Connect with us

Galerie foto-video

REPORTAJ. Năpradea, comuna care se dezvoltă cu paşi rapizi! GALERIE FOTO


Sub administraţia condusă de primarul Vasile Fodor, comuna Năpradea arată tot mai bine. În centrul comunal şi în Cheud, uliţele se asfaltează, după care se vor pune la punct şi străzile din celelalte sate. Şi sportul îşi face loc la Năpradea, iar AS Năprădeana reprezintă de patru ani comuna în competiţiile organizate de AJF Sălaj


VASILE FODOR, primarul comunei  Năpradea: “Îmi doresc să duc la capăt ceea ce mi-am propus şi ce am început. Vreau să demonstrez că se poate, iar ce am promis nu sunt vorbe în vânt. Locuitorii trebuie să aibă încredere în mine şi în echipa mea, fiindcă vom realiza în continuare lucruri frumoase pentru această comună. Totodată le cer cetăţenilor răbdare pentru că aceste proiecte implică muncă şi deranj pentru ei”.

Năpradea este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din judeţul Sălaj, Transilvania, România. Satul Năpradea se află situat în Depresiunea Guruslău, la o distanţă de 41 km faţă de municipiul Zalău.

Someş Guruslău, Traniş, Vădurele, Năpradea şi Cheud, formează împreună Comuna Năprădea, un loc unde vremea e la ea acasă. Năpradea se află la întâlnirea zonei Codrului cu zona Chioarului, cununa codrului pe fruntea chioarului, o vatră străveche a dacilor silvani, din antica ţară a Silvaniei.

Este străjuită şi apărată, pe de-o parte de râul Someş, vămuit prin Poarta Someşană din Strâmtorile Ţicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din culmea Meseşului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vîrful Prisnel, care coboară spre miazăzi cu dealurile Cozlei, prin râpele din Vădurele, până la locul care opreşte vremea, sau locul unde vremea e la ea acasă, la pietrele “Moşu şi Baba” din Someş Guruslău.

Deşi prezenţa locuirii pe aceste meleaguri a fost pusă în evidenţă încă din antichitate, prima atestare documentară a localităţii Năpradea este din secolul al XIV-lea, anul 1387, sub denumirea de Villa olachalis Naprad. Deşi principalele ramuri de activitate sunt cele din sectorul primar, în ultimul deceniu s-a constatat o creştere semnificativă a activităţilor din sectorul secundar şi al serviciilor.

Localitatea Năpradea constituie un areal de convergenţă turistică. Obiceiurile şi datinile locuitorilor din timpul sărbătorilor religioase sunt principalele atracţii turistice de natură antropică ale comunei.

Într-o zi de toamnă târzie, paşii ne-au dus pe malul Someşului, la Năpradea – o comună cu o aşezare interesantă. Încă de când am intrat în prima localitate, adică în satul Someş Guruslău, am putut observa că oamenii sunt gospodari, cu case şi curţi aşezate, la fel şi în Traniş, Vădurele sau Cheud. Ne-am oprit pentru mai mult timp în centrul comunal, unde l-am întâlnit pe primarul Vasile Fodor, cu care am început o amplă discuţie despre comuna pe care o conduce din anul 2012.

“Uliţe” asfaltate în Năpradea şi Cheud, iar pe viitor şi în celelalte sate

Ţinând cont că Năpradea a avut multe lipsuri, a fost şi greu pentru instituţia condusă de Vasile Fodor ca toate lucrurile să fie puse la puncte încă din primul mandat, dar s-au făcut câteva realizări esenţiale. În primii ani ca şi primar, Vasile Fodor a pus accentul pe infrastructură şi s-a reuşit asfaltarea celor două drumuri  comunale: Traniş – Vădurele (3 km) şi Someş Guruslău – Husia (2 km).

S-a depus proiect pentru asfaltarea uliţelor din Năpradea şi Cheud şi anul trecut s-au obţinut fondurile. Chiar dacă lucrările au demarat în luna septembrie, deja s-a realizat aproape 40% din proiect. “Comuna a rămas în urmă cu investiţiile, iar în primul mandat m-am axat pe infrastructură şi clădirile publice, pe care am reuşit să le aducem la un stadiu eficient.

Continuăm şi acum să demarăm procedurile pentru obţinerea de fonduri în vederea punerii la punct a infrastructurii. Practic, acum cinci ani, nu era nicio stradă cu asfalt în comună, în afară de drumul judeţean. Am reuşit să asfaltăm cele două drumuri comunale pe care le aveam în proprietatea comunei noastre şi acum se lucrează la asfaltarea a 12 km de uliţe în Năpradea şi Traniş.

Lucrarea a decurs bine şi chiar dacă contractul este pe 3 ani, anul viitor cu siguranţă vom finaliza proiectul. Valoarea lui este 1,5 milioane de euro şi este important pentru cetăţenii din comună şi mai ales pentru cei din Năpradea şi Cheud, având în vedere că cele două localităţi sunt cele mai mari. De mult aşteaptă localnicii să vadă asfalt în faţa porţii”, ne-a declarat Vasile Fodor.

Dacă în Năpradea şi Cheud deja se poate circula pe uliţe asfaltate, în celelalte localităţi va mai dura puţin timp până când locuitorii vor putea beneficia de o infrastructură modernă. Toate au o logică, iar mai întâi, autorităţile locale vor să realizeze extinderea reţelei de apă, după care se va veni cu partea de asfaltare.

“Mulţi se vor întreba de ce am ales să asfaltăm mai întâi străzile din Năpradea şi Cheud, dar răspunsul este unul clar. În cele două sate avem deja aducţiunea de apă realizată şi nu va mai fi nevoie să spargem asfaltul. Atât la Traniş, cât şi la Someş Guruslău, vom asfalta drumurile, dar acolo  prima dată trebuie să extindem reţeaua de apă”, ne-a informat primarul.

Pentru cele două sate există certitudinea că se va realiza extinderea de apă prin proiectul de aducţiune a apei de la Tarniţa, unde este inclusă şi comuna Năpradea. În Năpradea şi Cheud există deja reţeaua de apă, iar conducta principală este dusă până spre Traniş şi Someş Guruslău.

“Avem apă în două localităţi, dar singura problemă este cu debitul şi suntem nevoiţi să o restricţionăm. Am luat legătura cu cei de la Compania de Apă şi vom aduce apă suplimentară de la Jibou pentru ca reţeaua să funcţioneze aşa cum trebuie”, a mai spus interlocutorul nostru.

Distanţa până în Baia Mare se va reduce cu 40 de km!

Din punct de vedere al aşezării, comuna Năpradea nu este departe de oraşe şi se află la 17 km de Jibou şi la 41 de km de municipiul Zalău. Mulţi locuitori au însă tangenţe şi cu municipiul Baia Mare, însă distanţa până în reşedinţa de judeţ din Maramureş este de vreo 80 de km pe la       Someş Odorhei, Benesat şi Ulmeni.

În viitorul apropiat, până în Baia Mare se va ajunge mult mai rapid, iar distanţa se va scurta la jumătate, având în vedere că se va asfalta şi porţiunea de drum judeţean 108 E, care trece prin Cheud şi care face legătura cu Chelniţa, prima localitate din judeţul Maramureş!

“Suntem o comună mare cu potenţial, dar trebuie întâi să oferim facilităţi, iar partea de infrastructură este obligatorie. Tocmai de aceea, am mai depus la Ministerul Dezvoltării un proiect de asfaltare a Drumului Judeţean 108 E din localitatea Cheud până la limita comunei şi a judeţului. Este o porţiune de 4,5 km şi aparţine de Consiliul Judeţean, dar ne este dată nouă în administrare. Pe lista de proiecte finanţate a fost inclus şi acesta şi deja am depus documentaţia. Acum aşteptăm să semnăm contractul de finanţare. Este o porţiune de drum importantă, dintr-un drum judeţean care face legătura cu Baia Mare. Astfel, prin ruta Năpradea – Chelinţa – Mireşu Mare – Baia Mare, se scurtează drumul până la Baia Mare cu 40 km, lucru important pentru locuitorii comunei noastre, având în vedere că mulţi au legături în reşedinţa de judeţ din Maramureş. Este un centru foarte mare şi pentru noi ar fi egală distanţa până la Zalău şi Baia Mare”, spune primarul.

Tot pe această rută mai rămâne o porţiune de încă 3,5 km care trebuie asfaltată în judeţul vecin, dar există promisiuni de la cei din Maramureş că şi tronsonul respectiv va fi pus la punct, astfel că drumul judeţean 108 E va fi uşor de utilizat pentru cei care vor să ajungă din comuna Năpradea în capitala Maramureşului.

Şcoli şi grădiniţe puse la punct, dar şi sala de sport modernă

Dacă în alte zone din judeţ numărul elevilor şi preşcolarilor este în scădere, comuna Năpradea  stă destul de bine la acest capitol şi are două instituţii şcolare cu clasele I – VIII: Şcoala Gimnazială “Traian Creţu” din centrul comunal, dar şi în Cheud, unde mai există şi o şcoală cu clasele I – IV în cartierul de rromi.

Grădiniţe şi şcoli cu clasele I – IV se regăsesc atât la Traniş, cât şi la Someş Guruslău, toate aflându-se în condiţii bune. Autorităţile locale                    sunt preocupate mereu de condiţiile pe care să le ofere copiilor, iar în aceste condiţii – la Ministerul Dezvoltării – s-au depus două proiecte privind modernizarea şi dotarea şcolii şi grădiniţei din Cheud.

“Nu stăm rău cu numărul elevilor şi preşcolarilor. Şcolilele şi grădiniţele au toată suţinerea pentru a crea condiţii şi a asigura tot ce le trebuie, dar până la urma urmei depinde şi de numărul de elevi”, a spus primarul.

La Năpradea urmează să fie modernizată şi grădiniţa, iar în acest sens proiectul de finanţare a fost deja semnat, primarul fiind  convins că lucrările vor începe de anul viitor. Tot în centrul comunal există şi un parc de joacă pentru copii construit acum câţiva ani, unde cei mici – şi nu numai – au mai multe oportunităţi de a-şi petrece timpul liber.

În curtea şcolii din Năpradea se află şi o sală de sport modernă, construită încă din anul 2002, unde elevii, dar şi tinerii îşi pot desfăşura activitatea sportivă.

“A fost printre primele săli de sport din ţară. În mare parte este folosită de elevi, dar şi de restul tinerilor, mai ales pe perioada de iarnă. Sala este dotată, dar există o problemă, fiindcă avem o centrală pe gaz, dar noi nu avem gaz. În aceste condiţii, vom încerca să punem în folosinţă o centrală pe lemne”, a spus primarul.

Că tot veni vorba de gazul metan, am vorbit despre acest subiect cu primarul Vasile Fodor, iar acesta consideră că nu reprezintă o prioritate pentru comuna sa, chiar dacă conducta principală trece la câţiva kilometri de comună.

“Şi la noi a fost un comitet pentru gaz, s-au introdus nişte conducte, dar toată treaba aceasta nu a fost gestionată de Primărie. Nu m-am implicat, având în vedere că mare parte a populaţiei are păduri private sau are de unde îşi procura lemne pentru încălzire. Partea de gaz mi se pare scumpă. Nu că nu ar fi nevoie şi de gaz în comună, dar nu am considerat o prioritate acest subiect”, este de părere Vasile Fodor.

Sediul Primăriei, modernizat la standarde înalte

Aşa cum spunea la începutul reportajului, primarul Vasile Fodor a fost preocupat şi de instituţiile publice, pe care le-a adus la un standard ridicat. Am putut observa şi noi acest lucru, mai ales la sediul Primăriei, care a fost                    modernizat, şi practic faţa acestei instituţii a fost schimbată din temelii.

“Primăria nu se afla în condiţii normale, dar am reuşit  să o aducem la un standard ridicat. Sediul Primăriei a fost finalizat în anul 2015 cu un proiect pe fonduri europene, care a fost depus pe GAL”, ne-a informat primarul.

Căminul din Cheud a fost modernizat. Urmează cel din Someş Guruslău

Pe activităţile culturale se pune baza în comuna Năpradea, iar mai întâi, autorităţile locale au dorit să pună la punct căminele culturale. Cel din Năpradea a fost finalizat în anul 2013, iar recent s-a terminat modernizarea celui din Cheud. S-a depus un proiect şi pentru modernizarea căminului din Someş Guruslău în valoare de 280.000 de lei, iar în perioada următoare va avea loc şi licitaţia.

“Fondurile europene sunt o şansă bună de dezvoltare. Şi fondurile proprii te ajută, dar pentru investiţii mai mici. Noi am considerat că este nevoie să modernizăm căminul din Someş Guruslău şi să îl aducem la standarde ridicate. Cu siguranţă, anul viitor vor începe lucrările”, a spus primarul.

În căminele culturale din comună se organizează diferite evenimente, de la nunţi, botezuri, până la petreceri de orice tip sau festivaluri şi spectacole.

Chiar luna viitoare, pe 6 decembrie, în căminul cultural din Năpradea va avea loc Festivalul Interjudeţean de Colinde, intitulat “O stea s-a ivit”, la care au fost invitaţi Ioan Dordoi, Radu Ciordaş, dar şi alte formaţii din zonă şi colindători. Şi în anii trecuţi, aici au fost prezenţi invitaţi de seamă precum Marius Ciprian Pop, Cristian Pomohaci sau Dumitru Fărcaş.

Iluminatul stradal, mai modern şi mai eficient

Administraţia condusă de Vasile Fodor are mai multe proiecte în plan, dar cele care sunt depuse şi pentru care se aşteaptă semnarea contractului de finanţare, sunt  legate de iluminatul stradal şi construirea unei capele în Năpradea.

“Avem un nou proiect, de   înlocuire a lămpilor stradale cu leduri. Eficienţa este maximă, în sensul că – cu bani      mai puţini – putem pune mai multe lămpi şi putem avea o lumină şi mai bună. Încercăm să obţinem finanţare şi pentru construcţia unei capele în Năpradea. Este un lucru necesar şi de civilizaţie”, este de părere primarul Vasile Fodor.

Rromii din Cheud vor fi integraţi în comunitate, printr-un proiect european grandios

Comuna Năpradea are în componenţa sa peste 2.600 de locuitori, dar are şi o însemnată comunitate de rromi, adică peste 16%, majoritatea dintre ei locuind în Cheud. În privinţa acestei comunităţi, autorităţile locale s-au gândit la un grandios proiect, în colaborare cu şcoala, dar şi cu o Asociaţia “ASOC” din Baia Mare. Acest proiect are mai multe axe şi prevede şcolarizarea, pregătirea profesională, integrarea socială, dar şi angajarea rromilor.

“Este cel mai mare proiect obţinut în comuna noastră, în valoare de 4 milioane de euro! Îi vizează pe rromi, în principiu pe cei din Cheud, unde este o comunitate mai mare. Proiectul se desfăşoară pe 130 de gospodării şi are un număr de 520 de oameni, dar pot să fie şi 10% români în pragul sărăciei, tot din satul Cheud. Este un proiect pe trei ani şi nu va fi simplu de dus la bun sfârşit, dar sperăm să reuşim. În cadrul proiectului, rromii vor fi ajutaţi să îşi înfiinţeze chiar şi firme, iar pentru cele 130 de gospodării se vor găsi soluţii pentru a fi trecute în legalitate. După ce se va rezolva problema cu intrarea în legalitate, fiecare gospodărie va primi 10.000 de lei, pentru reparaţii la case”, ne-a informat primarul.

În cadrul acestui proiect, Primăria are o cofinanţare de 2%, restul de 98% urmând să fie bani din fonduri europene.

Potenţial turistic mare

Dat fiind faptul că se află pe malul drept al Someşului, Năpradea are un potenţial turistic, iar locurile din zonă sunt de o frumuseţe rară.  De pe raza comunei încep Strâmtorile Ţicăului, o zonă excelentă pentru pescuit cu un peisaj mirific. Ca şi obiective turistice ar fi de amintit rezervaţia Pietrele “Moşul şi Baba”, care sunt la limita cu comuna Băbeni, dar accesul se face mai uşor dinspre comuna Năpradea. În Vădurele există o biserică de lemn construită în secolul al XVII-lea, care este şi monument istoric.

La Cheud există două ruine de cetăţi, în timp ce în partea de Est, spre comuna Letca este culmea stanului Cozlii, un loc foarte spectaculos, mai ales înspre partea cu Năpradea. Şi culmea “Prismelor” este un loc spectacolus, de unde se poate observa municipiul Baia Mare! În comună deja a apărut şi prima pensiune “Andra& Ade”, din centrul comunal, dar primarul aşteaptă ca pe noul GAL să vină şi alte persoane care să îşi depună proiecte pentru pensiuni agroturistice, prin care se poate dezvolta zona.

“Avem o zonă turistică frumoasă la noi în comună, dar încă nu ne-am gândit la un centru de informare turistică şi momentan nu am considerat necesar aşa ceva. Întâi trebuie să dezvoltăm şi să avem ce informa”, a precizat primarul.

Fotbalul, practicat cu multă pasiune la Năpradea

De când a devenit primar, Vasile Fodor şi-a propus să înfiinţeze o echipă de fotbal, astfel că în anul 2013 a luat fiinţă AS Năprădeana Năpradea, formaţie care s-a înscris în Liga a V-a. Primul sezon a fost mai greu, dar după ce lotul echipei s-a omogenizat, Năprădeana s-a clasat chiar şi pe locul 6 în urmă cu două sezoane.

“Noi am avut tradiţie în sport şi în fotbal şi am dat sportivi de renume. Acum ne-am axat mai mult pe fotbal, deoarece este un sport care implică mai multă lume şi tineri. Am ţinut să facem echipă nu neapărat pentru performanţă, ci pentru a atrage tinerii spre sport şi mişcare şi a-i scoate din baruri şi din faţa calculatoarelor. Totodată, o echipă de fotbal mai atrage şi spectatori la meciuri, iar lumea vine şi mai poate socializa”, a spus primarul.

În momentul de faţă, Năprădeana Năpradea ocupă ultimul loc în Seria Est din Liga a V-a, dar primarul – cel ce este şi preşedintele de onoare de la Năprădeana – consideră că acest parcurs mai slab are şi o cauză: arbitrajul.

“De când susţinem această echipă, am rămas dezamăgit şi am ajuns într-o situaţie dificilă. Noi jucăm şi am ţinut tot timpul să joace tinerii din comună. Nu am făcut echipă pentru a juca altcineva şi nu am cerut o performanţă nu ştiu cât de mare. Am ajuns însă ca arbitrii să îşi bată joc de munca jucătorilor şi a celor care bagă bani în fotbal. Nu mi se pare normal, fiindcă ei sunt plătiţi din taxele echipelor şi trebuie să fie corecţi. Am cerut corectitudine, dar dacă nu se schimbă ceva, mai ţinem echipa până în iunie şi ne vom retrage. De ce să dăm bani şi să fim bătaia lor de joc? Pur şi simplu vin jucătorii dezamăgiţi. Ei vin cu drag la fotbal şi nu sunt remuneraţi, dar cu toate acestea fac sacrificii”, a tunat primarul.

Chiar dacă rezultatele din acest an nu au fost cele mai bune, Năprădeana a terminat turul cu capul sus. Astfel, duminică, chiar în ultima etapă din prima parte a campionatului, echipa din Năpradea a câştigat în faţa celor de la Recolta Agrij (scor 3 – 2)!

În fiecare an, Primăria şi Consiliul Local Năpradea alocă 10.000 de lei pentru echipa de fotbal. Din aceşti bani se plătesc taxele la AJF, transportul, arbitrajele, dar autorităţile locale au asigurat şi condiţii optime pentru jucători şi s-au cumpărat mai multe rânduri de echipamente, cât şi mingi. La baza sportivă s-au adus îmbunătăţiri şi terenul a fost îngrădit, dar s-au montat şi bănci de rezerve. Pe viitor se doreşte şi construirea unor  vestiare, pentru ca jucătorii de la Năpradea şi oaspeţii să beneficieze de condiţii optime.

Să precizăm că un teren de fotbal mai există şi în satul Traniş, care şi el este îngrădit şi funcţionabil, tinerii din sat având şi ei posibilitatea să facă mişcare în locaţia respectivă.

Şi, pentru că tot suntem la capitolul fotbal, să spunem că în comună sunt mai mulţi juniori talentaţi. Chiar dacă încă nu există şi o echipă de juniori, mulţi dintre ei au ales să joace la grupele de la Rapid Jibou. “Îi apreciez pe aceşti copii, fiindcă arată o mare dragoste pentru fotbal şi fac naveta la Jibou, atât la meciuri, cât şi la antrenamente”, a precizat interlocutorul nostru.

Vasile Fodor: “ Îmi doresc să duc la capăt ceea ce mi-am propus”

În vizita pe care am făcut-o în comuna Năpradea am rămas impresionaţi de câte realizări s-au făcut sub administraţia locală condusă de Vasile Fodor. Ca şi în orice domeniu, întotdeauna este loc şi de mai bine, iar primarul nu se mulţumeşte doar cu atât şi îşi propune ca în acest mandat să ducă la capăt tot ceea ce şi-a propus. Cu siguranţă vom găsi comuna Năpradea la un nivel şi mai ridicat când vom reveni în această aşezare.

“Îmi doresc să duc la capăt ceea ce mi-am propus şi ceea ce am început. Vreau să demonstrez că se poate, iar ce am promis nu sunt vorbe în vânt. Locuitorii trebuie să aibă încredere în mine şi în echipa mea, fiindcă vom realiza în continuare lucruri frumoase pentru această comună. Totodată, le cer cetăţenilor răbdare pentru că aceste proiecte implică muncă, deranj pentru ei şi nu le putem rezolva toate în primul moment. Lucrările le prioritizăm şi le rezolvăm pe toate, dar lumea trebuie să înţeleagă că facem tot ce putem pentru comunitate. Cred că oamenii m-au ales şi pentru al doilea mandat deoarece am încercat să mă ţin de promisiunile pe care le-am făcut în primul mandat. Lumea a vrut continuitate, având în vedere că într-un singur mandat, nu prea reuşeşti să duci la capăt toate proiectele, deoarece procedura este destul de lungă. Avem proiecte multe pe care sunt convins că le vom duce la capăt în acest mandat”, a încheiat Vasile Fodor.

 

2177 Vizualizari
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Galerie foto-video