Descoperită şi formată de CSS Zalău, Alina Czeczi s-a remarcat la grupele de junioare prin devotamentul şi spiritul de luptă de care a dat dovadă. Seriozitatea şi munca depusă nu aveau cum să nu fie remarcate, astfel că a fost convocată la echipa mare, unde se evidenţiază aproape la fiecare partidă. Toate aceste calităţi au intrat şi în sufletele susţinătorilor lui HC Zalău, iar Alina Czeczi este una dintre cele mai iubite şi apreciate jucătoare din actualul lot al echipei zălăuane. Primii paşi pe semicerc i-a făcut încă din clasa a II-a, la Şcoala Generală Nr. 7, actuală “Vasile Goldiş”, sub îndrumarea profesorului de educaţie fizică Teodor Cheţa. Faptul că iubea acest sport a ieşit rapid în evidenţă, iar antrenorul Nicolae Medrea, care se ocupa atunci de junioarele III de la CSS Zalău, a remarcat-o şi astfel a început drumul Alinei Czeczi spre Liga Naţională. An de an, fie că a evoluat sub comanda Elenei Tadici la junioare II sau a lui Dan Pavel la junioare I, extrema noastră stânga a impresionat atât pe faza ofensivă, cât şi pe cea defensivă. A urmat trecerea la echipa mare, unde a evoluat constant. Până înainte de meciul cu Oltchim, Czeczi era chiar principala marcatoare a Ligii Naţionale, după ce sezonul trecut HC Zalău furnizase o altă jucătoare prolifică în faţa porţii, este vorba despre Adriana Holhoş. Din păcate, a venit accidentarea de la genunchi, se vorbea chiar despre o leziune a meniscului de la piciorul stâng, care i-a dat peste cap programul de pregătire şi a detronat-o din vârful piramidei golgeterelor campionatului intern. Însă, handbalista noastră ne-a dat asigurări că va trece peste acest “hop”, deoarece vrea să fie alături de colegele ei. Iar la cum o ştim noi, o adevărată luptătoare, cu siguranţă va strânge din dinţi şi va trece peste acest moment delicat. Despre toate acestea şi multe altele, Alina Czeczi a acceptat să ne vorbească într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului “Sportul Sălăjean”.
Reporter: Alina, când ai păşit pentru prima dată pe semicerc?
Alina Czeczi: Acest lucru s-a petrecut pe vremea când eram în clasa a II-a, sub îndrumarea lui Teodor Cheţa, care era profesor de educaţie fizică pe atunci. Apoi, am fost remarcată de domnul profesor Medrea, care mi-a fost şi antrenor la grupa de junioare III. Practic, el a fost cel care mi-a îndrumat paşii în handbal. La junioare II am fost antrenată de doamna Elena Tadici, iar la junioare I de către Dan Pavel.
Rep.: Ce te-a determinat să alegi acest sport?
A. C.: Sincer, mi-a plăcut foarte mult încă de când eram mică. Făceam aproape zi de zi cu domnul Cheţa. Unele fete au renunţat, dar eu am mers în continuare la antrenamente. La început făceam handbal doar în cadrul orelor de educaţie fizică, dar mai apoi am ajuns la CSS Zalău, iar primul meu antrenor a fost profesorul Nicolae Medrea, căruia îi port un deosebit respect.
Rep.: În cele din urmă ai ajuns la HC Zalău. Ce înseamnă pentru tine acest lucru?
A. C.: Ce poate fi mai frumos decât să vezi că ai continuitate. După ce te-ai pregătit şi ai jucat atâtea meciuri la junioare, faptul că treci la echipa mare este ca şi o recompensă. Eu sper să nu mă opresc aici, ci să ajung mai departe.
Rep.: Care este cea mai bună performanţă a ta?
A. C.: Faptul că am evoluat în cupele europene. Deocamdată, aceasta este cea mai mare realizare a mea. La acest capitol aş mai putea adăuga şi prezenţele de la lotul de tineret, dar şi cea de la lotul B al echipei naţionale.
Rep.: Ai avut un sentiment aparte când ai evoluat în cupele europene?
A. C.: Păi, e ceva diferit să evoluezi contra unei echipe din străinătate, cu un alt stil de joc, până la urmă, o altă cultură handbalistică. A fost un sentiment plăcut. Mi-am dorit foarte mult să ajungem mai departe decât am făcut-o. Să dea Domnul să se petreacă la fel şi la finele acestui sezon.
Rep.: Te aşteptai să evoluaţi în Europa încă de anul trecut?
A. C.: Mă gândeam că se va petrece acest lucru, mai ales că la Zalău a venit domnul Tadici. Era de aşteptat să ajungem la acest nivel, deoarece domnul profesor este obişnuit cu performanţa.
Rep.: Cum caracterizezi turul de campionat?
A. C.: Adevărul e că nu am avut o evoluţie destul de bună. Au fost nişte meciuri pe care le-am pierdut din cauza noastră, dar şi câteva în care arbitrajul ne-a fost potrivnic.
Rep: De ce nu aducem puncte din deplasări?
A. C.: Cum vă spuneam, mulţi arbitri sunt contra noastră. Luau nişte decizii care ne îngrădeau libertatea de a juca. Noi vrem să ne revanşăm în cea de-a doua parte a sezonului.
Rep.: Care este rolul lui Gheorghe Tadici în revitalizarea echipei de handbal a Zalăului?
A. C.: Vă daţi seama că rolul domnului profesor este unul deosebit, iar ridicarea echipei se leagă de revenirea sa.
Rep.: Cum e să fi antrenată de Gheorghe Tadici?
A. C.: E o experienţă unică. E şi puţin cam greu. Dacă vrei să faci performanţă, ai cu cine. Dar dacă vrei doar să te menţii sau să te opreşti la un anumit nivel, nu are rost să lucrezi cu domnul Tadici.
Rep.: Cum te simţi ştiind că eşti una dintre jucătoarele de bază ale echipei şi una dintre favoritele publicului?
A. C.: Mă simt excelent. E un plus de moral pentru orice jucătoare să se afle într-o astfel de postură. Sper să continuu pe aceeaşi linie şi să ajut cât mai mult echipa. Le mulţumesc celor care au crezut în mine, care mă sprijină şi mă apreciază.
Vrea o medalie cu Zalăul
Rep.: Care sunt obiectivele tale cu HC Zalău?
A. C.: Îmi doresc să ajung cât mai sus cu HC Zalău, iar în scurt timp să intrăm în posesia unei medalii. Eu cred că e posibil acest lucru. Pentru aceasta, trebuie mai multă muncă, seriozitate şi, nu în ultimul rând, concentrare. Astfel, vom reuşi să prindem podiumul.
Rep.: Visul oricărui sportiv este echipa naţională, presupun că şi al tău...
A. C. Da... Normal că îmi doresc. Rămâne de văzut dacă se va şi întâmpla. Am o selecţie la lotul B al naţionalei. Să ajung la prima echipă ar fi ceva extraordinar. Ar fi o rampă de lansare spre performanţe şi mai mari.
Rep.: Ajungem, din păcate, la partea cu accidentarea. Cum s-a întâmplat, de fapt?
A. C.: Cu o zi înainte de întoarcerea din cantonamentul de la Cheile Grădiştei am început să simt dureri la genunchiul stâng. Cred că de la alergările în plan înclinat, mai ales că era şi pietriş. Am făcut câteva investigaţii şi a reieşit faptul că meniscul este afectat şi sunt ceva depuneri în zonă. Însă, nicidecum nu este vorba despre o ruptură de menisc. După ultimul RMN, medicul mi-a recomandat un tratament. Sper ca după şedinţele de fizioterapie să depăşesc această perioadă şi să revin la normal.
Rep.: Să înţeleg că ţi-a fost afectat şi programul de pregătire?
A. C.: A fost puţin afectat. Trei săptămâni nu am putut face ce mi-am dorit şi ce trebuia să fac. Domnul profesor m-a menajat şi am lucrat mai mult la sala de forţă. Acum, mă simt mult mai bine şi mă pregătesc alături de colegele mele. Recunosc, însă, că am de recuperat acea perioadă în care nu m-am putut antrena la intensitate maximă. E normal ca după trei săptămâni de pauză să nu fiu la acelaşi nivel cu colegele mele.
Rep.: Ce gânduri de viitor ai?
A. C.: Îmi doresc să fac performanţă. E cel mai important lucru, iar acesta se poate face chiar cu HC Zalău.
Rep.: Care ar fi obiectivele tale pentru anul 2011?
A. C.: În primul rând, vreau să fiu sănătoasă, deoarece acest lucru este cel mai important. Dacă sunt sănătoasă, pot face şi restul lucrurilor. Apoi, vreau să am rezultate cât mai bune cu HC Zalău.
Rep.: Cum e moralul tău, mai ales că te confrunţi cu problema de la genunchi?
A. C.: Pot spune că este ridicat. Îmi doresc să revin în forţă. Dar, trebuie să recunosc, că sunt puţin afectată de această accidentare. Vreau să mă însănătoşesc cât mai repede.
Rep.: Ai vreo jucătoare preferată?
A. C.: Chiar nu pot spune că am o jucătoare preferată sau un model anume.
Rep.: Dar echipă preferată?
A. C.: Din ţară, nu prea. Totuşi, îmi plac echipele nordice. Se joacă mai tare.
Rep.: Care ar fi celelalte hobbyuri, în afară de handbal?
A. C.: Muzica şi distracţia, însă acestea la vremea lor şi doar în timpul liber.
Adoră patinajul, dar nu-i plac fotbalul şi voleiul
Rep.: Îţi plac şi alte sporturi?
A. C.: Nu-mi plac nici fotbalul şi nici voleiul. Uneori mai asist la meciuri, dar nu mă atrag în mod deosebit. În schimb, îmi place patinajul. Îmi place să patinez, însă acum nu mai avem voie.
Rep.: Unde vezi tu HC Zalău la finele sezonului?
A. C.: Eu sper să ne adjudecăm o medalie. Dacă anul trecut am ratat această şansă din cauza golaverajului, sper ca în 2011 să îi facem fericiţi pe toţi cei care ne sunt alături.
Rep.: Ce mesaj ai pentru susţinătorii tăi şi ai echipei?
A. C.: Vreau ca ei să ne fie alături, atât la bine, cât şi la rău, să ne susţină în continuare şi să aibă aibă încredere că vom redresa situaţia. Şi anul acesta vrem în cupele europene. Nici nu ne gândim să nu jucăm în Europa!
Interviu realizat de Ciprian PETRAN
