Nu numai performanţa echipelor este răsplătită de către organizatorii Campionatului Judeţean, ci şi realizările individuale ale unor jucători

Minifotbalul este un sport de echipă, aşa că echipele cu rezultate sunt premiate an de an pentru rezultatele lor. Dar nu sunt omişi nici jucătorii de la cele două capete ale terenului, adică, atacanţii şi portarii. In multe momente, aceştia fac diferenţa şi chiar stabilesc rezultate. Să nu uităm, totuşi, că realizările lor nu ar putea prinde contur fără aportul celorlalţi colegi de echipă, aşa că distincţiile pe care le primesc sunt şi rodul muncii unei echipe întregi. Vom trece în revistă cei mai buni marcatori şi portari ai Ligilor II, III şi IV.

In cel de-al doilea eşalon al Campionatului Judeţean de Minifotbal, pe cea mai înaltă treaptă în topul golgeterilor a urcat Codruţ Buciuman. Forţa deosebită şi controlul mingii pe care atacantul echipei FC Dacia le are, au făcut în dese rânduri diferenţa. A fost acel vârf de careu, de care se vorbeşte în fotbalul modern. In timp ce mai tinerii săi colegi munceau de zor în apărare şi la mijlocul terenului, Buciuman aştepta momentul prielnic pentru a-şi pune în valoare calităţile.

Să trecem şi la polul opus al terenului: poarta. Titlul de cel mai bun portar a fost câştigat de către Viorel Grec. Arbitrul a arătat reale calităţi pentru fotbalul pe teren redus, impresionând prin reflexele sale, dar şi prin ştiinţa jocului. Putem chiar spune că un aport important la performanţa din acest an a “cavalerilor” l-a avut Viorel Grec, acesta opunându-se golului în multe situaţii critice.

Golden Gate nu numai că a impresionat prin ascensiunea din cea de-a doua parte a sezonului, ci a mai avut un motiv de laudă. Gruparea condusă de Tolgyi Şandor a furnizat şi golgeterul Ligii a III-a, în persoana lui Csoka Gabor. In multe partide, atacantul s-a distrat realmente, în faţa porţii adverse. Uneori, părea de neoprit, condiţii în care s-a desprins considerabil în clasamentul întocmit pe baza celor mai multe goluri înscrise de jucătorii echipelor celui de-al treilea eşalon al minifotbalului sălăjean.

La capitolul cel mai bun portar, putem spune că avem parte de o surpriză de proporţii. Mulţi tineri se străduiesc să impresioneze, alţii prin reflexe, alţii prin precizia intervenţiilor pe care le au. Dar, niciunul nu i-a putut lua faţa veteranului Ioan Cătană.

Goalkeeperul echipei Sănătatea Spital, în ciuda vârstei pe care o are, a atras atenţia prin plonjoanele pe care le execută. Ba chiar s-a evidenţiat când a fost convocat şi la Salamandra, în Liga I.

Ajungem şi la nivelul Ligii a IV-a. Construită pe considerentul unei competiţii destinate relaxării, cel de-al patrulea eşalon creşte valoric văzând cu ochii. Mai toate echipele au devenit mai ambiţioase, dacă e să facem o comparaţie cu gândurile avute la începutul sezonului. Simion Bărnuţiu respectă principiul echipei de cartier. Practic, este alcătuită din jucători tineri, care sunt vecini de cartier. Majoritatea au avut sau au tangenţe cu fotbalul organizat, jucând la FC Zalău sau Viitorul Zalău. Deşi sunt tineri, au dat dovadă de o bună ştiinţă a jocului, iar Ciprian Pavel a devenit golgeterul echipei Simion Bărnuţiu. Minusul său este caracterul impulsiv pe care îl are uneori, fapt care-l determină să protesteze de multe ori la deciziile arbitrilor.

Cu toate că AS Onix a reuşit să revină pe primul loc în ultimele etape ale sezonului, echipa care a dat cel mai bun portar este Mobila Kiraly Crasna. Dorel Stoica a atras rapid privirile datorită seriozităţii de care dă dovadă meci de meci, dar şi a plasamentului impecabil din multe partide. Toţi aceştia au fost răsplătiţi cu diplome, trofee şi câte o minge. Mai mult ca sigur, aceste distincţii îi vor mobiliza şi în următoarele sezoane, deoarece acum au un blazon de apărat, nu doar onoarea echipei al cărei tricou îl îmbracă.          Ciprian PETRAN