Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Poiana Blenchii, locul cu peisaje de basm unde buna gospodărire a adus un plus în viaţa comunităţii. GALERIE FOTO


Aşezarea de la graniţa cu judeţele Cluj şi Maramureş este una pitorească, cu peisaje montane desprinse parcă din basme, dar şi cu oameni harnici şi cu un primar care şi-a pus toată priceperea în slujba cetăţeanului, reuşind să dezvolte standardele de viaţă prin modernizarea instituţiilor şi a drumurilor


Augustin Chifor, primarul comunei Poiana Blenchii: „Tot timpul m-am implicat pentru ca cetăţenii din comuna Poiana Blenchii să aibă condiţii cât mai bune de trai. Îmi doresc să facem cât mai multe lucruri bune în continuare pentru această comunitate. Voi fi şi de acum înainte un primar deschis spre nevoile cetăţenilor, pe care voi încerca să le rezolv cât mai bine. Le mulţumesc tuturor celor care de atâţia ani mi-au oferit sprijin, dar şi încredere şi îi asigur că şi eu, la rândul meu, mă voi preocupa de bunul mers al comunei. Voi rămâne în continuare aceeaşi persoană aplecată spre nevoile cetăţeanului, iar uşa de la biroul meu va fi deschisă pentru oricine. Am încercat să mă zbat să atrag cât mai multe fonduri pentru această comună binecuvântată, şi asta voi face în continuare”.

Comuna Poiana Blenchii este situată în estul judeţului, între Munţii Ţibleşului şi Dealurile Brezei la o distanţă de 100 de kilometri de Zalău, 90 de Cluj-Napoca şi Bistriţa şi 70 de Baia-Mare. Comuna are o suprafaţă de 52,98 de kilometri pătraţi şi este formată din patru sate: Poiana Blenchii, Gostila, Fălcuşa şi Măgura, care împreună găzduiesc traiul a 1.221 de suflete.

Satul Poiana Blenchii a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1591, în timp ce Fălcuşa în anul 1590, Gostila în 1553 şi Măgura în 1590.

La început, satul Poiana Blenchii se numea simplu – Poiana, şi a fost aşezat pe un alt loc decât cel actual. Primii locitori ai satului au venit fugind din Maramureş din cauza asupririi şi restrângerii libertăţilor, căutând locuri ascunse, ferite de ochii autorităţilor ungureşti. Primul locuitor al satului situat pe locul actual a fost Ioan Blenche, un om bogat, care nu a dorit să jure supunere regalităţii maghiare. El şi-a făcut casă la confluenţa văilor Gostila, Fălcuşa şi Măgura, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, întemeind satul Poiana Blenchii. În ceea ce priveşte denumirea de “Blenche”, se pare că aceasta înseamnă “persoană moale, bleagă”.

Numele de Fălcuşa provine de la denumirea de “coastă” sau “cocoşat”, localitatea fiind situată în coasta unui deal.

Denumirea localităţii Gostila vine de la un toponim din limba maghiară care înseamnă “loc plin de ciuperci”.

În satul Măgura mai datează din epoci străbune Biserica de lemn ce poartă hramul Sfântului Gheorghe. Lăcaşul a fost mutat în sat în anul 1707, însă nu se ştie vechiul său amplasament. A fost pictată în anul 1826 de către Petre Bode.

Trebuie să spunem că în comună peisajele sunt de o frumuseţe aparte. În această zonă se pot vedea Cheile Babei, situate pe cursul mijlociu al pârâului Poiana, între satele Baba şi Poiana Blenchii. Cheile măsoară o distnaţă de 3,2 kilometri, iar partea central a cheilor are o înălţime de 500 – 600 de metri. Tot aici se găseşte Gaura Zmeului, o peşteră situată la intrarea în stânca de calar a cheilor, în partea stângă. Urmează apoi Vâlceaua Dracului, lungă de 3 kilometri.

Augustin Chifor este primar în comună din anul 1990, având însă o pauză de 6 ani, în perioada 2000 – 2006. Înainte, comuna se numea Gîlgău – Poiana Blenchii, unde primar după 1989 a fost tot Augustin Chifor, până la formarea celor două administraţii distincte.

 

Departe ne-au dus paşii în această săptămână. Am străbătut văi şi dealuri până a ajunge în cea mai îndepărtată comună de oraşul Zalău. Am străbătut aproape o sută de kilometri pentru a ajunge la Poiana Blenchii – un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde cerul se uneşte cu pământul şi formează un peisaj încântător. Am traversat toată Valea Someşului care străbate Sălajul în lung şi în lat şi am ajuns pe un ţinut desprins parcă din basmele lui Petre Ispirescu. Încă de când am păşit în comună am rămas surprinşi de grandoarea peisajului. Stânci abrupte, văi cu apă cristalină, păduri falnice cu copaci semeţi; parcă şi răsăritul este mai frumos în acest peisaj de basm. Şi peste toate acestea, munca omului gospodar se vede la tot pasul.

Deşi este o comună montană, Poiana Blenchii a cunoscut o dezvoltare impresionantă, având şcoli şi grădiniţe moderne, dar şi o infrastructură rutieră bine dezvoltată. Despre primarul Augustin Chifor, numai cuvinte de laudă putem avea, deoarece unul dintre cei mai vechi primari ai Sălajului şi-a pus toată priceperea şi sufletul în slujba cetăţeanului, iar rezultatele se văd: Poiana Blenchii este o comună minune ascunsă printre munţii ce mărginesc Sălajul de judeţele Maramureş şi Cluj.

Drumuri moderne spre Gostila şi Fălcuşa

Primarul Augustin Chifor a pus mare accent pe dezvoltarea infrastructurii rutiere din comună, pentru ca accesul locuitorilor din toate satele spre centrul comunal să se poată face cât mai uşor.

Când a preluat frâiele administraţiei, drumurile spre Gostila şi Fălcuşa erau de pământ. După mai multe discuţii cu Traian Băsescu – ministrul transporturilor de la acea vreme, primarul a obţinut finanţare pentru modernizarea primului drum comunal – spre Gostila. Drumul a fost asfaltat şi pus la punct, iar până în ziua de astăzi, se circulă în condiţii decente, carosabilul fiind foarte bine întreţinut. A urmat apoi asfaltarea drumului spre Fălcuşa. Carosabilul, care porneşte dintr-o intersecţie cu drumurile spre Poiana Blenchii şi Gostila a fost asfaltat prin fonduri europene obţinute prin Măsura 322.

“Am investit în drumuri şi am asfaltat în cele două sate pentru a facilita accesul spre centrul comunal. În Fălcuşa mai avem doar două străzi care nu sunt asfaltate, dar urmează şi acestea. Pentru drumul spre Gostila am făcut mai multe drumuri la Bucureşti, la ministrul transporturilor de la acea vreme, domnul Traian Băsescu, care într-un final, după multe discuţii, mi-a oferit finanţare pentru acest drum”, ne spune primarul comunei.

Trebuie să spunem că, atunci când am ajuns la Gostila, ne-am intersectat pe stradă cu o maşină cu numere de Constanţa. Turiştii ne-au mărturisit că au rămas impresionaţi atât de peisaj, cât şi de starea drumului spre localitate. Din Poiana Blenchii spre Fălcuşa sunt de parcurs patru kilometri, în timp ce spre Gostila sunt şase kilometri.

Măgura – satul de pe “acoperişul” Sălajului – vede asfalt

De o frumueţe aparte sunt peisajele spre satul Măgura, cel care se află într-o continuă extindere. Mai multe suflete, chiar şi din Dej, dar şi din alte localităţi din judeţele Cluj şi Sălaj şi-au cumpărat proprietăţi în sat după ce au auzit că primarul va asfalta drumul. De curând, au început lucrările de modernizare a DC 40 şi – chiar în perioada în care noi eram prezenţi la Măgura – utilajele erau pe drum şi amenajau partea carosabilă.

Locul este binecuvântat de Dumnezeu, fiind situat la o altitudine de peste 700 de metri, de unde, odată ajunşi în vârf, parcurgând serpertinele, ţi se deschide o privelişte asuprea întregului ţinut al estului sălăjean. Eram parcă pe “acoperişul” Sălajului, de unde puteam admira fiecare vârf de deal, fiecare casă din vale şi fiecare râpă clădită de natură într-un specific aparte. Niciodată nu au văzut oamenii din Măgura asfalt, iar din această cauză au ieşit şi ei pe stradă pentru a vedea utilajele cum lucrează şi nu le venea să creadă ce le văd ochii – că vor avea un drum amenajat!

“Era foarte greu accesul aici, dacă ploua se făcea nămol şi fără o maşină de teren nu mai puteai ajunge în sat. Acum, se va ajunge foarte uşor pentru că asfaltăm acest drum. Modernizarea acestui segment de drum se face prin banii alocaţi de la Guvernul României prin Ordonanţa 28”, spune primarul de Poiana Blenchii.

Şcoli şi grădiniţe amenajate ca la oraş

Din ce în ce mai multe şcoli din mediul rural sălăjean sunt amenajate la standarde europene. Comuna Poiana Blenchii se mândreşte cu trei şcoli şi o grădiniţă amenajate “ca la carte”. Primarul ne-a dezvăluit că în comună se pune mult accent pe educaţie, iar aceasta este cheia spre success.

“Pun mare accent pe educaţie, şi vreau să spun că primul meu proiect ca şi primar, şi la care ţin foarte mult, a fost modernizarea Şcolii Gimnazială < Gheorghe Munteanu> din Poiana Blenchii”, spune Chifor.

Au fost modernizate, cu săli de clasă spaţioase, dotate corespunzător dar şi prin amenajarea exteriorului, şcolile din Poiana Blenchii şi Gostila.

Populaţia şcolară numără aproape 200 de elevi. A fost pusă la punct şi clădirea Şcolii din Fălcuşa. Trebuie spus că şcolile din Gostila şi Fălcuşa au fost reabilitate şi modernizate din bani de la bugetul local. Pe măsura 322, din fonduri europene, a fost realizat şi un after school, unde se ţin şi orele pentru copiii de la grădiniţă. Clădirea se află la standarde europene, dotată inclusiv cu calculatoare pentru personalul didactic.

Pe terenul de lângă clădire a fost realizat şi un parc de joacă pentru copii, cu leagăne şi tobogane. A mai fost modernizat şi Căminul Cultural din Gostila, tot pe măsura 322, dar şi Căminul Cultural Poiana Blenchii, care are un aspect exterior plăcut şi este dotat la standarde înalte. Într-un cuvânt putem spune că instituţiile din comună, în special cele de învăţământ, sunt modernizate la fel ca şi cele de la oraş.

 Teren cu suprafaţă sintetică în centrul comual

În curtea Şcolii Gimnaziale “Gheorghe Munteanu” Poiana Blenchii au fost amenajate, din fonduri de la bugetul comunal, două terenuri de sport. Conducerea şcolii laudă iniţiativele Primăriei şi – pe această cale – chiar a ţinut să mulţumească primarului pentru facilităţile oferite sistemului educaţional. Anul trecut a fost realizat, din fonduri proprii, un teren de fotbal cu suprafaţă sintetică.

Pe terenul de sport se ţin orele de educaţie fizică, putând fi utilizat atât pentru jocuri de fotbal, cât şi pentru handbal sau pentru alergare şi fitness. Lângă terenul de fotbal a fost amenajat şi unul de volei. Terenul are o suprafaţă de beton, însă este întreţinut şi amenajat corespunzător, astfel încât elevii se pot bucura liniştiţi de mişcarea pe care o fac în pauză.

Şcoala din Poiana Blenchii s-a încoronat campioană a Văii Someşului!

Anul trecut a fost unul “fertil” pentru şcoala din comună. Ediţia 2016 a Cupei Văii Someşului a fost organizată de către unitatea de învăţământ din Poiana Blenchii. A fost şi prima ediţie când, Poiana Blenchii s-a încoronat ca şi câştigătoare! Elevii de la Şcoala “Gheorghe Munteanu” au reuşit să obţină cele mai bune rezultate la handbal, volei, minifotbal şi atletism dintre mai multe şcoli de pe Valea Someşului care au fost prezente la competiţie.

Şi, tot anul trecut, elevii din comună au ocupat poziţia întâi pe judeţ la aruncarea mingii de oină, câştigând cu o aruncare de peste 65 de metri. Ca “tacâmul să fie complet”, tot în 2016, elevii şcolii s-au clasat pe locul 6, dintre toate şcolile din judeţ la competiţia judeţeană de minifotbal, handbal şi volei dintre elevii de gimnaziu.

Comuna are reţea de apă şi canalizare funcţională

Când am discutat despre proiectele de infrastructură, primarul a ţinut să puncteze încă din start: “Dacă mergeţi pe Valea Someşului,        nu ştiu în câte comune mai întâlniţi o reţea funcţională de apă şi canal!”. Astfel, locuitorii din centrul comunal beneficiază de reţelele de apă şi canalizare! În timpul realizării aducţiunii de apă, sătenii au fost sceptici şi nu prea au dorit să se racordeze, însă apoi, rând pe rând, majoritatea caselor din sat s-au legat la reţea!

“La început nu au fost mulţi doritori, însă acum pompele de apă încep să nu mai facă faţă pentru că majoritatea caselor din Poiana Blenchii s-au racordat”, spune Chifor.

Gânduri de viitor

Primarul mai are două proiecte pe care vrea să le vadă realizate până anul viitor. El vrea să vadă modernizate toate străzile din satul Poiana Blenchii şi ne spune că acest lucru se va realiza pentru că a primit bani pe Ordonanţa de Guvern 28. Astfel, doar în Fălcuşa şi Gostila vor mai rămâne câteva uliţe care nu au văzut încă asfalt. Şi tot pentru anul viitor, administraţia are în plan să obţină fonduri europene prin intermediul Grupului de Acţiune Locală  “Valea Someşului” şi să se apuce de izolarea termică a sediului Primăriei. Trebuie să spunem că în clădirea care găzduieşte administraţia comunală funcţionează şi dispensarul uman, dar şi o farmacie.

“Pentru ce să construim atâtea clădiri, când avem una şi putem să utilizăm spaţiul corespunzător? Înainte, aveam un alt sediu al Primăriei, însă a fost retrocedat, iar apoi ne-am mutat în această clădire”, spune primarul.

Amintim că vechiul sediu al Primăriei era un conac al unei familii de naţionalitate maghiară, care a lăsat construcţia în paragină după ce administraţia s-a mutat în noul sediu. Administraţia comunei şi-ar dori să amenajeze şi drumurile agricole, însă din cauză că în comună populaţia se află în scădere, nu se pot accesa fonduri europene pentru a se îndeplini această dorinţă.

Primarul este supărat că Poiana Blenchii nu e considerată zonă montană

Până în urmă cu aproximativ 10 ani, comuna Poiana Blenchii, cât şi comuna vecină din judeţul Maramureş, erau considerate zone montane, cu terenuri care au o suprafaţă stâncoasă. Culmea, vecinii din Maramureş se află în continuare pe lista comunelor cu terenuri cu suprafaţă montană, dar comuna sălăjeană nu mai este!?

“Am fost scoşi din zona montană deşi avem acelaşi tip de relief şi terenuri exact ca şi comuna vecină din judeţul Maramureş care este considerată zonă montană. Nu înţeleg de ce ei sunt şi noi nu suntem, pentru că avem aceleaşi terenuri şi acelaşi relief. Prin acest fapt, noi pierdem subvenţii şi puncte pentru proiectele de fonduri europene pentru agricultură. Am avut proiecte eligibile, dar neselectate din acest motiv şi pentru că s-a schimbat ghidul solicitantului chiar în timpul jocului”, spune primarul.

Rânduri pentru Consiliul Judeţean Sălaj

Comuna Poiana Blenchii este străbătută de drumul DJ 109F, administrat de Consiliul Judeţean Sălaj, care face legătura între Gâlgău şi limita cu judeţul Maramureş, iar mai departe la Târgul Lăpuş. Primarul este însă supărat că autorităţile judeţene nu se ocupă de plombarea gropilor de pe drum, susţinând chiar că, anul trecut, administraţia locală a fost sponsorizată de o persoană potent financiară din sat la peticirea gropilor, deşi lucrările nu erau în atribuţiile Primăriei.

“Sunt supărat pe Consiliul Judeţean Sălaj că nu repară gropile de pe DJ 109F. Anul trecut le-am plombat noi, fiind sponsorizaţi de o persoană potent financiară din comună. Eu le transmit de acum că nu voi semna acordul pentru deszăpezirea drumului până când nu se asfaltează. La noi totul e pe dos. Aici văd o organizare proastă: vara se face documentaţia, iar iarna se fac lucrări. Avem câteva gropi mari chiar într-o curbă, ceea ce creşte riscul unor accidente. Totodată, avem şi o problemă cu căderile de pietre din Cheile Babei pe drumul naţional, chiar la intrare în sat. Anul trecut au căzut pietre pe un camion, noroc că au fost doar pagube materiale şi nu a fost nimeni rănit. Au fost şi numeroase apeluri la 112 pentru a semnala căderile de pietre”, ne mărturiseşte primarul.

Furtuna a făcut pagube însemnate, însă autorităţile centrale au alocat sume minime pentru reparaţii

Furtuna din urmă cu trei săptămâni a făcut pagube însemnate în comuna Poiana Blenchii, însă primarul e nemulţumit de faptul că a primit foarte puţini bani de la autorităţile centrale pentru a repararea instituţiile distruse.

Raportul Prefecturii Sălaj spune că în Poiana Blenchii au fost avariate 45 de gospodării, sediul Primăriei, şcoala în proprţie de 40%, biserica în proporţie de 55%. Au mai fost distruşi 1,5 kilometri de reţea electrică, 2,5 kilometri de reţea de telefonie, doi stâlpi de curent şi 30 de stâlpi de telefonie.

Pe lângă acestea, a mai fost afectată şcoala din Gostila, casa parohială şi biserica din Gostila. Primăria Poiana Blenchii a primit suma de 6.000 de lei pentru reabilitarea şcolii şi 18.000 de lei pentru grădinţa din Gostila. 4.000 de lei au fost primiţi pentru reabilitarea Primăriei şi 58.000 de lei pentru Şcoala din Gostila. Augustin Chifor este însă nemulţumit de faptul că fondurile primite sunt puţine şi că nu va reuşi să modernizeze cu aceşti bani decât foarte puţin din obiectivele care au avut de suferit pagube din cauza furtunii.

Starea ţării prin ochii primarului din Poiana Blenchii

“Statul blochează statul. Suntem ţara acordurilor şi a avizelor. Dacă la Uniunea Europeană se dau legi de două articole, noi le modificăm şi le facem de 20 de articole. Un exemplu este Legea Cadastrului care nu duce la nicio finalitate, nu cu atâta filosofie şi fără muncă. Se dau legi în această ţară care sunt făcute pentru a putea fi interpretate. Se interpretează articolele legilor în chip şi fel după interesele fiecăruia. În unele cazuri se judecă după proceduri care acoperă adevărul. Eu cred că – la recepţia lucrărilor – ar trebui să fie prezenţi şi cei de la Curtea de Conturi, să verifice lucrarea, nu să se trezească după trei ani că vin şi verifică. Din păcate însă, cei mai bine văzuţi sunt cei care blochează proiectele. Şi, un alt punct negativ sau poate cel mai negativ, este faptul că nu există îndrumare, există doar control”, ne specifică primarul comunei Poiana Blenchii,  Augustin Chifor, despre starea ţării văzută prin ochii adminstraţiei din mediul rural.

Cuvinte de final

Deşi este mai aproape de Baia Mare, de Cluj-Napoca sau de Bistriţa decât de Zalău, ne-a făcut o deosebită plăcere să călcăm pe meleagurile din Poiana lui Blenche, aşa cum era cunoscută aşezarea în trecut. Am plecat cu gândul că vom reveni curând pentru a constata ritmul accelerat în care se dezvoltă comuna. Am plecat cu gândul că primarul Augustin Chifor chiar şi-a dedicat, aşa cum spune şi el “sufletul în folosul cetăţeanului”.

Recomandăm cu mare drag tuturor sălăjenilor să treacă măcar o dată în viaţă prin Poiană, pentru a admira peisajele de basm: Cheile Babei, satul Măgura sau râurile Gostila şi Fălcuşa, dar şi pentru a vedea buna gospodărire a oamenilor din sat. Sufletele noastre s-au încărcat cu energie pozitivă în pitoreasca aşezare. Recomandăm cu inima sinceră un popas la Poiana Blenchii, pentru că de la infrastructură până la peisaje, totul este încântător.

264 Vizualizari
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj