Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Administraţia locală de la Măerişte pune accent şi pe dezvoltarea infrastructurii sportive. GALERIE FOTO


Comuna deține două terenuri de fotbal omologate pentru Liga a V-a, trei baze sportive cu suprafaţă sintetică, dintre care unul în construcţie şi o sală de sport. Aşezarea se poate laudă şi cu o reţea de drumuri pusă la punct şi cu sedii ale instituţiilor publice reabilitate


Vasile Lazăr- primarul comunei Măerişte: „Vreau să transmit locuitorilor comunei Măerişte că voi rămâne acelaşi om aplecat spre problemele lor. Niciodată, în nicio campanie electorală, la niciun început de mandat nu am venit cu promisiuni nerealizabile. De fapt nu prea am făcut promisiuni, dar una pe care o pot face este că o să îmi pun la dispoziţia cetăţenilor toată puterea şi dăruirea să realizăm cât mai multe lucruri bune”.

Satul Măerişte a fost atestat documentar prima dată în anul 1351, sub numele Hydueg. În sat se găseşte Biserica Ortodoxă ce datează din anul 1898, fiind construită în locul unei biserici de lemn care a fost demolată în anul 1890.

Satul Doh a fost menţionat prima dată în documente în anul 1338, apoi în anii 1547, 1609, 1733, 1750 sub diferite denumiri, iar din 1900 poartă actuala denumire.

Satul Criștelec este atestat documentar din 1257, cu denumirea de Keresteleke. Actuala denumire o primeşte în anul 1919, nume care se crede că vine de la cetatea Kiris, menţionată în unele monografii ale acestor locuri. La locul numit “Fântâna Feciorilor”, odinioară, feciorii satului îşi găseau loc de refugiu când urmau să fie luaţi la oaste. Din sat datează şi un manuscris, care se găsește la Academia Română.

Satul Mălădia a fost atestat documentar prima dată în anul 1259, cu numele de Terra Maledei. În vechime, locuitorii aveau casele în Sorușa dar – din cauza invaziilor – s-au mutat în pădure, pe actualul amplasament. Din sat se trage Ioan Alexi (1801 – 1863), episcop român unit cu Roma (greco-catolic), al diecezei de Gherla (azi de Cluj-Gherla) şi filolog.

Satul Giurtelecu Şimleului, tradus din limba maghiară înseamnă “Pământul lui Gheorghe”. Legenda spune că acesta ar fi fost un mare proprietar de oi din sat. După numele pastorului Gheorghe aşezarea a primit numele de Giurtelec. În lucrarea “Mihai Viteazu şi sălăjenii” este scris că satul avea 7 Porţi. O Poartă echivala cu 28 de familii (a 5 persoane fiecare). În 1429 se menţionează inclusiv influenţe în viaţa satului din partea regelui Sigismund al Ungariei.  Giurtelecu Șimleului a fost locuit din epoca fierului, săpăturile arheologice de pe Coasta lui Damian dovedind existenţa localităţii înainte de Imperiul Roman. Primele documente scrise referitoare la Giurtelecu Șimleului apar în 1259.

Satul Uileacu Şimleului a fost atestat prima dată în anul 1240. Biserica de piatră de aici, singura biserică fortificată din zonă, a fost construită între anii 1260 – 1300, în stil romanic. Biserica (actulamente reformată-calvină) a aparținut inițial unei mănăstiri romano-catolice benedictine.

Pe Colinele Toglaciului, ce străjuiesc falnice păduri de foioase, în bazinul hidrografic al Crasnei, la o distanţă de 43 de kilometri de Zalău, dar la nici 10 kilometri de Şimleu Silvaniei, se află comuna Măerişte. Cu o suprafaţă de 74,97 kilometri pătraţi, în aşezare îşi duc traiul 3.081 de suflete, dintre care 325 de maghiari şi 3 slovaci. Cele şase sate ale comunei – Măerişte, Giurtelcu Şimleului, Criştelec, Doh, Mălădia şi Uileacu Şimleului sunt binecuvântate de Dumnezeu, fiind aşezate într-un pitoresc desăvârşit. Încă de când intri în comună, din orice parte ai veni, de la Sărmăşag sau de la Şimleu Silvaniei, nu poţi să nu remarci frumuseţea locului.

Am poposit şi noi la Măerişte, locul unde trecutul se îmbină într-un mod unic cu prezentul. Am descoperit o comună cu un specific aparte, unde oamenii te îmbie cu căldura lor. Prima noastră oprire a fost la Primăria Măerişte, o construcţie desprinsă parcă din Occident. O clădire mică, dar impozantă prin arhitectura sa, un loc modern, dar care iese în evidenţă nu cu grandoare şi măreţia de a fi un edificiu faimos şi impozabil, ci cu modestia felului în care a fost proiectată şi construită.

Clădirea este oglinda primarului Vasile Lazăr, cel care ne aştepta în biroul său, de asemenea, de dimensiuni mici, dar realizat într-un stil ieşit din comun, cu mobilier ce a adus în prezent aerul trecutului, nu prin vechimea sa, ci prin modul în care a fost realizat şi aşezat. Priceperea primarului în gospodărirea treburilor cetăţeneşti se poate reflecta în construcţia Primăriei, o clădire nouă, realizată sub administraţia Lazăr, chiar în primul an de mandat – 2004.  Am rămas surprinşi să aflăm că în comună, chiar dacă istoria echipelor de fotbal AS Venus Giurtelec şi Frăţia Măerişte s-a stins, totuşi, iubitorii sportului sunt numeroşi, iar în doar patru ani, administraţia locală a construit două terenuri de fotbal cu suprafaţă sintetică şi o sală de sport, dar mai are în plan construirea celui de-al treilea teren “sintetic”.

Infrastructura sportivă este dezvoltată la “cote maxime”

Pe plan sportiv, comuna Măerişte are în administrare o sală de sport, două terenuri de                       fotbal omologate pentru competiţiile oficiale organizate de AJF Sălaj, dar şi două terenuri cu suprafaţă sintetică. De precizat că în comună urmează să fie construit şi cel de-al treilea!

Sala de sport a fost inaugurată în 2012, fiind o investiţie realizată prin Compania Naţională de Investiţii. Valoarea lucrărilor se ridică la suma de peste un miliard de lei vechi, o parte dintre fonduri fiind susţinute de autorităţile comunale care au sprijinit construcţia prin aducţiunea de apă şi canal.

„Este folosită în special iarna, când e frig şi nu se poate juca fotbal pe terenurile de afară. Am decis să instituim şi o taxă modică, chiar mică comparativ cu alte săli de sport din judeţ, de doar 50 de lei         pe oră. Dacă se strâng 10 tineri, taxa este de doar 5 lei de persoană, astfel încât să-şi permită oricine să poată să beneficieze de sală”, ne spune primarul comunei.

Pe 1 iunie 2014, chiar de Ziua Copilului, a fost inaugurat primul teren cu suprafaţă sintetică din comună. Investiţia, care se ridică la suma de 170.000 de lei, a fost finanţată exclusiv din bugetul local al comunei şi a fost realizată în satul Giurtelcu Şimleului. Terenul este amplasat în curtea Şcolii Gimnaziale.

Cea de-a treia investiţie în infrastructura sportivă a fost inaugurată în 2016. Lângă căminul cultural din satul Criştelec, administraţia condusă de Vasile Lazăr a construit încă un teren cu suprafaţă sintetică.

„Pentru a nu exista neînţelegeri între tinerii din Giurtelec şi Criştelec, am decis să construim o bază sportivă şi la Criştelec”, spune primarul.

Va apărea însă şi cel de-al treilea teren cu suprafaţă sintetică. El va fi construit până la finele anului, tot din bugetul local, exact ca celelalte două. Baza sportivă va fi construită în curtea şcolii din satul Uileacu Şimleului.

„Pentru terenurile sintetice nu percepem nicio taxă. Oricine din sat poate folosi bazele sportive în mod gratuit”, spune primarul.

Anual, administraţia locală organizează „Cupa Primăriei”

În fiecare an, în preajma Sărbătorilor de Iarnă, în incinta sălii de sport din Măerişte, administraţia locală organizează “Cupa Primăriei”, o competiţie de minifotbal care reuneşte echipe din fiecare sat ce aparţine de comună. Cam tot timpul, pentru supremaţie se duelează tinerii din Măerişte şi cei din Giurtelecu.  La final, Primăria Măerişte le oferă câştigătorilor premii ce constau în diplome, cupe, dar şi mingi de fotbal.

“Având în vedere nevoia de a facilita accesul populaţiei din comună la sport am iniţiat proiecte pentru construirea a trei terenuri sintetice din care două s-au realizat şi unul va fi construit în acest an, fiind bugetat în lista de investiţii cu fonduri de la bugetul local”, spune primarul Vasile Lazăr despre activitatea sportivă din comună.

AS Venus Giurtelec şi Frăţia Măerişte – gloriile fotbalului de altădată

Până în urmă cu trei-patru ani, comuna era printre puţinele din judeţul Sălaj care avea două echipe de fotbal, este vorba de AS Venus Giurtelec şi Frăţia Măerişte. Din păcate, tinerii din sat au luat în mare parte calea străinătăţii, iar formaţiile s-au desfiinţat. Trebuie spus însă că tot timpul, primarul a susţinut echipele de fotbal din comună.

“Din lipsă de tineri, ambele s-au desfiinţat, pentru că nu am vrut să aducem să joace la echipele ce reprezintă comunitatea, jucători din alte comune sau oraşe”, spune primarul de Măerişte.

Trebuie spus că echipa Venus Giurtelec are în palmares câştigarea Cupei României – trofeu câştigat după o victorie în faţa Unirii Sălăţig în 2010 pe stadionul din Crasna. Tot Venus mai are în palmares un loc III în Liga a IV-a, ocupat în 2007. Din păcate, Venus Giurtelec s-a desfiinţat, la fel ca şi Frăţia Măerişte…

Ioana Dan, una dintre sportivele de valoare a comunei

În ultimii ani, comuna Măerişte a fost reprezentată cu succes în competiţiile sportive şi de un alt nume. Atleta Ioana Dan – originară din satul Doh, a fost una dintre sportivele de valoare de la CSS Zalău, cea care la Campionatele Naţionale de junioare şi tineret a cucerit nu mai puţin de 10 medalii! Şi în plan internaţional, Ioana Dan s-a remarcat, fiind medaliată în anul 2011 cu echipa naţională a României la Campionatul Mondial de alergare montană de la Tirana!

Ca şi senioară, talentata sportivă a reprezentat culorile titratei CSA Steaua Bucureşti, de unde s-a şi retras din activitate, deşi mai avea multe de arătat în atletismul naţional şi internaţional. În anul 2013, printr-o hotărâre de Consiliul Local, ca urmare a rezultatelor realizate de-a lungul anilor, atleta a fost premiată de autorităţile locale cu o sumă consistentă de bani.

Infrastructura a fost “sub nivelul mării”, iar acum se dezvoltă într-un ritm accelerat

Vasile Lazăr ne mărturiseşte că, în anul 2004, atunci când a preluat frâiele administraţiei, a găsit o comună unde infrastructura era dezastruoasă. De atunci, primarul s-a pus la treabă. Încă din primul an de mandat, a mutat sediul Primăriei, cel care funcţiona într-un apartament dintr-un bloc, într-o clădire nouă. Apoi, a început la reabilitarea şi asfaltarea drumurilor.

Au fost modernizate DC 105 Giurtelecu Şimleului – pe o porţiune de 1,5 kilometri, DC 98 Criştelec – pe o porţiune de 4 kilometri, DC 99 în Mălădia – pe o porţiune de 2,5 kilometri. Sunt asfaltate astfel 90% dintre străzile comunale din satele Giurtelecu Şimleului, Măerişte şi Uileacu Şimleului.

Era într-o stare deplorabilă şi Şcoala Gimnazială Numărul 1 Măerişte, în care învaţă 280 de elevi. Prin buna gospodărire a primarului, au fost reabilitate şcolile din Măerişte, Giurtelecu Şimleului, Uileacu Şimleului şi Criştelec. Ba, mai mult, la Giurtelcu Şimleului a fost construit şi un corp nou de clădire, finalizat în anul 2012, iar la Doh a fost schimbată tâmplăria. Trebuie spus că în comună sunt două microbuze şcolare, care aduc copiii la şcoală în Măerişte, chiar şi din satul Moiad, ce aparţine de comuna Sărmăşag.

Pe plan cultural, administraţia condusă de Vasile Lazăr a reabilitat căminele din Măerişte şi Giurtelecu Şimleului, dar şi pe cele din Uileacu Şimleului şi Criştelec. La Căminul Cultural Doh a fost schimbat acoperişul, dar există şi tâmplărie nouă. “Au fost sub orice critică, dar am schimbat absolut tot în căminele culturale, inclusiv mesele, scaunele şi am achiziţionat mobilier modern”, spune primarul. Toate căminele culturale din comună sunt dotate cu climatizare, iar taxa pentru evenimente este de 800 de lei, exceptând înmormântările, unde Primăria oferă acces gratuit în incintă.

Centru de Informare Turistică de 200.000 de euro

Până în luna noiembrie va fi dat în folosinţă Centrul de Informare Turistică din Măerişte. Investiţia se ridică la suma de 200.000 de euro, finanţată din fonduri europeane pe Măsura 313. La ora actuală se lucrează la achiziţionarea de bunuri şi mobilier, iar în luna noiembrie, centrul situat în Măerişte va fi dat în folosinţă.

Comuna a scăpat de luptele împotriva furiei apelor

Comunitatea din comuna Măerişte se lupta mereu cu furia apelor care se revărsau din Valea Dohului şi Valea Somuşia (cursul de apă spre Sărmăşag) şi inundau gospodăriile şi terenurile agricole. Prin ANIF, administraţia a reuşit să regularizeze cele două cursuri de apă şi să construiască mai multe poduri peste cele două văi. Odată cu această investiţie, comuna a scăpat de furia apelor.

Tot în comună s-au construit şi două poduri peste râul Crasna. Unul a fost construit în satul Giurtelecu Şimleului şi care facilitează acum accesul la peste 40 de familii, care înainte de realizarea acestei investiţii erau izolate. Zona se numeşte “Valea Tăului”, iar odată cu realizarea investiţiei s-au mai construit încă trei case de vacanţă. Cel de-al doilea pod a fost construit în centrul comual şi care facilitează accesul la peste 60 % din terenurile agricole.

2018 – anul în care toate satele vor fi racordate la reţeaua de apă!

Comuna Măerişte este inclusă în măreţul program de aducţiune a apei potabile de la Tarniţa. Proiectul este realizat de Asociaţia Someş – Tisa, iar la ora actuală se lucrează la studiul de fezabilitate. Termenul de finalizare a aducţiunii cu apă este 2018, atunci când – crede primarul, toate satele din comună vor fi alimentate cu apă.

Trebuie spus că până la finalul acestui an se va face achiziţia lucrărilor pentru realizarea canalizării în satele Măerişte şi Giurtelecu Şimleului, finanţarea fiind primită de la Administraţia Fondului pentru Mediu.

Drumul spre Doh va fi asfaltat

Drumul Judeţean 180 Măerişte – Doh a intrat pe lista de finanţare şi va fi reabilitat cât de curând. Chiar dacă respectivul drum se află în administrarea Consiliului Judeţean Sălaj, un aport însemnat pentru reabilitarea acestui segment de drum îl are şi primarul Vasile Lazăr, cel care a făcut nenumărate sesizări la instituţia condusă de Tiberiu Marc pentru asfaltarea lui.

Administraţia locală pregăteşte şi asfaltarea Drumului Comunal 99, pe o porţiune de un kilometru la Mălădia şi Criştelec. Alţi 4,5 kilometri de străzi vor fi asfaltaţi la Criştelec. Valoarea investiţiei se ridică la 4 milioane de lei.

Bani de la GAL pentru Măerişte

Comuna face parte din Grupul de Acţiune Locală (GAL) Valea Crasnei – Valea Barcăului. Prin GAL, comuna a accesat 70.000 de euro, bani europeni, cu care a achiziţionat un buldoexcavator cu lamă de deszăpezire, care este folosit la curăţarea străzilor comunale pe timp de vreme rea. Tot cu finanţare prin GAL va fi înfiinţat un Centru Multifuncţional la Mălădia.

Trebuie spus că Primăria Măerişte are în plan pe viitor să înlocuiască iluminatul vechi cu corpuri noi de iluminat cu LED şi – tot prin bugetul local – se va schimba acoperişul de la Dispensarul din centrul comunal şi la Căminul Cultural din Doh.

Economia se bazează pe asociaţiile agricole

Economia comunei este preponderant agrară. Ea se bazează pe existenţa mai multor asociaţii agricole. Pe raza comunei a investit firma SC Tera din Cluj, care înfiinţează o fermă de vaci de lapte, inclusiv cu procesarea laptelui şi cu presă de ulei. Firma are în administrare peste 300 de hectare de teren agricol în comună.

O altă asociaţie este SC Salvatore care deţine 800 de hectare de culturi agricole, dar mai funcţionează şi alte două asociaţii la Criştelec şi Mălădia. În comună mai există o carieră de piatră la Uileacu Şimleului, dar şi firma Flavoia are un punct de creştere a păsărilor.

Cuvinte de final

Am plecat din Măerişte cu gândul că vom mai reveni, pentru că am văzut locuri încântătoare, dar am dat şi peste un primar devotat cetăţenilor, care pune accentul pe dezvoltarea infrastructurii sportive şi pe dezvoltarea calităţii vieţii din comună. Am întâlnit un primar, care aşa cum spunea şi dânsul, înainte de a face promisiuni, stau faptele.

Iar în final, cred prin ceea ce am văzut la domnul primar că se va ţine de cuvântul dat şi că o să îşi pună “la dispoziţia cetăţenilor toată puterea şi dăruirea să realizăm cât mai multe lucruri bune”, după cum a spus-o chiar primarul comunei Măerişte, Vasile Lazăr.

1790 Vizualizari
Loading...
1 Comment

1 Comment

  1. Maria Antonescu

    6 January 2019 at 19:03

    Da…petru ca toti oamenii din comuna trebuie sa faca miscare pentru a-si face nevoile. E important sa avem baze sportive si mai putin important canalizare. Un primar care a facut si el ceva 3 mandate dar nimic mai mult decat oricare alta comuna mult mai saraca din tara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj