Caută articole

Filtrează articole




Ştiri Sălaj

20.04.2017 - 11:12

Metode de protecţie contra îngheţurilor de primăvară a pomilor fructiferi

Metode de protecţie contra îngheţurilor de primăvară a pomilor fructiferi

  


Primăvara, în timpul înfloritului survin temperaturi scăzute, uneori negative, care pot afecta florile total sau parţial. Pentru a preveni efectul negativ al acestor temperaturi asupra florilor, în prezent se cunosc metode directe şi metode indirecte. Dintre metodele directe se aplică pe scară largă metoda fumigaţiei, încălzirea aerului din livadă, metoda ventilării aerului şi mărirea umidităţii aerului, scrie agrias.ro


 

Transmisiuni live. Pariuri Live. Pariuri pe mobil. Deschide un cont si joaca online. Vezi aici Top 5 case de pariuri online legale si recomandate de PariuriX.com.

Metodele indirecte contribuie şi ele la prevenirea efectului negativ al temperaturilor scăzute asupra florilor şi sunt reprezentate de  lucrările culturale, genetice şi de aplicarea tratamentelor biochimice.

 

 

Metoda fumigaţiei


Metoda fumigaţiei – se bazează pe principiul micşorării efectului radiaţiei nocturne cu ajutorul unui ecran protector de fum, de durată limitată, generat de o substanţă fumigenă. Perdeaua de fum împiedică răcirea solului şi a pomilor, reducând efectul radiaţiei nocturne.


Se recomandă folosirea unor substanţe care să producă un fum persistent în jurul pomi­lor. Aerosolii produşi trebuie să fie de culoare albă, întrucât au o mai mare putere de reflecţie şi împiedică astfel producerea radiaţiei noc­turne.

 
Ecranele de nori artificiali de fum se formează prin arderea a 80-100 grămezi/ha, confecţionate din material fumigen (paie umezite, talaş, ramuri tăiate, rumeguş), la care se adaugă reziduuri de petrol. Se pot folosi vase speciale în care se pune un amestec format din patru părţi turbă, o parte smoală şi o parte reziduuri de petrol, sau patru părţi rumeguş şi o parte smoală. Grămezile fumigene confecţionate din resturi ale gospodăriei sunt cele mai economice, fiind eficiente mai ales în cazul unor îngheţuri de scurtă durată şi de intensitate moderată.

 

 
O metodă rapidă constă din lansarea din avion sau elicopter a unor substanţe chimice (acid clorhidric şi amoniac), care în contact cu vaporii de apă din atmosferă se transformă în nori artificiali. În S.U.A. şi Italia norii artificiali se produc, folosind ca materie primă amoniacul şi bioxidul de sulf (fumul poate acoperi o suprafaţă de 100 ha). Ecranele de nori artificiali sunt eficiente numai în zilele calme, fără vânt şi numai pentru temperaturi ce coboară cu 2°-4°C sub pragul de rezistenţă al pomilor.

 

Încălzirea aerului din livadă


Încălzirea aerului din livadă se poate realiza cu ajutorul unor sobiţe spe­ciale, arzătoare sau instalaţii emiţătoare de radiaţii infraroşii. Încălzirea se poate executa cu combustibil (reziduuri de petrol, motorină, ţiţei etc.) sau prin curent electric. O sobiţă de mărime mijlocie, poate încălzi o suprafaţă de circa 50 m2, ceea ce înseamnă că un număr de 150-200 de sobiţe/ha pot proteja pomii până la temperaturile de -6…-7°C. 


În România au fost folosite sobiţe tip Bujorean, denumite antibrumar (inovaţie a prof. Gh. Bujorean de la Insti­tutul agronomic din
Timişoara). Sobiţele trebuie aşezate în zigzag. În Anglia se practică un sistem automat de încălzire, cu un consum de 1,20 litri combus­tibil/oră şi care ridică temperatura aerului din livadă cu 2,4-3,2°C. În Italia şi Franţa se folosesc numeroase tipuri de turbogaz (generatoare de aer cald pe bază de gaz natural) şi lumânări de parafină.

 
Indiferent de modul cum se realizează, încălzirea aerului determină for­marea curenţilor de convecţie. Aerul cald se ridică până ce întâlneşte un alt strat de aer având aceleaşi temperaturi şi densitate, fiind înlocuit de cel rece din zonele neîncălzite. În acest mod se elimină inversiunile termice de radiaţie.

 

Metoda ventilării aerului

 
Metoda ventilării aerului constă în amestecarea păturilor răcite din ime­diata vecinătate a solului cu cele mai calde de deasupra, urmărindu-se elimi­narea inversiunii termice. Principiul de ventilare se bazează pe constatarea că inversiunea de radiaţie se produce în nopţile senine fără vânt şi că vântul care depăşeşte 4 m/sec o distruge. Ventilarea aerului se execută cu ajutorul unor ventilatoare speciale de mare capacitate, care se instalează la capătul parcelelor. 


Ventilatoarele se folosesc în S.U.A. (
California), Franţa, pentru plantaţii mari (peste 100 ha) şi se fixează pe nişte piloni înalţi de 10-15 m, cu elicea lungă de 5 m. Puterea motorului (electric sau cu explozie) este cu 60-150 CP şi determină o turaţie a elicei de 600-800 rotaţii pe minut. Un ventilator protejează în medie 4 ha de livadă. Ventilatoarele sunt eficace în văile înguste, unde drenează masele de aer rece.

 

Mărirea umidităţii aerului

 
Mărirea umidităţii aerului pentru combaterea îngheţurilor nocturne cu ajutorul aspersoarelor care pulverizând apa în atmosferă ridică temperatura aerului cu 2-4°C. Irigaţia prin aspersiune se declanşează cu câteva minute înainte de apariţia îngheţului (la avertizarea Institutului  meteo­rologic). Stratul de gheaţă, care se va forma pe ramuri, devine un strat izolator, care împiedică răcirea ramurilor, menţinând în acelaşi timp la exterior temperatura foarte apropiată de 0°C. Instalaţiile de aspersoare sunt rentabile când pot fi folosite ulterior la udarea pomilor şi aplicarea îngrăşămintelor.

 Metode indirecte


Protecţia pomilor împotriva brumelor şi a îngheţurilor se poate efectua şi prin metode indirecte (culturale, biochimice şi genetice), care urmăresc modificarea microclima­tului şi a ciclului vegetativ.

 

Lucrări culturale

 

Aplicarea tehnologiei de cultură conform specificului de exploatare (irigaţie raţională, administrare îngrăşămintelor şi substanţelor inhibitoare, în scopul limitării creşterii, şi crearea condiţiilor de călire), asigură pomilor o bună rezistenţă la îngheţ. Prin întârzierea pornirii în vegetaţie şi a înfloririi se pot evita brumele tardive.

 
Practica a demonstrat că aplicarea tăierilor în verde la cais sporeşte rezistenţa la frig şi întârzie pornirea în vegetaţie. În iernile cu zăpadă se recomandă strângerea şi tasarea zăpezii la baza pomilor. Prin topirea lentă a zăpezii, tempera­tura se menţine joasă la nivelul rădăcinilor, iar pomii întârzie să intre în vege­taţie.

 
Prelungirea perioadei de repaus profund obligatoriu se poate provoca prin stropiri cu acid naftilacetic,  100-200 mg/l apă,  în luna iulie-august.

 
În vederea prevenirii brumelor şi îngheţului, la înfiinţarea plantaţiilor trebuie evitate văile în care se manifestă fenomenele de inversiune termică. Nu se înfiinţează plantaţii superintensive cu pomi pitici în zonele unde stag­nează aerul rece.

 
Lucruri genetice

 
Pentru a evita pagubele provocate de îngheţ se recomandă crearea şi folosirea soiurilor rezistente la temperaturi scăzute, a soiurilor cu repaus profund de lungă durată şi perioadă de vegetaţie redusă. Din nefericire la unele specii (cais) nu sunt cunoscute soiuri care să aibă un repaus profund de lungă durată şi de aceea pomii sunt surprinşi în plină floare de îngheţurile târzii, fiind afectată producţia.

 

Tratamentele biochimice

 
Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu spo­resc rezistenţa la îngheţ, iar excesul de azot o slăbeşte. Tratamentele fitosanitare cu ulei sau soluţie sulfo-calcică întârzie cu 8-10 zile intrarea în vegetaţie. O întârziere de 14-20 zile se obţine la înfloritul cireşului şi piersicului, folosind tratamentul cu acid naftilacetic sau cu săruri de sodiu, în doze de 100-150 mg/l apă, aplicat în luna august.

 

Sursa: agrobiznes.md

 


                                                                                   Conf.dr. C. Paun

 

Poti prinde 2 bilete consecutive la cota 3? Fiecare participant câstiga garantat pâna la 10 premii. Adauga acum un bilet GRATUIT si câstiga!


Vizualizari: 1154

Printeaza Trimite pe messenger
Comentarii
Sportul Sălăjean îşi rezervă dreptul de a modera comentariile
Nume:*
Email:
Comentariu:*
Introduceti textul din imagine:*captcha image


 


Cele mai spectaculoase goluri doar in video de mai sus. 

Vremea (Meteo)

Newsletter