Connect with us

Editorial

Atenție unde ne ducem copiii la sport

Chiar dacă o să deranjeze pe unii sau pe alţii acest editorial, nu pot să trec cu vederea şi să nu ating şi acest subiect: cluburile private şi cluburile de stat.

La noi în Sălaj avem patru cluburi de stat: Clubul Sportiv Municipal Zalău, Clubul Sportiv Şcolar Zalău, Liceul Sportiv “Avram Iancu” Zalău si Palatul Copiilor. La toate aceste patru instituţii care au diverse secţii sportive, teoretic se practică sport gratuit, dar, din câte se zvoneşte, la unele ramuri antrenorii percep anumite tarife pentru şedinţele de antrenament, lucru care nu prea este corect, dar părinţii dornici ca odraslele lor să ajungă mari performeri îndeasa bani în buzunarele antrenorilor.

Dar să trecem peste acest aspect pentru că nu despre asta este vorba neapărat. Am făcut această precizare doar pentru a atrage atenţia asupra unor nereguli care stricş imaginea unor cluburi serioase, care au adus şi cred că o să aducă în continuare performanţe notabile pentru sportul sălăjean. Ce nu îmi pare tocmai curat este modul în care apare concurenţa în aria de selecţie a copiilor spre disciplinele sportive, dar şi naivitatea părinţilor care îşi vor copii mari sportivi şi devreme medaliaţi.

În ziua de azi sunt anumite discipline sportive care produc campioni naţionali şi chiar internaţionali după nici un an de practicare a unei anumite ramuri de sport, dar nimeni nu vede faptul că, la acele discipline se întâlnesc sportivi de la 7 – 8 cluburi din toată ţara.

Naivi, părinţii îşi trimit copiii la respectivele discipline sportive doar pentru a se mândri pe paginile lor de facebook cu performanţele copiilor lor, dar nu conştientizează faptul că acele performanţe sunt oarecum mincinoase şi, poate copilul lor ar putea face carieră într-un alt sport unde rezultatele apar după ani de muncă, dar sunt rezultate într-o ramură de sport unde se întâlnesc sportivi de la peste 50 – 60 de cluburi la un Campionat Naţional.

Mai mult de atât, odată cu apariţia a tot mai multe cluburi private în mintea părinţilor s-a împământăţit ideea că acolo unde nu se percepe taxă pentru practicarea sportului nu se face performanţă.

Plecând de la această idee nou formată, oamenii greşesc din nou pentru că, la cluburile departamentale (de stat) antrenorii ajung după examene de calificare şi chiar dacă muncesc pentru un salariu mic, muncesc cu sufletul, nu pentru a face o căruţă de bani, pe când la un club privat se mizează pe un număr cât mai mare de sportivi pentru a atrage banul, iar când este un număr mare de sportivi la antrenamente se lucrează mai greu individual.

Bine, acum nu vreau să spun că nu sunt şi cluburi private unde se face performanţă cu adevărat, dar acele cluburi sunt puţine, iar acest lucru se poate observa foarte simplu, cei care conduc respectivele cluburi nu au căutat să obţină performanţe imediate pentru că adevarata performanţă apare începând de la 17 – 18 ani sau chiar mai târziu.

Nu vreau sa critic cluburile private pentru că personal şi eu lucrez la înfiinţarea unui astfel de club, dar vreau să atrag atenţia asupra irosirii banilor şi a urmăririi intereselor financiare de către anumiţi antrenori în dauna copiilor care, din ambiţia părinţilor, ajung să practice sporturi care pe lângă faptul că nu sunt sporturi olimpice le aduc copiilor iluzia unor performanţe măreţe care de fapt sunt… aproape nule.

164 Vizualizari
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Editorial