliul Local au renovat căminul din Şeredeiu.

Astfel, din anul 2016 au început lucrările de renovare şi reabilitare din temelii a căminului din Horoatu Crasnei, care a fost finalizat în vara trecută şi a fost inaugurat chiar de Zilele comunei. Clădirea arată acum impecabil şi găzduieşte diferite evenimente, căminul având o capacitate de 200 de locuri. Primarul Florian Sur se poate mândri cu o astfel de investiţie, mai ales că această lucrare a fost finalizată într-un an de zile, iar banii au provenit din bugetul local.

“Lucrările au început în 2016 şi într-un an de zile au fost finalizate. Toată investiţia a fost suportată din bani de la bugetul local şi a costat 870.000 de lei. Au fost lucrări serioase, iar clădirea a fost şi extinsă şi s-a montat o centrală termică”, ne-a informat Florian Sur.

Deja autorităţile locale au început demersurile pentru ca şi căminul din Stârciu să fie pus la punct, iar în acest sens s-a depus un proiect care urmează să fie finanţat.

“Este nevoie ca şi căminul din Stârciu să fie renovat şi sperăm să primim finanţare. Este într-o stare jalnică în momentul de faţă, dar îi asigur pe locuitori că îl vom reabilita în totalitate şi îl vom dota corespunzător. Clădirea va fi extinsă, iar capacitatea se va mări la 180 de locuri”, a mai spus primarul, care ne-a mai informat că pe viitor se are în vedere şi reabilitarea căminului cultural din Hurez.

S-a schimbat instalaţia de iluminat public

Dintre proiectele care au fost demarate anul trecut, câteva au fost şi finalizate, iar tot din bani de la bugetul local s-a achiziţionat un buldoexcavator, în valoare de 79.000 de lei. Un astfel de utilaj era necesar pentru autorităţile locale, mai ales că în comună apar diverse lucrări, astfel că cei de la Primărie nu mai sunt nevoiţi să apeleze la diverse societăţi pentru a închiria un astfel de utilaj. Tot anul trecut, în toată comuna s-au înlocuit lămpile vechi şi s-a optat pentru un iluminat mai modern, dar şi mai econom.

“Până anul trecut, iluminatul public funcţiona doar 4 ore pe timp de noapte, dar acum funcţionează toată nopatea. Am trecut pe LED-uri şi s-au montat pe fiecare al doilea stâlp. În zonele centrale, există chiar pe fiecare stâlp şi putem spune că această investiţie a fost foarte bună. Chiar dacă lămpile au fost duble la preţ, economia este foarte mare, deoarece plătim facturi la jumătate de preţ faţă de cum era înainte. În plus şi luminozitatea a crescut”, ne asigură Florian Sur.

Capelă la Stârciu şi parc de joacă în centrul comunal

Dacă aceste două ţeluri au fost atinse, să spunem că urmează şi alte proiecte să fie începute, iar recent,  s-a semnat un contract de finanţare prin GAL pentru construirea unei capele la cimitirul din Stârciu, valoarea investiţiei fiind de 60.000 de euro. Construirea unei capele s-a dorit şi în centrul comunal, dar din cauza unor neînţelegeri s-a renunţat, astfel că autorităţile locale au demarat un alt proiect prin GAL pentru construirea unui parc de joacă pentru copii.

“Aceste investiţii sper să se realizeze în cel mai scurt timp. Noi am vrut să construim o capelă şi la Horoatu Crasnei, dar aici sunt mai multe religii şi nu s-a ajuns la o înţelegere. Am accesat atunci un proiect prin care vom construi un parc de joacă pentru copii, valoarea investiţiei fiind de  22.000 de euro”, a precizat Florian Sur.

Încă 10 km de drum urmează să fie asfaltaţi în acest an

Infrastructura rutieră l-a preocupat pe Florian Sur încă din primul an de când a devenit primar. Dacă în 2012 situaţia drumurile asfaltate nu era tocmai bună, acum la Horoatu Crasnei sunt  nu mai puţin de 19 km de drumuri asfltate, dintr-un total de 60 de km. La acest capitol este loc şi de mai bine, iar în aceste condiţii s-a depus un proiect pentru asfaltarea a încă 10 kilometri. Sunt vizate toate cele patru localităţi, iar cele mai multe “uliţe” urmează să fie asfaltate în Horoatu Crasnei şi în Stârciu, cele mai mari sate din comună.

“Contractul de finanţare este semnat, iar acum urmează faza de licitaţie şi cred că în acest an se poate termina lucrarea. Am cuprins în proiect câte cinci străzi din centrul comunal şi Stârciu, dar se vor asfalta şi câte două străzi Hurezu şi în Şeredeiu. Am luat în calcul numărul populaţie din fiecare sat, iar  străzile au fost alese de către Consiliul Local”, ne-a dezvăluit interlocutorul nostru.

Legat de infrastructura rutieră, anul trecut s-a încheiat porţiunea de asfaltare a Drumului Comuna DC 77: Horoatu Crasnei – Şeredeiu, de la km 2.630 până la km 8.800, iar anul acest se vor continua lucrările la Şeredeiu şi urmează să mai fie finalizat încă un kilometru, până la vale. În aceste condiţii, se va ajunge ca peste 50% din drumurile comunale să fie asfaltate.

“Şi acest contract este semnat şi este la faza de licitaţie. Pot spune că stăm destul de bine în ceea ce priveşte drumurile, fiindcă avem în momentul de faţă 19 km de asfalt, dintr-un total de 60 de km de uliţe. Cu încă 11 km care vor fi terminaţi în acest an, peste 50% dintre drumurile comunei vor fi asfaltate. Sper ca în anii următori să avem un procent şi mai bun, dar la noi nu se pot asfalta toate uliţele, fiindcă unele dintre ele sunt pe vale”, a precizat primarul, care se gândeşte să acceseze fonduri şi pentru a pune la punct drumurile agricole. “Am încercat în fiecare an să întreţinem drumurile agricole, cu balastru. Trebuie să le asigurăm condiţii oamenilor, mai ales că la noi se pun bazele pe agricultură şi terenul este lucrat în proporţie de peste 70%. Sperăm să mai depunem şi alte proiecte”, a adăugat Florian Sur.

Nevoile oamenilor au fost ascultate de către cei de la administraţia locală, iar în Şeredeiu şi în Stârciu urmează să se construiască două poduri.

“Oamenii nu prea aveau şi altă cale de acces şi am decis să depunem prin PNDL 2 proiecte pentru construcţia a două poduri. Facem investiţii în toată comuna, nu doar în Horoatu Crasnei. Pentru mine, locuitorii sunt egali, indiferent din ce sat provin. Sigur, prioritizăm investiţiile în funcţie de necesitate”, a precizat primarul.

De câţiva ani, autorităţile locale încearcă să rezolve şi problema cu apa şi canalizarea în comună, dar până acum s-au lovit de un impediment şi nu a putut accesa fonduri din cauza faptului că nicio localitate nu are cel puţin 2.000 de locuitori.

“Documentaţia este făcută, dar încă nu am găsit o varitană de a depune un proiect. Suntem cuprinşi în programul Someş – Tisa, cu aducţiune de la Gilău şi sperăm cumva să se rezolvăm această problemă. Sper să se schimbe legea şi să putem depune un proiect”, ne-a dezvăluit interlocutorul.

Şcolile din comună, la standarde înalte

Dacă în unele comune sălăjene, numărul elevilor este destul de scăzut, la Horoatu Crasnei  cele două şcoli cu clasele I – VIII, adică cea din centrul comunal şi cea din Şeredeiu stau destul de bine şi au în total 295 de elevi. Condiţiile în care elevii învaţă sunt foarte bune, de vreme ce atât Şcoala din Horoatu Crasnei, cât şi cea din Şeredeiu au fost renovate din temelii în 2013, au fost dotate corespunzător, ambele clădiri fiind extinse şi cu o sală de sport modernă. În perioada următoare, urmează să fie reabilitată şi grădiniţa din Horoatu Crasnei, care se va şi extinde.

Trebuie reamintit faptul că în comună există şi un Centru de Informare Turistică. Acesta are ca obiectiv principal oferirea informaţiilor necesare pentru turiştii care vizitează zona, transmiterea de informaţii sociale celor interesaţi, transmiterea informatiilor cu profil turistic tour-operatorilor şi agenţiilor de turism sau organizarea manifestărilor turistice cu scop promoţional (festivaluri, seri turistice). Ca şi obiective turistice în comună am putea aminti Biserica Reformată din Horoatu Crasnei, Traseul Valea Ragului – Poiana Stîrciu, “Fântâna leacurilor” sau Păstrăvăria “La Ic” din Şeredeiu.

La Horoatu Crasnei se pune accentul şi pe activităţile culturare, iar în anul în care se împlinesc 100 de ani de Marea Unire vor avea evenimente speciale.  Cu ocazia Zilelor comunei de la începutul lunii iulie va avea loc şi evenimentul “Lecţie de istorie”, în colaborare cu Primăria, Consiliul Local şi filiala Cultul Eroilor, urmând să fie invitate personalităţi de la diferite instituţii din Sălaj.  Evenimente mai speciale vor mai fi atât de Ziua Eroilor, cât şi de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie.

Voinţa  Horoatu Crasnei şi-a schimbat strategia

De când Florian Sur a devenit primar, şi fotbalul a revenit la viaţă, astfel că în 2014 a luat fiinţă Voinţa Horoatu Crasnei. Primele două campionate au fost de acomodare, dar în stagiunea 2016 – 2017, oficialii au avut gânduri mari şi chiar şi-au propus câştigarea Seriei Vest şi promovarea în Liga a IV-a. S-au făcut şi transferuri importante şi au fost aduşi jucători din Zalău şi din alte zone, însă Voinţa nu a reuşit promovarea şi a terminat campionatul pe locul 4. În vară, echipa din Horoatu Crasnei mai spera    la obiective îndrăzneţe, dar strategia s-a schimbat radical, după ce mai mulţi jucători importanţi au plecat spre Sporting Zalău.

În aceste condiţii, Voinţa s-a orientat spre jucători din zonă cu care speră să facă o figură frumoasă. După un tur de campionat, gruparea antrenată de Marius Rus ocupă locul 11 în Seria Vest, dar primarul Florian Sur consideră că Voinţa poate avea o evoluţie mai mai în retur şi speră să se claseze în primele nouă locuri.

“În sezonul trecut ne-am clasat pe un loc fruntaş şi aveam pretenţii că în noul campionat ne vom bate la primul loc. Din păcate, nu mai puţin de şapte jucători au plecat, majoritatea dintre ei la echipa din Zalău. Am rămas dezamăgit, dar acum am decis să luăm doar jucători din zonă. Nu ne mai gândim la Liga a IV-a, dar vrem să avem o echipă competitivă în Liga a V-a. M-am înşelat cu jucătorii aduşi de prin Zalău, fiindcă au plecat într-un moment când noi ne propuneam un obiectiv îndrăzneţ. Acum nu ne-am fixat un obiectiv anume şi vrem doar să fim în primele nouă locuri”, a spus Florian Sur.

De doi ani de zile, la Horoatu Crasnei se pune accentul şi pe juniori, astfel că există o grupă de juniori D înscrisă într-o competiţie oficială, dar din toamnă există intenţii pentru a se mai forma o grupă, mai ales că ar exista potenţial în zonă.

Baza Sportivă din centrul comunal va avea o altă înfăţişare

În urmă cu patru ani, când a luat fiinţă Voinţa Horoatu Crasnei, în comună nu exista niciun teren de fotbal, iar echipa a evoluat la Cizer! Autorităţile locale au făcut însă eforturi, chiar foarte mari, în condiţiile în care au amenajat un teren de fotbal la ieşirea din Horoatu Crasnei, pe un deal?! A fost nevoie de lucrări serioase de nivelare, dar acum baza sportivă arată impecabil. Terenul este îngrădit, are bănci de rezerve, iar suprafaţa de joc este una foarte bună, chiar şi pentru Liga a IV-a! Lucrările de la baza sportivă nu se vor opri aici şi urmează să se înceapă la construcţia vestiarelor, dar şi a unei tribune.

“Documentaţia este pregătită pentru vestiare, iar scaunele pentru tribună au fost deja achiziţionate. Vom reuşi să rezolvăm şi apa la vestiare”, este convins Florian Sur.

“Ce am promis în campanie se va realiza cu lux de amănunte”

La baza realizărilor de până acum din comuna Horoatu Crasnei stau faptele şi nu vorbele, dar primarul Florian Sur nu are de gând să se oprească aici şi promite şi alte investiţii pentru comunitatea locală.

“Locuitorii comunei să fie convinşi că ceea ce am spus în campanie se va realiza cu lux de amănunte, dar să aibă răbdare, fiindcă unele lucruri trebuie prioritizate. Nu depinde totul de mine, fiindcă aşa sunt legile, iar o licitaţie poate dura chiar şi şase-şapte luni. Avem multe proiecte în stadiul de licitaţie, dar sunt convins că ce am spus se va îndeplini. Nu am promis mai mult decât se poate face, însă nu întotdeauna poţi să împaci pe toată lumea. Îi asigur însă pe locuitori că eu, împreună cu echipa din Primărie, ne luptăm pentru a le crea cele mai bune condiţii. Le doresc multă sănătate locuitorilor, putere de muncă şi cât mai multe realizări”, au fost cuvintele de final ale primarului Florian Sur.

259 Vizualizari
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj