Connect with us

Ştiri din Sălaj

Satul Doh a îmbrăcat straie de sărbătoare. GALERIE FOTO şi VIDEO


În weekend a avut loc evenimentul “Întâlnirea fiilor satului Doh”, serbare coordonată de profesorul Ioan Leitan. La manifestări a participat primarul comunei Măerişte, Vasile Lazăr şi deputatul Lucian Bode, care le-au transmis sătenilor că drumul spre Măerişte va fi în curând asfaltat, dar care s-au bucurat împreună cu doheni şi de celelalte realizări ale administraţiei din sat. Petrecerea a durat până târziu în noapte, când un spectaculos joc de artificii a luminat cerul


SCURT ISTORIC

Satul Doh este situat în partea de apus a judeţului Sălaj, fiind aşezat pe un platou la o altitudine de 280 de metri, având o suprafaţă de 1060 hectare. Prima atestare documentară este din anul 1338 sub numele de Doh. Alte atestări documentare provin din anii 1547 praedium Doh, 1609 Dobbtelke, Dohtelke, 1733 Dohul, 1750 Dohh, 1850 Dohu, 1854 Doh, 1900 Doh, 1930 Doh, 1966 Doh. Un eveniment important din istoria satului a avut loc în anul 1532 când rămăşiţele lui Ioan Kemezi – proprietarul Dohului, au fost vândute domnitorului Ardealului, Ioan Bathorz, care era stabilit la acea vreme în Cetatea din Şimleu Silvaniei.

După 1795, averea satului aparţinea de Tăşnad, fiind considerată avere imperial a curţii de la Viena. În 1806 în Doh trăia o familie nobilă, 18 nemeşi şi 6 familii de iobagi. Biserica de piatră din sat era Greco-catolică şi a fost zidită în 1868, iar şcoala datează din 1894. În 1895 în Doh erau 134 de case. În 1914 comuna rămâne fără învăţător până în 1921.

Trebuie amintit că la Doh există şi un sit arheologic numit “La izvoare”. Situl a fost descoperit în 1979 în contextul unor lucrări de amenajare a unei plantaţii de viţă-de-vie de către lucrătorii CAP-ului. Cele mai vechi urme de locuire din sat datează din mileniul al V-lea î.Hr. S-au descoperit materiale din perioada neolitcă ce constau în fragmente ceramic decorate cu bitum, dar şi unelte din piatră şlefuite şi câteva lame din obsidian.

Din epoca bronzului au fost descoperite vase de ceramică precum şi obiecte mărunte din bronz. Ultima etapă de locuire a sitului arheologic datează din secolele III – IV şi aparţine unei comunităţi de daci liberi, care vieţuiau în afara Imperiului Roman.

Cuvântul care dă numele loclaităţii se consideră a fi de origine slavă şi înseamnă “păcură de uns roţile carului”. Conform Dicţionarului Etimologic al Localităţilor din Județul Sălaj, denumirea actuală a fost dată deoarece la Doh era locul unde se ducea păcura de uns roţile carului şi de unde se distribuia aceasta pentru satele din împrejurimi.

Pe dealurile ce străjuiesc două comune mari din Sălaj – Sărmăşag şi Bobota – într-un pitoresc care şi-a păstrat autenticitatea, îşi duc traiul 222 de suflete. Ei sunt cei care au mai rămas în satul Doh, un sat lăsat de la Dumnezeu ca un exemplu de frumuseţe a locului şi a oamenilor. Am ajuns la Doh cu prilejul unei sărbători în care şi-au dat întâlnire toţi fiii satului. Încă de când am intrat în sat ne-a surprins să vedem la fiecare poartă câte un drapel tricolor, semn că dohenii sunt iubitori de neam şi ţară.

Dohenii păstrează tradiţia strămoşească şi de14 ani organizează sărbătoarea „Fiii satului Doh”

Începută în anul 2004, serbarea „Întâlnirea fiilor satului Doh” a devenit deja o tradiţie, iar locuitorii satului nu mai concep un an în care să nu se organizeze evenimentul.

„Este un eveniment de suflet, este o ocazie specială în care pot să vin la Doh, să-mi revăd prietenii, să ne dăm mâna şi să fim toţi la un loc”, ne-a spus un sătean stabilit la oraş, dar care an de an participă la eveniment.

Anul acesta, sărbătoarea a avut loc în perioada 19 – 20 august. Pe scena amenajată în curtea Şcolii Doh au avut loc momente artistice care i-au impresionat pe doheni. Totul a fost în stil tradiţional la sărbătoarea din acest an. Până şi scena a fost amenajată, păstrând tradiţia. Pe stâlpii care au susţinut scena au fost atârnate oale şi farfurii primite de fiii satului în dar de la moşii şi strămoşii lor.

Farfuriile au fost brăzdate de ştergare decorate cu motive florale, unele vechi chiar şi de peste o sută de ani. În faţa scenei, ca atmosfera tradiţională să fie completă, au fost amplasaţi, într-un stil original, plăcut şi arhaic, mai mulţi buşteni care le-au amintit sătenilor, care era una dintre ocupaţiile de bază – alături de munca câmpului – a strămoşilor dohenilor. Iar ca să ne amintească faptul că sătenii se ocupau în trecut cu creşterea animalelor, lângă scenă au fost amplasate, într-un stil plăcut vizitatorilor, câteva căpiţe de dimensiuni reduse de fân, proaspăt strâns de pe câmp.

Un spectaculos foc de artificii a luminat cerul Dohului

Cea de-a XIV-a ediţie a „Întâlnirii fiilor satului Doh” a debutat sâmbătă, la ora 14.00 când a avut loc o ceremonie religioasă la cimitirul din sat, oficiată de preotul satului – Dorel Tulbure, care a ţinut să ne spună că dohenii sunt uniţi şi din punct de vedere spiritual. “Este o comunitate spirituală deosebită, care vine cu drag la biserică”, spune preotul satului.

A urmat apoi vizitarea casei tradiţionale din Doh, amenajată exact ca acum 100 de ani. Zeci de doheni care nu s-au revăzut poate chiar şi de ani buni s-au regăsit în curtea casei muzeu. Au venit chiar şi familii care acum îşi duc traiul în Satu Mare sau Oradea. Vizitatorii au rămas impresionaţi de frumuseţea locului şi de cât de bine s-au păstrat tradiţiile din Doh.

La ora 16.30, toată suflarea s-a îndreptat spre scena din curtea şcolii, unde a avut loc deschiderea oficială a evenimentului. Au luat cuvântul, rând, pe rând, Ioan Leitan – preşedintele Asociaţiei „Fiii satului Doh”, Vasile Lazăr – primarul comunei Măerişte, Lucian Bode – deputat PNL şi Alin Demle – consilier judeţean.

După cuvintele de bun-venit, pe scenă au urcat copii, dansatori şi solişti talentaţi de la Ansamblul Folcloric „Meseşul” din Zalău şi Ansamblul Folcloric „Poieniţa” Cehu Silvaniei. Ei i-au încântat pe cei aproape 200 de spectatori veniţi la sărbătoare. Seara s-a încheiat cu un spectaculos faaaaaoc de artificii, care a luminat timp de 15 minute cerul de la Doh. „Sigur, articifiile s-au văzut până şi la vecinii de la Dumuslău”, ne spunea un copil încântat de evenimentul special realizat de Fiii Satului Doh.

Distracţia a continuat până în zorii zilei, în curtea şcolii fiind organizată o discotecă în aer liber. A doua zi, sătenii au participat la o slujbă specială de cinstire a Dohului ce a avut loc la biserica ortodoxă din sat, iar apoi sărbătoarea a continuat cu competiţii sportive şi cu balul organizatorilor.  Evenimentul a fost organizat de Asociaţia „Fiii satului Doh”, cu sprijinul Primăriei Măerişte.

„Comunitatea din Doh este foarte unită. Mai rar mi-a fost dat să văd o comunitate aşa unită şi mă bucur că pot să fac parte dintre aceşti oameni binecuvântaţi. Locurile şi locuitorii satului sunt minunaţi. Dohenii ştiu să fie unul lângă altul oricând, şi la bine, şi la rău, iar ca exemplu stă această sărbătoare specială pentru fiii satului. Între locuitorii satului şi Primăria Măerişte consider că a existat tot timpul o strânsă relaţie, în care am încercat să găsim cele mai bune variante de a sprijini mica, dar frumoasa comunitate. În curând vom reuşi

să asfaltăm şi drumul Măerişte – Doh şi să conturăm şi alte proiecte importante pentru sat. În calitate de primar, vreau să-i asigur pe doheni de toată deschiderea şi disponibilitatea mea faţă de ei şi să le garantez că în mine vor găsi întodeauna persoana care le va înţelege doleanţele şi va căuta soluţii pentru a le rezolva. Trebuie să spun că îi apreciez pe Fiii Satului Doh pentru sărbătoarea pe care o organizează an de an, dar şi să-i asigură că vor avea tot sprijinul meu şi al Primăriei Măerişte. La mulţi ani Doh, la mulţi ani doheni!”.

Deputatul Lucian Bode vrea să îşi cumpere teren la Doh   

Un bun prieten al comunei Măerişte, care nu lipseşte niciodată de la sărbătoarea dohenilor, este deputatul Lucian Bode. La ediţia din acest an, a spus public că se gândeşte serios să îşi cumpere un teren în Doh pentru că peisajele sunt minunate şi oamenii sunt deosebiţi, dar şi pentru că este convins că administraţia comunei Măerişte condusă de primarul Vasile Lazăr, cu sprijinul său, va asfalta cât de curând drumul spre Doh, iar accesul auto din centrul de comună spre sat va fi mult mai uşor. „Mă gândesc să îmi cumpăr un teren aici la Doh”, a spus pe scenă Lucian Bode.

Primarul Vasile Lazăr a vrut să sublinieze şi faptul că, deşi drumul judeţean DJ110 Măerişte – Doh nu este într-o stare practicabilă, preşedintele PNL Sălaj merge an de an la Doh cu maşina personală.

O firmă din Cluj-Napoca a investit 150.000 de euro într-o fabrică la Doh

În urmă cu trei ani, în 2014, tot în cadrul momentului aniversar de la Doh, grupul de firme Verbis Consulting din Cluj-Napoca a pus piatra de temelie a unei fabrici de peleţi. Investiţia se ridică la suma de 150.000 de euro. Firma clujeană îşi propune să valorifice resursele de care dispune zona.

Investiţia se datorează inginerului Marius Bolba – fiu al satului Doh, care a declarat că, împreună cu partenerul său de afaceri – domnul Vlad Danciu, va iniţia şi alte proiecte economice în această localitate. Investiţia realizată într-o comunitate cu doar 200 de suflete este mai mult decât binevenită, aprecia preşedintele Asociaţiei Fiii Satului Doh, prof. Ioan Leitan.

Drumul Doh – Măerişte va fi asfaltat

Peisajul de la Doh este unul deosebit. Locurile sunt frumoase, însă îţi vine să verşi o lacrimă când vezi drumul care face legătura spre mica comunitate de la Doh. Drumul este unul pietruit, cu cratere. Drumul nu a văzut niciodată asfaltul, dar primarul Vasile Lazăr, cât şi deputatul Lucian Bode, le-au dat asigurări dohenilor că drumul va fi asfaltat cât de curând. Drumul Judeţean 110 Măerişte – Doh – Dumuslău va fi asfaltat de către Consiliul Judeţean Sălaj, la insistenţele celor doi liberali.

Odată asfaltat, accesul la Doh va fi mult mai uşor şi cu siguranţă satul va cunoaşte o dezvoltare mult mai rapidă. Trebuie spus că la Doh poţi să ajungi pe ruta Zalău – Sărmăşag – Măerişte sau pe la Zalău – Şimleu Silvaniei – Măerişte. Pe oriunde ai merge, drumurile sunt practicabile, până la intersecţia cu drumul spre Doh.

“Dacă vor asfalta drumul, va fi foarte bine pentru comunitate pentru că vom reuşi să ajungem mult mai uşor la casa părintească şi sigur vom veni mai des aici”, ne-a spus o familie stabilită la Zalău, dar care merge des la Doh.

Casa Muzeu – “blazonul” satului Doh

Cel mai frumos monument din Doh, care atrage an de an turiştii în micul sat sălăjean, este Casa Muzeu amenajată de Fiii satului Doh. Primarul comunei Măerişte ne-a declarat că un aport important pentru amenajarea muzeului l-a avut şi Primăria, care a oferit 15.000 de lei pentru proiectul cultural de la Doh.

“Am sprijinit tot timpul Asociaţia Fiii Satului Doh. Pentru casa muzeu i-am sprijinit prin intermediul Primăriei Măerişte cu suma de 15.000 de lei”, ne-a spus primarul Vasile Lazăr.

Casa Muzeu are trei încăperi care se pot vizita. Înăuntru sunt expuse piese arhaice de mobilier dar şi unelte care ne arată cum trăiau strămoşii dohenilor. Multe din exponate au fost realizate din donaţii, fiind obiecte primate de la moşi-strămoşi. Afară, casa este amenajată cu o prispă largă, iar în curtea strămoşească se află o fântână cu apă potabilă, dar şi mai multe aranjamente care reconstituie gospodăria dohenilor din anii 1800. Casa Muzeu este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din sat şi poate fi considerată blazonul Dohului.

Cimitir nou şi foraje la 90 de metri adâncime

Cu sprijinul Primăriei Măerişte, la Doh au fost săpate patru foraje de unde sătenii pot lua apă curată pentru consum şi animale. Cel mai impresionant foraj se află pe un deal unde se termină satul, pe drumul spre Dumuslău. Forajul a fost realizat la 90 de metri adâncime! Toate cele patru izvoare au fost amenajate “ca la carte”. Anul acesta, s-a terminat de realizat şi noul cimitir din sat. “Era o necesitate să realizăm acest cimitir, pentru că în cel vechi nu mai este spaţiu”, ne spune prof. Ioan Leitan.

Sătenii se mai mândresc şi cu mai multe troiţe, amplasate fiecare pe vârfurile de deal din sat, care sunt un punct important din viaţa spirituală a comunităţii. Există chiar şi o legendă, care spune că în ani ‘60 o secetă mare a lovit satele din jurul Dohului, iar singura sursă de apă erau izvoarele din satul vecin. Odată, mai mulţi săteni din satele vecine au venit după apă, dar s-au împiedicat şi au vărsat la mijlocul drumului vasele, făcând cale întoarsă cu mâna goală.

Directorul Teatrului Dramatic din Baia Mare a văzut lumina zilei în satul Doh

Pe 17 mai 1939 vedea lumina zilei la Doh scriitorul Vasile Radu Ghenceanu. El a fost un scriitor şi jurnalist român, membru în Uniunea Scriitorilor din România. A fost director al Teatrului Dramatic din Baia Mare. Ghenceanu s-a impus în conştiinţa publică îndeosebi prin activitatea sa de gazetar desfăşurată în paginile cotidianului Graiul Maramureşului din Baia Mare. Vasile Radu Ghenceanu s-a stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă.

Este considerat unul dintre cei mai influenţi fii ai satului. Printre lucrările lui se numără Cântece pentru inimă tânără, 1967; Cartea literelor mari, 1970 (5 ediţii); Ora locală, 1978; Paralele şi memorie, jurnal, 1992 ;Vindecarea de melancolie, Editura Gutinul Baia Mare, 1996; Însemnaţi de uitare, poeme; 1997; Grădinile din fereastră sau călătoria ca stare de spirit, jurnal, 1998; O viaţă pentru muzică (Convorbiri cu Ion Săcăleanu), 1999; Dreptul la singurătate. Scriitor la ziar, eseuri, comentarii, cronici, interviuri, 2001; Complexul de egalitate, poeme, 2002; Comentarii de sâmbătă, eseuri, 2004.

Atleta Ioana Dan şi tenismanul Ioan Leitan sunt fii ai satului

Ioana Dan a fost o mare atletă pe care Sălajul a dat-o ţării. Puţini ştiu însă că ea este originară din satul Doh şi a început activitatea la Şcoala Gimnazială din Măerişte! Depistată şi promovată  la CSS Zalău de profesorul Radu Rus, talentata sportivă a cucerit pentru clubul de la poalele Meseşului nu mai puţin de 10 medalii la Campionatele Naţionale de junioare şi tineret!

Pe plan european, ea a participat la Campionatul European de juniori de la Tallin (2011), dar a cucerit şi medalia de argint cu echipa României, la Campionatul Mondial  de alergare montană de la Tirana (2011)! Ca şi senioară, Ioana Dan a fost legitimată la CSA Steaua Bucureşti, de unde s-a şi retras din activitate, deşi mai avea multe de arătat în atletismul naţional şi internaţional.

Un alt sportiv originar din Doh este  profesorul Ioan Leitan, cel care este şi preşedintele Asociaţiei “Fiii satului Doh”. Un mare iubitor al sportului, profesorul în vârstă de 58 de ani mai practică tenisul de câmp, fiind nelipsit de la competiţiile dedicate veteranilor.

Cuvinte de final

La plecarea din Doh am fost conduşi de câţiva oameni inimoşi care s-au bucurat că le-am trecut pragul satului. Am întâlnit oameni gospodari, care ştiu să se distreze şi să muncească. Şi, mai mult, am văzut un sat autentic, care şi-a păstrat aerul arhaic. Un sat desprins parcă din romanele lui Liviu Rebreanu.

Un sat, unde drumul ce vine paralel cu văile este străjuit de un Hristos răstignit în vârf de deal, aşa cum descria şi marele romancier satul autentic românesc. Satul Doh este locul unde trecutul se îmbină cu prezentul şi formează parcă o altă lume. O lume unde oamenii ştiu să se preţuiască şi să fie alături mereu.

638 Vizualizari
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj