Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Ileanda, comuna în care tradiţia fotbalului se păstrează aprinsă. GALERIE FOTO


Noul primar – Cornel Lar – care este şi un mare iubitor al sportului, a dat asigurări că gruparea de pe Someş va continua să activeze în fotbalul din Sălaj, iar pe viitor se va dori din nou performanţă, mai ales că iubitorii sportului rege din comună au fost învăţaţi cu rezultate notabile



Ileanda – Scurt istoric:

Primele date despre satul Ileanda se cunosc din anul 1350 când se numea “Ylandmeze” care însemna câmpie, deoarece aşezarea era situată lângă Someş în regiunea de luncă numită Buruieni. Ileanda se pare că a luat fiinţă ca aşezare omenească între anii 1465-1467 când este amintită sub denumirea de Ilonda.  În 1603 îşi schimbă numele din Ilonda în Ileanda Mare ca să se deosebească de Ileanda Mică. Locuitorii erau majoritatea români şi maghiari şi se ocupau cu agricultura, păstoritul şi arderea varului. În anul 1850 ia fiinţă postul de jandarmi, iar în anul 1865 Ileanda devine centru de plasament administrativ, judecatoresc şi notarial. În anul 1880 se deschide farmacia sub emblema “La cerbul”.

Cu ocazia unei mari foamete, în pădurile satului Saşa s-au adunat vreo 400 de locuitori care vroiau să emigreze în Moldova dar au fost împiedicaţi de autorităţi care le-au oferit hrană. În amintirea acestui eveniment pe drumul vechi ce ducea peste deal de la Ileanda spre Dăbâceni şi Glod s-a ridicat un monument cu o inscripţie ce aminteşte de foametea  din 1817.  Biserica a jucat un rol însemnat în acele timpuri în ce priveşte culturalizarea ţăranilor iobagi până la înfiinţarea de şcoli în 1862. Primele şcoli au fost confesionale până în 1881 când şcoala devine instituţie de stat. În anul 1894 ia fiinţă şi o grădiniţă de copii. Tot în 1894 se organizează Banca de economii, societate pe acţiuni. Satul posedă patru Biserici dintre care 2 româneşti, 2 maghiare şi o Sinagoga.

Cele două Biserici româneşti sunt:  ♦ Biserica nobililor care datează din 1441 în locul numit Buruieni până în 1600 când a fost mutată pe marginea unui pârâu în mijlocul noului sat, care la această dată este monument istoric;  ♦ Biserica ginerilor construită în 1730, care a rămas nemodificată până în 1970 când pe temelia ei s-a construit noua Biserică ortodoxă. Biserici întâlnim în toate celelalte sate. Cele două Biserici maghiare sunt: cea reformată construită în 1890 şi cea romano-catolică construită în 1918.   Transporturile se dezvoltă şi ele prin construirea căii ferate Dej-Zalău, Cluj-Dej-Baia-Mare şi prin înfiinţarea de gări la Ileanda, Răstoci şi haltă la Bizuşa. Un pas important a fost şi construirea şoselei asfaltate Cluj-Dej-Baia-Mare. Lupta pentru libertate şi unitate naţională a românilor din Ardeal are ecouri puternice şi în Ileanda.

Pentru ca serviciile se înmulţesc după 1919 de asemenea şi numărul funcţionarilor, vechea încăpere numită cancelaria notarială devenind neîncăpătoare, se vând plopii de pe strada gării pentru cumpărarea casei comunale, care a adăpostit şi în trecut şi în prezent Primăria şi Notariatul pâna în zilele noastre. În 1938 ia fiinţă o cooperativă românească “Speranţa”. Până în 1920 există un singur medic de circumscripţie sanitară. În 1930-1935 s-a construit un dispensar, dispunând de mai multe cadre sanitare.

În 1944 în Ileanda au loc o serie de schimbări, de construcţii noi, de modernizări. S-au reparat poduri şi drumuri s-a construit trotuar în centrul comunei, pe drumul gării şi în Bizuşa. S-a construit Căminul Cultural şi un parc în faţa acestuia, loc unde altădată era piaţa agro-alimentară. Între anii 1952-1956 s-a construit o parte din şoseaua naţională actuală de-a lungul căreia s-au construit în anii următori un sediu nou al poliţiei, blocuri pentru locuitori, poşta, noul sediu al COOP de consum, al COOP de credit, magazine, farmacii, ateliere de reparat electrocasnice, cabinet stomatologic, spital în vechiul local al liceului, subunitate de pompieri. O realizare importantă a comunei a fost introducerea curentului electric în anul 1962.

Comuna Ileanda: Ileanda – centrul comunal, Podişu, Rogna, Negreni, Dăbâceni, Bizuşa, Perii Vadului, Bârsăuţa, Dolheni, Luminişu, Măleni, Răstoci şi Saşa   Situată în nordul-estul judeţului,  comuna Ileanda se învecinează cu: Comuna Vima şi Boiu Mare (Maramureş) – la Nord Comuna Gâlgău şi Poiana Blenchii – la est Comuna Şimişna – la sud Comuna Letca şi Rus  – la vest

Cornel lar – primarul comunei  Ileanda –

“Mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în mine, dar şi în echipa cu care m-am prezentat în faţa alegătorilor. Tuturor locuitorilor le sugerez să stea aproape de mine, pentru că voi face tot  ce îmi stă în putinţă să realizez ce mi-am propus.  Voi munci şi îmi voi dedica timpul pentru că Ileanda merită o altă poziţie în ierarhia comunelor din Sălaj. Chiar am convingerea că schimbările  vor fi semnificative, iar până la finalul mandatului trebuie să fie vizibile, perceptibile şi uzuale acele obiective  pe care ni le-am propus”

Până nu cu foarte mulţi ani în urmă, un drum de la Zalău şi până la Ileanda era un chin. Nu spunem acest lucru doar din prisma distanţei de 65 de km, dar mai ales a drumului rău, care era pe ruta Jibou – Surduc – Letca – Răstoci. Acum, acest tronson este unul foarte bun, astfel că până la intersecţia cu E 58, care face legătura între Baia Mare şi Cluj-Napoca, se ajunge în mai puţin de 45 de minute. Din vârf de deal, comuna Ileanda este la o aruncătură de băţ, astfel că o echipă de reporteri de la ziarul Sportul Sălăjean a ajuns foarte rapid la sediul Primăriei în cursul dimineţii de luni.

L-am găsit pe primarul Cornel Lar, cel care împărtăşeşte această funcţie de mai puţin de două luni, fiind la primul său mandat, după ce în  perioada 2012 – 2016 a ocupat funcţia de viceprimar. Acesta ne-a poftit în noul său birou şi am început o amplă discuţie despre comuna Ileanda, una dintre cele mai mari din judeţul Sălaj, care numără 13 localităţi. Înainte de toate, noul primar a ţinut să exemplifice că această funcţie implică multe alte atribuţiuni decât precedenta. “După 4 ani de experienţă în administraţia publică ca şi viceprimar, sincer, am crezut că postura de primar este mai relaxantă, dar nu este deloc aşa. Problemele sunt vechi, apăsătoare şi, mai mult decât atât, mă confrunt cu luarea unor decizii, pe care din postura de viceprimar doar le-am propus, iar asumarea responsabilităţii i-a revenit primarului”, a declarat Cornel Lar.


Piaţă agro-alimentară modernă,  în centrul comunal

Situată în partea de Nord-Est a judeţului Sălaj, de o parte şi de alta a Văii Someşului, comuna Ileanda pare să fie foarte dezvoltată, mai ales că este la mijlocul distanţei dintre două municipii: Baia Mare şi Dej, pe drumul european E 58, care face legătura între Baia Mare şi Cluj-Napoca. Însă, până ca Ileanda să devină o comună foarte dezvoltată este cale lungă, dar noul primar îşi doreşte să o dezvolte, pas cu pas. În primă fază s-au identificat problemele şi lipsurile pe care le au oamenii care trăiesc în cele  13 localităţi: Ileanda, Podişu, Rogna, Negreni, Dăbâceni, Bizuşa, Perii Vadului, Răstoci, Dolheni, Măleni, Saşa, Bărsăuţa şi Luminişu. “Partea cea mai problematică este că în comuna Ileanda nu s-au prea făcut investiţii”, a  fost reacţia lui Cornel Lar.

Totuşi, în Ileanda există o piaţă agroalimentară modernă, care a fost dată în funcţiune în anul 2014, iar investiţii s-au mai făcut, unele mai mici, iar altele mai mari, în funcţie de posibilităţile avute la momentul respectiv. “Ne putem lăuda cu o piaţă agroalimentară modernă, construită din fonduri europene. S-a mai construit un pod peste Someş, pentru acces auto, limitat la 3,5 tone, care face legătura între localităţile comunei situate pe malul stâng al Someşului, cu cele de pe malul drept”, a explicat primarul. Deşi este întinsă pe o suprafaţă de 87 km pătraţi, comuna Ileanda nu este foarte mare ca şi număr de locuitori şi numără 2.200 de suflete, conform ultimului recensământ.

Sunt şi sate în care numărul de locuitori este sub 100, dar primarul va încerca să asigure utilităţile necesare şi în localităţile respective. “Comuna are încă de suferit, iar      infrastructura lasă de dorit. Căminele culturale sunt într-o stare destul de nasoală, iar mai multe localităţi nu beneficiază de apă curentă. Există însă instalaţii de captare şi aducţiuni învechite făcute prin contribuţia oamenilor, încă dinainte de revoluţie. S-au mai remediat câteva tronsoane, dar capacităţile de înmagazinare nu fac faţă”, a punctat Lar.


Început “furtunos” de mandat 

Şi, mai în glumă, mai în serios, mandatul lui Cornel Lar a început furtunos. La doar câteva zile după ce a fost instalat în funcţie, primarul s-a lovit de o situaţie grea, dar peste care a trecut cu ajutor din partea oamenilor. Pe 17 iunie, în comună a fost o furtună puternică, care a lăsat pagube destul de mari, în special în localitatea Podişu. “Am avut nefericerea să îmi încep mandatul cu nişte fenomene extreme. În localitatea Podişu a fost un vânt de intensitate foarte  mare şi au fost doborâţi 10 stâlpi de medie tensiune şi 6 stălpi de înaltă tensiune. A fost o panoramă apocaliptică. Mi-am petrecut ulterior zile şi nopţi pe drumurile şi dealurile satelor Podişu şi Rogna. Probleme au fost în cinci localităţi, care au rămas fără curent, între 12 şi 24 de ore”, ne-a povestit primarul.

Şi centrul comunal a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, însă primarul a ştiut să limiteze pagubele produse de un astfel de fenomen. “Am avut şi un torent de apă acumulat în comuna vecină la Vima, dar am primit o informaţie în timp util că spre comuna Ileanda se îndreaptă o viitură de apă. Am mobilizat serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă şi am început să facem evacuarea persoanelor vârstnice, animalelor, chiar şi a bunurilor, atât  cât s-a putut. Primăria pe jumătate a fost inundată, piaţa agroalimentară în totalitate, dar şi baza sportivă. În urma tornadelor am avut copaci căzuţi peste secţia de poliţie, peste biserică, peste căminul cultural, iar multe drumuri au fost blocate. Mai mult, şi un acoperiş de la centrul de integrare a fost pur şi simplu smuls. După toate acestea, în comună a fost o comisie care a făcut evaluarea pagubelor şi prin hotărârea guvernului s-a alocat o sumă de 109.000 lei”, ne-a informat primarul, care nu mai doreşte să treacă prin astfel de situaţii. “Trebuie să ne luăm măsuri. Valea Ileanda necesită lucrări de regularizare, pentru ca să blocăm volumul şi viteze apei. Ar fi nevoie şi de un baraj”, spune Cornel Lar.

Alimentarea cu apă:  prioritate în comună

Din anul 2014, de când s-a dat în folosinţă piaţa agroalimentară, un alt proiect de anvergură nu s-a derulat în comună. Multe proiecte au rămas doar la stadiul de discuţii, dar Cornel Lar îşi doreşte să le pună din nou pe rol. Iar prima opţiune a sa, dar şi a comunităţii este alimentarea cu apă în comună. “Când m-am hotărât să candidez de primar, eram conştient că lumea va avea aşteptări începând din a doua zi, după alegeri. Oamenii sună, vin, insistă şi îmi cer anumite lucruri, fiindcă au nevoie de apă, drumuri şi de retrocedări. Avem foarte multe cereri de retrocedări, atât de terenuri agricole, cât şi de terenuri forestiere. Prima prioritate este alimentarea cu apă, fiindcă este o necesitate foarte importantă. Ne-am informat, iar banii sunt disponibili”, a subliniat Cornel Lar.

Deocamdată, ce ţine de alimentarea cu apă, un proiect care nu este de aşa mare anvergură a fost demarat în decembrie 2015 şi a fost finalizat. Este vorba de un foraj de medie adâncime pentru alimentarea cu apă  a localităţii Dăbîceni.  Ca şi proiect finalizat am mai putea aminti asfaltarea a 6 km de drum comunal, între localităţile Dolheni – Saşa şi Bizuşa – Luminişu. S-a mai făcut documentaţia şi pentru un alt drum, care leagă localităţile de peste apă, însă aceasta nu a intrat în bugetul alocat de către Uniunea Europeană. Oficialii comunei nu au renunţat şi au depus solicitarea la Consiliul Judeţean şi speră ca tronsonul respectiv să poată fi asfaltat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Tot în urmă cu doi ani s-a reabilitat sistemul public de iluminat, trecând de la lămpile vechi, uzate fizic şi moral, la nişte lămpi moderne cu led-uri, care consumă puţin şi oferă luminozitate mult mai mare.

Proiect operaţional cu capital uman 

Fiind la început de mandat, primarul şi-a fixat câteva priorităţi pe care să le rezolve în perioada următoare. Dacă alimentarea cu apă este pe primul loc, prioritatea numărul doi este asfaltarea drumurilor din comună. Se doreşte şi reabilitarea căminului din Ileanda, dar Cornel Lar nu omite nici învăţământul, pe care vrea să pună bazele şi să crească numărul elevilor din comună, care momentan se ridică undeva la 400 de copii. “În vara anului trecut s-au demarat lucrările de întocmire a documentaţiei pentru reabilitarea şi eficientizarea consumului de energie la Liceul Tehnologic “Ioachim Pop” din Ileanda, ocazie cu care s-ar remedia multe din neajunsuri. Şcolile nu sunt de neglijat. Momentan, toată activitatea de reţea şcolară s-a comasat la nivel de centru de comună. Există o singură şcoală, liceul, dar şi o extensie cu clasele 1 – 4 la Dolheni. La nivel de liceu avem efectiv redus faţă de anii trecuţi. Avem 3 microbuze şcolare şi s-a aprobat prin hotărâre de Consiliu ca unul dintre microbuze să  aducă elevi şi din comuna Vima, judeţul Maramureş, care stau în zonă cu limita judeţului Sălaj. Vom propune să aducem elevi şi de la Rus”, a menţionat Cornel Lar.

Dacă proiectele de alimentare cu apă, de canalizare sau de asfaltare sunt tipice, în comuna Ileanda a fost demarat un proiect mai inedit, unul operaţional cu capital uman. Acesta îi vizează pe rromii din localitate sau pe tinerii care  au abandonat şcoala prematur, dar care au ocazia să înveţe o meserie. “Se referă la şcolarizare. Având un număr însemnat de rromi cu abandon şcolar, cu nivel de şcolarizare redus, noi încercăm să-i integrăm în societate prin diferite cursuri. Pot învăţa nişte meserii căutate, chiar şi cu un nivel redus de studii, cum ar fi tâmplar, mecanic, zugrav, meserii în care ei se pot forma. Chiar şi culegător de fructe din flora spontană. Proiectul are mai multe structuri, iar pe cei care îi formăm încercăm să-i introducem pe piaţa muncii”, a precizat edilul, care are în plan să modernizeze şi centrul comunei. “Prin GAL, intenţionăm întocmirea unei documentaţii de urbanizare a două străzi din centrul comunei unde întâmpinăm probleme, cu canalizarea. Vom pune la punct spaţiile verzi, trotuarele, dar şi parcările”, ne-a mărturisit noul primar.

Benfica Ileanda  îşi continuă activitatea 

Comuna Ileanda a fost şi rămâne un reper important în fotbalul sălăjean, dat fiind faptul că în urmă cu 6 ani a dat campioana Sălăjului. Era vorba de Someşul Ileanda, care în stagiunea 2009 – 2010 a defilat în Sălaj şi a câştigat titlul la pas, după ce în anul 2007 a câştigat şi faza judeţeană a Cupei României, iar în faza naţională a jucat cu Sănătatea Cluj. Ce-i drept, lotul era format cu jucători valoroşi, iar o parte dintre ei proveneau din judeţele Cluj sau Maramureş. Atât autorităţile locale, cât mai ales sponsorul  Grigoriţă Revnic, au sprijinit activitatea la Someşul, dar aventura acestei echipe s-a terminat brusc, în vara anului 2010. Asta după ce campioana Sălajului de la acea vreme reuşea să câştige barajul de promovare în Liga a III-a cu Bioland Paleu, după o partidă disputată la Cluj-Napoca şi care s-a decis la loviturile de departajare.

Timp de câteva săptămâni, în comună s-a vorbit de Liga a III-a şi au fost tot felul de promisiuni, care s-au dovedit a fi doar vorbe goale. În aceste condiţii, Someşul nu s-a mai înscris în Liga a III-a, dar cel mai dureros a fost că echipa a dispărut de pe harta fotbalistică a Sălajului. În locul ei a apărut Benfica Ileanda, formaţie care în sezonul 2010 – 2011 a făcut pasul în Liga a IV-a. Cu o echipă formată din tineri, marea majoritate din comună, formaţia antrenată de Adrian Pop a început să  pună probleme, iar în sezonul 2013 – 2014 a jucat în play-off-ul Ligii a IV-a şi s-a clasat pe locul 4! Practic, din acea perioadă, în conducerea echipei se afla şi Cornel Lar, un mare iubitor al fotbalului, fost arbitru, care în tinereţe a jucat şi fotbal la Unirea Glod, o fostă câştigătoare a Cupei României din Sălaj.

Cum în fotbal mai sunt şi urcuşuri, dar şi coborâşuri, Benfica Ileanda a mai şi decăzut, iar în ultimul sezon a terminat pe loc retrogradabil, dar cu toate acestea, oficialii au făcut toate demersurile ca gruparea de pe Someş să evolueze şi din stagiunea următoare, tot în Liga a IV-a. “Având în vedere dragostea mea faţă de sport, cu siguranţă echipa îşi va continua activitatea. Vrem tot în Liga a IV-a, fiindcă s-au investit şi în juniori şi este păcat să se piardă. Ne vom adapta legii 350 privind finanţările cluburilor. Pentru desfăşurarea turului am alocat suma de 18.500 lei, la care vine şi clubul cu 10 %. Eu zic că este o sumă bună pentru o echipă din Liga a IV-a, dar mă voi implica şi la agenţii economici, pentru a-i atrage la fotbal”, a spus primarul.

Deja Benfica Ileanda a început să se întărească pentru noul sezon, iar la echipă au revenit Florin Mateşan şi Cosmin Bene. Debutul în noua stagiune s-a făcut cu dreptul, iar gruparea de pe Someş a reuşit să treacă în Cupa României de Olimpia Rus.

Baza sportivă, aproape finalizată 

Din totdeauna, terenul de fotbal de la Ileanda a fost renumit pentru suprafaţa bună de joc. Acum, comuna se poate mândri şi cu o bază sportivă modernă, care în procent de 90% este finalizată. Prin implicarea lui Cornel Lar, recepţia lucrării a fost finalizată încă de câţiva ani, iar jucătorii pot avea acces la vestiare. Baza sportivă are gard împrejmuitor, o tribună modernă, bănci de rezerve şi în curând se vor termina şi lucrările din interiorul vestiarului. “Am insistat foarte mult pe lângă domnul primar Satmari să mă lase să folosesc vestiarele şi am solicitat constructorului să îmi predea lucrarea. Nu era conectată la utilităţi, dar ne-am ocupat noi să le punem la punct. Cu siguranţă, voi continua lucrările la baza sportivă. Vreau să văd că aceasta arată aşa cum merită comuna Ileanda”, ne-a explicat primarul, cel care s-a ocupat şi de construcţia unui teren de fotbal, în Dăbâceni. “Terenul este încadrat pe toată suprafaţa de care am beneficiat. L-am nivelat, am montat porţi metalice, iar tinerii joacă fotbal aproape în fiecare după-amiază”, a agăugat Lar.

Voleiul, un alt sport îndrăgit  în comună

Nu doar fotbalul este iubit în Ileanda, iar de ceva vreme, tinerii şi-au arătat afinităţile şi faţă de sportul sub fileu. În acest sens, mai mulţi tineri au depus o cerere la Primărie pentru construirea unui teren de volei, iar autorităţile locale le-au îndeplinit dorinţa. Astfel, anul trecut s-a construit un astfel de teren, lângă baza sportivă, iar la inaugurare a fost organizată o competiţie, Cupa “Ileanda”, unde au participat patru echipe: două din Ileanda şi câte una din Lemniu şi Gâlgău. “Am fost foarte încântat că tinerii doresc să se facă un astfel de obiectiv, fiindcă este spre sănătatea lor, un loc unde pot să îşi consume energia. Am aprobat cererea şi cu costuri  financiare  nu foarte mari am construit acest teren de volei. Suprafaţa este standard, din beton, dar pe viitor vrem să punem o altă suprafaţă, care să reducă riscul accidentărilor. Avem şi o mică tribună pentru 40 de persoane. L-am  inaugurat cu un turneu de volei şi participanţilor le-am oferit cupe, diplome şi premii”, ne-a povestit primarul Cornel  Lar, cel care a fost şi organizatorul. Şi în acest an, în jurul datei de 20 septembrie se va organiza ediţia a II-a şi se aşteaptă o prezenţă mult mai numeroasă din partea echipelor de pe Valea Someşului.

Comuna are potenţial turistic 

 

Trecând de la sport, la turism, putem spune fără doar şi poate că Ileanda are potenţial în această ramură. Comuna este aşezată de-o parte şi de alta a Văii Someşului, are o panoramă foarte frumoasă, cu păduri şi dealuri. În plus, la Bizuşa există şi o staţiunea balneoclimaterică, dotată cu o bază de tratamente ce asigură aparatură specializată pentru tratament cu băi galvanice, parafină, curent, masaj şi băi calde. În apropierea bazei de tratament există două izvoare cu apă carbogazoasă, care sunt folosite pentru tratarea diferitelor afecţiuni.

Totuşi, în partea de jos a staţiunii, clădirile au fost lăsate în paragină şi deocamdată nu s-a găsit un investitor care să le pună la punct. “Partea de sus a staţiunii, care aparţine Ministerului Muncii arată foarte bine, iar actualul director merită felicitări, fiindcă a reabilitat clădirea şi a modernizat baza de tratament. Din păcate,  drumul de acces lasă de dorit, iar clădirile din partea de jos, care aparţin mai multor proprietari, sunt în paragină. În zonă s-ar putea face chiar un ştrand, însă trebuie să atragem investitori, cărora trebuie să le oferim condiţii. Cu siguranţă, turismul din zonă s-ar putea dezvolta. Avem pădurea de castani, peştera de la Măgurici, bisericile de lemn, care sunt monumente istorice”, a precizat primarul.

În final, acesta a dorit să mulţumească  celor care au avut încredere în el la alegerile din luna iunie.  “Mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în mine, pentru încrederea acordată atât mie, dar şi echipei cu care m-am prezentat în faţa alegătorilor. Tuturor locuitorilor le sugerez să stea aproape de mine, pentru că voi face tot ce îmi stă în putinţă să realizez ce mi-am propus. Le mulţumesc şi celor care nu au avut încredere în mine. Nu îmi rămâne decât să demonstrez că merit încrederea lor. Voi munci şi îmi voi dedica timpul pentru că Ileanda merită o altă poziţie în ierarhia comunelor din Sălaj. Chiar am convingerea că schimbările vor fi semnificative, iar până la finalul mandatului trebuie să fie vizibile, perceptibile şi uzuale acele obiective pe care ni le-am propus”.

526 Vizualizari
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj