Caută articole

Filtrează articole




Ştiri Sălaj

19.04.2017 - 15:19

REPORTAJ. În ultimii 4 ani, Cizer a devenit comuna cu schimbări radicale. GALERIE FOTO

REPORTAJ. În ultimii 4 ani, Cizer a devenit comuna cu schimbări radicale. GALERIE FOTO

Cu ani în urmă, Cizerul părea o comună uitată de lume, deşi se află la mai puţin de 35 de km de Zalău. Cauza principală era drumul judeţean Vârşolţ - Crasna - Vânători, care arăta sub orice critică, însă  după ce acesta a fost pus la punct au început să apară perspective de dezvoltare, mai ales din vara anului 2012, când la cârma primăriei a venit Liviu Nicolae Fărcaş



Parte integrantă a străvechiului Sălaj, comuna a fost locuită încă din timpurile cele mai străvechi, ale căror începuturi se pierd în negura vremurilor. Codrii falnici, pădurile şi fâneţele întinse cu premise încă de timpuriu înfiinţării unor aşezări omeneşti protejate de cadrul natural prielnic. O frumoasă legendă populară spune că pe vremuri îndepărtate într-o poiană, pe vatra veche a satului şi-a făcut sălaş Ioan Cisar cu familia. Ulterior, aici  şi-au mai construit case şi alte familii venite din părţile de câmpie ale Transilvaniei, de pe Crişuri, de unde provine şi numele de Crişan, unul din cele mai răspândite nume din sat. Pe măsură ce timpul trecea, sătucul creştea, iar Ioan Cisar, ajuns la bătrâneţe, a murit, sătenii dând aşezării numele lui: Cisar.  


Cert este că localitatea Cizer este foarte veche, probabil din epoca pietrei. O hartă indică aşezarea Boian - azi parte integrantă din satul Cizer - ca urmă dacică izolată. În susţinerea acesteia vine descoperirea făcută la numai câţiva kilometri, la Stîrciu, unde s-a descoperit şi cercetat o aşezare dacică. În perioada stăpânirii romane, comuna Cizer a făcut parte din Dacia Liberă, graniţa Provinciei Dacia Romană, trecând pe culmea Munţilor Meseş, unind cetatea Bologa de importantul Castru Roman.  


În perioada migraţiei popoarelor barbare, aceste locuri au constituit o poartă de trecere a acestora spre apus. Unele dintre acestea s-au aşezat şi pe aceste locuri, convieţuind o perioadă de timp cu populaţia autohtonă.  Astfel, localităţile de la izvoarele Crasnei au o vechime care se pierde în negura vremurilor. Trebuie menţionat faptul că numele satului Cizer, ca şi astăzi, se rosteşte din anul 1508.  Un alt sat aparţinător comunei Cizer este Plesca, al cărui nume provine de la cuvântul „palecz", care în slavonă veche înseamnă „deget".


Este atestat documentar din anul 1471, sub numele de Polychka, când acest sat este cerut de rege de către Porlagi Mihai şi soţia sa, împotriva cărei cereri se opune Horvathy Ioan şi Andrei.  Pria, al doilea sat ca mărime din comună, aşezat la poalele Măgurii Priei, este un sat străvechi, în care oamenii s-au ocupat cu creşterea animalelor. Probabil şi denumirea vine de la „pir" - cuvânt românesc ce înseamnă iarbă bună de păşunat pentru vite. Anul atestării este 1481, când se pomenesc două localităţi Pria de Sus şi Pria de Jos. Odinioară, comuna a avut în componenţă patru sate Cizer, Boian, Plesca şi Pria, dar satul Boian a fost defiinţat în anul 1968 şi acum face parte componentă a centrului comual.

 
 
Aflat deja la al doilea mandat, primarul are cu ce se mândri în comuna pe care o conduce de aproape 5 ani, perioadă în care a pus umărul la o transformare radicală. Pentru a afla mai multe despre ce s-a reuşit în ultima perioadă în comună, ne-am deplasat vinerea trecută la Cizer, la sediul Primăriei, unde l-am găsit pe inimosul primar, cu care am purtat o amplă discuţie despre realizările din Cizer.  


De la 200 de metri, la 25 km de asfalt în ultimii patru ani!  


Din momentul în care a devenit primar, pe Liviu Nicolae Fărcaş l-a preocupat în primul rând ca oamenii să aibă căi de acces, iar toate drumurile să fie puse la punct. Primul care a fost reabilitat a fost cel care face legătura între Cizer şi Pria, lucrările fiind începute încă din 2013. De fapt, când a devenit primar, în comună erau doar 200 de metri de asfalt, ca în doar 4 ani,  Cizerul să se mândrescă cu 25 de kilometri de drum asfaltat! “De la an la an, comuna noastră arată tot mai bine şi este tot mai frumoasă,  după cum se poate observa în toate cele trei localităţi. Şi în anul 2016 au fost unele investiţii care au fost duse la bun sfârşit, mă refer la modernizare de străzi, trotuare şi aducţiuni de apă. Erau doar aproximativ 200 de metri de asfalt când am devenit primar, dar în ziua de azi ne putem mândri cu 25 de kilometri”, a spus primarul ca şi o scurtă introducere în subiect.


Legat de infrastructură, sunt perspective  foarte bune, de vreme ce în perioada următoare urmează să se finalizeze încă 14 km, în acest sens fiind deja aprobat un proiect. “Anul trecut am finalizat 9 km, dar după ce vom mai face şi cei 14 km, putem spune că vom fi acoperiţi în mare parte. Ne dorim să pietruim şi drumurile agricole, iar cei care cultivă pământul să aibă condiţii bune de acces la terenuri”, a adăugat Liviu Nicolae Fărcaş.  


Fără să dea prea mult timpul în spate,  primarul îşi aduce aminte cum, în urmă cu patru-cinci ani, văile erau folosite şi pe post de uliţe, neexistând drumuri. Multe case erau izolate, la fel şi terenurile agricole sau cimitirul, dar toate aceste probleme le-au preocupat pe Liviu Nicolae Fărcaş, care acum se poate mândri că a transformat văile în uliţe asfaltate, accesibile pentru fiecare locuitor din Cizer, Pria sau Plesca. “Ne-am axat pe infrastructură fiindcă drumurile din comună erau sub orice critică şi oamenii erau nevoiţi să meargă prin văi. Acum au asfalt până la poarta casei. Am terminat lucrările de asfaltare şi în Plesca, iar cu infrastructura stăm foarte bine”, a precizat primarul.  


Drumuri de legătură  cu comunele Sîg şi Bănişor!
 


Când am poposit în centrul comunal, am fost surprinşi să vedem nu doar “uliţele” asfaltate, ci şi trotuarele pavate. Tot legat de infrastructură am revăzut două drumuri de legătură cu Sîg şi Bănişor, care scurtează semnificativ distanţele până la cele două comune. “Cele două drumuri sunt pietruite şi accesibile, dar în perioada următoare se vor şi asfalta. Atât la Sîg, cât şi la Bănişor se va ajunge în doar 10 minute. În plus, oamenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă prin Crasna ca să ajungă în cele două localităţi. Distanţa se reduce chiar şi cu 20 de km. Ne-am mai  propus ca în fiecare an să pavăm cel puţin 1 km de trotuar la strada principală”, ne-a informat primarul.


În comuna Cizer, în perioada următoare, locuitorii vor avea parte şi de o reţea de apă şi canalizare, iar în acest sens, autorităţile locale gândesc un proiect. “Avem în derulare un proiect de apă şi canalizare pe o rază de 15 km. La început, această reţea nu va ajunge în toată comuna, dar ne dorim în perioada următoare să acoperim artera principală. În timp le vom face pe toate”, a punctat primarul.  


Bugetul comunei  aproape s-a triplat!
 


Nefiind o comună atât de prosperă, Cizerul a cunoscut dezvoltarea în urma unor proiecte europene, care au fost obţinute prin Grupul de Acţiune Local “Poarta Transilvaniei”. Dintre cele şapte proiecte depuse până acum, toate au fost aprobate, iar deja patru dintre ele au fost finalizate.  “Aceasta este şansa noastră, fiindcă investiţiile mai mari nu le putem face din bani de la bugetul local. M-am bucurat enorm că niciunul dintre proiectele pe care le-am depus nu ne-a fost respins. Să ai 7 proiecte depuse şi tot atâtea câştigate este un lucru deosebit”, este de părere primarul.  


De când Liviu Nicolae Fărcaş este primar,  bugetul comunei Cizer aproape că s-a triplat în ultimii cinci ani şi s-a ajuns ca în 2017 acesta să fie de aproximativ 45 de miliarde lei vechi, după ce în 2012 bugetul era sub 15 miliarde lei vechi. “Ne mândrim că în fiecare an am crescut bugetul. Am preluat comuna cu un buget de nici 14 miliarde lei vechi şi cu datorii de trei miliarde, dar acum, în 2017 avem un buget de 45 de miliarde. Se vor mai adăuga şi acele proiecte  care sunt în derulare pe fonduri europene, de peste 20 de miliarde lei vechi”, a declarat interlocutorul nostru.


Primarul ne-a explicat care a fost reţeta succesului prin care comuna Cizer a ajuns să stea atât de bine din punct de vedere economic. “În primul rând, în cei patru ani de zile nu s-au mărit impozitele cetăţenilor, iar oamenii sunt în mare parte cu taxele la zi. Nu suntem atât de dezvoltaţi economic precum alte comune, dar am făcut economii în fiecare domeniu în care s-a putut. Şi în Primărie lucrăm cu doar patru angajaţi. Este mai greu, dar împreună am muncit şi roadele muncii se văd”, a adăugat Liviu Nicolae Fărcaş.


O economie importantă s-a reuşit şi la   iluminatul stradal, iar becurile au fost înlocuite cu leduri, care oferă o luminozitate mult mai puternică, la un preţ mult mai mic. “Erau facturi de 200, chiar 300 de milioane lei vechi pe lună. După ce am trecut la leduri, dintr-o dată, consumul s-a mişcorat de aproape 10 ori. Plătim în jur a 2.000 - 3.000 de lei pe lună. Iluminatul arată şi mai frumos, dar şi mai important, luminează mai puternic”, a susţinut oficialul, care a pregătit şi facilităţi pentru cei care doresc să vină şi să îşi deschidă o afacere în comună. “Deocamdată avem puţini agenţi economici, dar şi ei contribuie cu o anumită sumă la bugetul local. Mă bucur enorm când văd că apar câteva societăţi noi. Dorim să le oferim facilităţi. Avem o suprafaţă de 3 hectare care le-o putem oferi sub o formă sau alta”, a anunţat primarul.  


Casa lui Horea va fi reabilitată  până la finele anului!
 


Fără doar şi poate, Cizerul este o comună în care se poate vorbi şi despre turism, mai ales că  meleagurile şi peisajul din zonă sunt de-a dreptul mirifice. Când vine vorba de munţi, Măgura Priei este reperul care se remarcă prin cea mai mare altitudine a Munţilor Meseş, 996 de metri. La poalele Măgurii Priei, în fiecare an, în a doua duminică din luna mai are loc  “Măsurişul Oilor”, o serbare câmpenească care este organizată în jurul unui vechi obicei pastoral prin care se măsura laptele oilor fiecărui proprietar de oi. Din anul 1967 dăinuie acest obicei, care este păstrat cu sfinţenie de oficialităţi şi cu care Liviu Nicolae Fărcaş se mândreşte. “Mă mândresc cu măsurişul de la Pria. Este una dintre serbările câmpeneşti la nivel de Ardeal. Anul acesta va fi la ediţia a 51-a şi sperăm să ţină vremea cu noi. Această serbare nu a fost şi nu va fi întreruptă niciodată. La acest eveniment ne ajută Centrul de Cultură şi Artă, Consiliul Judeţean Sălaj, iar un mare noroc avem cu televiziunea Hora şi Vasile Coca. El este un fiu al satului Pria cu care ne leagă o prietenie. Am şi alocat în buget o sumă de bani pentru acest eveniment. Sincer să spun, suma este destul de mică, dar ne descurcăm să organizăm serbarea aşa cum se cuvine şi cu ajutor din partea altor sponsori”, a precizat primarul.  


De când este primar, Liviu Nicolae Fărcaş s-a zbătut să pună la punct şi celelalte obiective şi a reuşit să finalizeze un proiect european ce prevede trasee turistice în comună. “Traseele turistice au fost făcute pe 30 de obiective şi s-au realizat pavilioane şi foişoare în toate localităţile comunei Cizer, în puncte strategice, începând de la cimitire, la casa Horea, şcolile din comună, biserici. Au fost montate şi panouri informative”, ne-a explicat Fărcaş. Cel mai important punct turistic rămâne Casa lui Horea cunoscută de săteni drept “Casa Lupuţ” din Cizer. Până acum câteva luni, casa monument de la Cizer a revoluţionarului Horea era într-o stare avansată de degradare. Salvarea monumentului a venit însă de la primar, care s-a zbătut pentru a obţine un proiect european, astfel că în 2015 Proiectul “Gospodăria Ţărănească Casa Lupuţ” a fost aprobat cu suma de 227.000 de euro.


“Casa lui Horea era într-o stare deplorabilă şi a fost mutată din vale lângă şcoală. A aparţinut muzeului naţional, dar din 2008 aparţine de Primărie. Am făcut mai multe demersuri prin Ministerul Culturii, prin Direcţia de Cultură şi Consiliul Judeţean, dar în zadar am depus cereri peste cereri, deoarece nu am primit finanţare. Ne-am zbătut pentru acest obiectiv turistic şi în 2015 am găsit o oportunitate printr-un proiect european, iar la ora actuală suntem în execuţie cu lucrarea.  Am şi făcut licitaţia şi avem o firmă din Maramureş care se ocupă de reabilitare. Până la sfârşitul anului, Casa lui Horea va fi finalizată şi va fi una dintre cele mai frumoase gospodării ţărăneşti din Sălaj şi din zonă. Va intra într-un circuit turistic”, a precizat Liviu Nicolae Fărcaş.  


Liviu Nicolae Fărcaş:  “În fiecare an alocăm în buget  şi bani pentru o echipă de fotbal”  


Dacă cu infrastructură stă foarte bine, la sport, Cizerul trăieşte doar cu amintirile de acum 5 - 6 ani, când echipa de fotbal din comună era o grupare importantă în Liga a IV-a şi avea un lot de jucători cu care putea pune probleme oricărui adversar din Sălaj. Acele vremuri au apus la finele sezonului 2011 - 2012, după care Inter Cizer a mai activat doar un sezon în Liga a V-a, însă doar cu tinerii din comună. Rezultatele au fost slabe, iar formaţia şi-a oprit activitatea şi din ultimul eşalon.


Au trecut mai bine de 4 ani de când comuna nu mai are echipă de fotbal, dar Liviu Nicolae Fărcaş şi-a dorit în fiecare sezon ca Inter Cizer să se reactiveze. În acest sens, baza sportivă de la Cizer a fost întreţinută, iar în fiecare an, autorităţile locale au alocat în buget şi banii necesari pentru o echipă în Liga a V-a. “Motivul pentru care nu avem echipă este lipsa  tineretului, dar şi legislaţia. Multe societăţi sau sponsori au renunţat să mai ajute fotbalul, dar noi am încercat să reactivăm Inter Cizer şi în fiecare an am alocat o sumă de bani din buget pentru acest lucru.  Din păcate, sunt prea puţini tineri în comună, însă sperăm în perioada următoare să avem şi o formaţie în Cizer, măcar de Liga a V-a”, a declarat primarul.


Până va apărea o echipă de fotbal în comună, iubitorii “sportului rege” din Cizer se vor putea delecta cu meciuri din Liga a V-a la vecinii de la Voinţa Horoatu Crasnei, care îşi dispută meciurile de pe teren propriu la doar câţiva kilometri de satul Plesca. De fapt, pentru o perioadă de timp, Voinţa Horoatu Crasnei a jucat şi la Cizer, până să îşi pună la punct baza sportivă.  


Sală de sport şi teren sintetic  în curtea şcolii  


“Principala noastră preocupare este să le asigurăm condiţii tinerilor”, au fost cuvintele de început ale primarului când a venit vorba de şcoală şi de locurile unde tinerii din comună să îşi petreacă timpul liber. În comună funcţionează doar Şcoala Gimnazială “Horea” din centrul comunal, acolo unde anul trecut s-a schimbat instalaţia de încălzire cu bani din bugetul local.  


Peste 260 de copii sunt angrenaţi la şcoala şi grădiniţa din Cizer, iar în viitorul apropiat aceştia vor avea parte şi de o sală de sport modernă, dar şi de un teren sintetic, ambele urmând să fie construite în curtea şcolii, acolo unde există o suprafaţă disponibilă. “Renovarea şcolii şi grădiniţei din Cizer este o prioritate, dar avem în plan, ca în perioada următoare să construim o sală de sport, dar şi un teren sintetic, unde tinerii să poată face mişcare. Avem deja terenul disponibil şi l-am întăbulat pe Primărie”, a punctat Fărcaş.


Ca şi planuri de viitor, primarul ne-a mai dezvăluit că doreşte un “After School” pentru copiii rromilor din comună, iar în acest sens a fost  depus un proiect intitulat: “Şi noi vrem să facem şcoală”.  Două cămine urmează să fie reabilitate, cel de la Cizer şi Pria, urmând ca în perioada următoare să se înceapă procedurile de licitaţie şi executare a lucrărilor. Şi piaţa din centrul comunal a fost renovată, dar urmează să fie extinsă pentru ca atât cumpărătorii, cât şi comercianţii să aibă cele mai bune condiţii.  


Pe lângă aceste proiecte, primarul are multe alte planuri de viitor pe care speră să le ducă la bun sfârşit. “Sunt la al doilea mandat şi pe această cale le mulţumesc cetăţenilor, care la alegerile de anul trecut mi-au acordat încredere, cu un procentaj foarte bun. Peste 75% dintre alegători mi-au mai dat credit de a conduce comuna încă 4 ani de zile. Aceasta denotă faptul că am făcut fapte bune. Înseamnă că am făcut ceva pentru cetăţenii comunei noastre şi pentru ei ne zbatem în continuare.  Ne dorim să fim sănătoşi şi să ducem la bun sfârşit proiectele. La început, mulţi nu ne dădeau şanse, dar le mulţumesc cetăţenilor că au avut încredere în noi. Îi rugăm să ne sprijine în continuare. Într-adevăr, pe toată lumea nu poţi mulţumi, dar trebuie să gândim ce a fost acum patru ani de zile. Se mergea pe văi, iar acum avem asfalt. Şi pe unde unii ziceau că nu se poate face drum, am stat şi am gândit problema şi am rezolvat-o. Sunt un om ambiţios şi ceea ce mi-am propus am realizat”, a încheiat Liviu Nicolae Fărcaş.

Transmisiuni live. Pariuri Live. Pariuri pe mobil. Deschide un cont si joaca online. Vezi aici Top 5 case de pariuri online legale si recomandate de PariuriX.com.

Poti prinde 2 bilete consecutive la cota 3? Fiecare participant câstiga garantat pâna la 10 premii. Adauga acum un bilet GRATUIT si câstiga!


Vizualizari: 4368Autor: Ionuţ Costinaş

Printeaza Trimite pe messenger
Comentarii
Sportul Sălăjean îşi rezervă dreptul de a modera comentariile
Nume:*
Email:
Comentariu:*
Introduceti textul din imagine:*captcha image


 


Cele mai spectaculoase goluri doar in video de mai sus. 

Vremea (Meteo)

Newsletter