Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Năpradea, comuna care vrea bază sportivă în fiecare sat. GALERIE FOTO

Primăria nu se opreşte doar la cele două terenuri de sport  deja existente în Năpradea şi Traniş, ci doreşte amenajarea a încă două, în satele Cheud şi Someş Guruslău!


Scurt istoric:

Comuna Năpradea, cu o suprafaţă de 68,49 km2, se află situată în culoarul larg şi terasa a Someşului din Depresiunea Guruslău, urcând la est până în Culmea Prisnelului, iar la nord, ocupând versanţii sudici ai masivului cristalin Dealul Mare. Comuna are în componenţă cinci sate: Napradea – sat reşedinţă de comună, situat la o distanţă de 41 km faţă de municipiul Zalău, Cheud, Someş-Guruslău, Traniş şi Vădurele. Deşi prezenţa locuirii pe aceste meleaguri a fost pusă în evidenţă încă din antichitate, atestarea documentară a aşezărilor comunei sunt cuprinse între secolul al XIV-lea şi secolul al XVI-lea (Napradea – 1387, sub denumirea de villa olachalis Naprad, Cheud – 1475, Someş – Guruslău – 1387, Traniş – 1475 şi Vadurele – 1543). Populaţia totală a comunei numără la ultimul recensământ 3.026 de locuitori, din care 94,01% erau români, 0,36% maghiari şi 5,63% rromi. Localitatea Năpradea este situată la limita nordică a judeţului Sălaj, în partea de nord-vest a României, pe malul drept al Râului Someş, la interferenţa dintre judeţul Sălaj şi Maramureş. Comuna se află în zona temperată, cu cele mai favorabile condiţii climaterice pentru dezvoltarea vieţii omeneşti.

 

 

În această săptămână am poposit într-o comună binecuvântată cu o frumuseţe naturală deosebită, mai ales că în această perioadă verdele crud al pădurilor îmbrăţişează acest loc. Este vorba de Năpradea, o comună cu o aşezare interesantă Situată în nordul judeţului Sălaj, “pe dreapta” râului Someş, ocupă partea de est a Depresiunii Guruslău, versantul vestic al Culmii Prisnelului şi partea sudică a masivului cristalin Dealul Mare. Ea cuprinde cinci sate: Năpradea (la 17 km de Jibou şi 41 km de Zalău) – centrul comunal, Cheud, Someş Guruslău, Traniş şi Vădurele.  Poate puţini ştiu, dar comuna Năpradea a dat ţării personalităţi de înaltă ţinută cum sunt Ioan Cheşeli Dragomir – luptător de marcă pentru drepturile românilor în Transilvania, Traian Creţu – fizician consacrat atât în ţară, cât şi în străinătate şi Petru Hossu  – profesor univesitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.
Tineri există în comună, însă aceştia se confruntă cu o problemă, lipsa locurilor de muncă. În ultima vreme, mulţi s-au angajat la Jibou şi fac naveta. Unele firme la care sunt angajaţi le asigură şi transport. Într-adevăr, sunt şi tineri plecaţi în alte oraşe sau chiar în străinătate. Oricum, primarul ne-a mărturisit că dintre cei plecaţi, mulţi revin acasă şi îşi construiesc case în comună. Problema este că în comună există doar câteva societăţi comerciale mici, cu 2-3 angajaţi, dar şi mici fermieri. Aşadar, nu există firme mari, care să le ofere oamenilor locuri de muncă, de aceea unii locuitori se ocupă de agricultură, creşterea animalelor, iar marea parte a pădurilor se află în proprietatea oamenilor, de aici având şi o sursă de venit. Dar sunt şi locuitori care lucrează la Jibou sau Zalău.
În anul 2014 s-au asfaltat 5 km de drumuri comunale, pe tronsoanele: Traniş – Vădurele şi Somes Guruslău – Husia, prin fonduri europene. Tot prin fonduri europene s-a realizat de curând, în martie fiind finalizate lucrările, reabilitarea căminului din Cheud. Un cămin extrem de cochet care beneficiaza la etaj şi de o sală de conferinţe. Şi sediul Primăriei a fost reabilitat prin programul GAL Someş, tot prin fonduri europene. Prin fondurile proprii ale Primăriei, începând din anul 2013, s-a reabilitat căminul din Năpradea, s-a amenajat un spaţiu verde şi parc de joacă pentru copii, chiar în apropierea Primăriei, aşadar în centrul comunei, s-a reabilitat şcoala din Năpradea cu clasele I-VIII, dar şi şcoala din Cheud, tot cu clasele I-VIII. Lucrări de modernizare s-au realizat şi la căminul din Traniş, din Vădurele şi la şcoala din Someş Guruslău. Bugetul local nu este foarte mare, în acest an fiind de 28 de miliarde lei vechi, însă Primăria a încercat să gestioneze banii cât mai bine pentru a cuprinde cât mai mult. Şi în acest moment, în comună se derulează mai multe lucrări. Două proiecte pe fonduri   europene se află în analiză la Satu Mare, este vorbe de reabilitarea căminului Someş Guruslău şi a grădiniţei Napradea. Pe fonduri guvernamentale, pe ordonanţa 28, urmează asfaltarea de uliţe în Năpradea şi Cheud. Deja s-a primit suma de 800.000 lei, iar în toamnă vor veni mai mulţi bani şi se va începe lucrul. Un proiect care se doreşte a fi implementat cât mai curând este asfaltarea unei porţiuni de drum judeţean la limita cu judeţul Maramureş, 6 km sunt pe teritoriul judeţului Sălaj şi încă 1,5 km în Maramureş. Prin asfaltarea acestui drum, care la ora actuală este doar pietruit, se reduce distanţa parcursă până la Baia Mare cu 40 de km! Oamenii circulă acum pe traseul mai lung, parcurgând până în Baia Mare 80 de km. Aşadar, asfaltarea acestui drum ar situa comuna undeva la mijloc, fiind 41 de km până la Zalău şi 40 până la Baia Mare.
Năprădeana Năpradea,  la cea mai bună clasare din istorie!  
După o perioadă mare de absenţă, în vara   anului 2013, comuna Năpradea a revenit în circuitul fotbalistic din Sălaj şi s-a înscris în Liga a V-a cu echipa Năprădeana. Începutul a fost unul mai greoi, dar echipa a început să îşi dea drumul şi a terminat campionatul din Seria EST pe locul 10 din 14 formaţii. În sezonul trecut, Năprădeana a ocupat o poziţie mult mai bună: locul 7 din 11 echipe. În sezonul 2015 – 2016, reprezentanta comunei Năpradea a fost o “nucă tare” şi chiar a realizat câteva rezultate surprinzătoare, pentru ca la final să ocupe locul 6 din 14 partcipante! Mai mult, Paul Rezmiveş a fost unul dintre cei mai buni marcatori din Seria EST, clasându-se la final pe locul 3, cu 25 de goluri! “Bugetul echipei de fotbal este mai subţire deoarece nu putem finanţa echipa în forma în care este acum, doar o asociaţie, ci trebuie să mergem spre club. Finanţarea este de altă natură, atunci când există un club sportiv. Chiar asta intenţionăm acum, până la începutul campionatului, să facem un club sportiv, pentru a putea ajuta echipa. Acum căutăm o persoană care să ne ajute să aducem echipa sub formă de club, un sponsor, iar Primăria va putea ajuta atunci legal formaţia de fotbal. Noi am ajutat cât am putut, am cumpărat echipament, am cumpărat mingi, însă nu putem continua aşa. După ce se va înfiinţa clubul sportiv, vom putea ajuta mai mult. Sperăm să rezolvăm până în toamnă şi această situaţie. Nici nu mă gândesc să oprim activitatea la echipă”, ne-a mărturisit primarul.
Există două baze sportive  în comună, însă se doreşte amenajarea a încă două baze!  
Începând din anul 2013, de când s-a înfiinţat echipa de fotbal Năpradeana Năpradea, jucătorii îşi desfăşoară activitatea la baza sportivă din centrul comunal. Terenul de fotbal este amenajat într-o zonă foarte bună, în central satului, în apropierea Primăriei, a şcolii şi a căminului cultural. Terenul se află într-o stare bună şi acum, fiind împrejmuit, având amenajate spaţii pentru ambele echipe şi bănci pentru spectatori. Primarul ne-a mărturisit că ar vrea să îl modernizeze prin fonduri europene. “Dacă vom reuşi să atragem ceva fonduri pentru baze sportive, atunci vom moderniza terenul din Năpradea. Vom face un proiect care să includă vestiare, tribune pentru ca echipa să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime. Şansa de a realiza acest proiect sunt fondurile europene”, este de părere Vasile Fodor.  Dar Primăria nu a amenajat doar această baza sportiva de care se bucură formaţia de fotbal. Mai există un teren la Traniş. Acesta este folosit în special de tinerii din sat, care vor să facă puţină mişcare. Şi echipa de fotbal foloseşte terenul, însă mai rar. Oricum, aceştia au o “rezervă”, în cazul în care nu-şi pot desfăşura activitatea pe terenul din Năpradea. Trebuie spus că primarul nu se opreşte doar la doua baze şi doreşte amenajarea a încă două în satele Cheud şi Somes Guruslău! Având în vedere că la Cheud sunt mulţi tineri, Primăria ar vrea să construiască acolo un teren pentru ca cei din sat să facă puţin sport. Acolo, problema este că nu există spaţiu, adică Primăria nu deţine un teren pentru a putea construi acolo o bază. În perioada care urmează, primarul ne-a mărturisit că doreşte achiziţionarea sau un schimb de teren în centrul satului Cheud, pentru a putea organiza spaţiul viitorului teren. “Avem mulţi tineri în Cheud dornici de mişcare. Din păcate, sunt nevoiţi să vină în Năpradea sau joacă fotbal în curtea şcolii, lucru care nu este în regulă. De aceea, sper să achiziţionăm un teren cât mai curând”, a spus oficialul comunei. Şi la Someş Guruslău se doreşte amenajarea unui baze sportive. Terenul ar fi, însă, acesta trebuie amenajat. Primarul îşi doreste ca în fiecare sat din comună să existe un spaţiu pe care cei care doresc pot să facă mişcare să joace fotbal, să se întâlnească într-un cadru organizat. Probabil că aceste baze nu vor fi de dimensiuni competiţionale, însă nu are importanţă. Ceea ce contează e faptul că aceste terenuri să le ofere posibilitatea, celor din satele comunei, de a face mişcare.
Sală de sport, încă din anul 2002  
Cu siguranţă comuna se poate lauda cu o sală de sport finalizată în urma cu 14 ani! Dacă unele comune înca visează să aibă o sală de sport, pentru ca elevii să-şi poată desfăşura activitatea acolo, Năpradea beneficiază de ani buni de această utilitate. Sala a fost construită prin fonduri guvernamentale, pe vremea când se desfăşura acel proiect care presupunea construirea unei săli de sport în fiecare comună. A fost printre primele săli de sport construite la acea vreme. Desigur că acolo îşi desfăşoară activitatea elevii Şcolii din Năpradea, însă prin hotărârea Consiliului Local s-a pus şi la dispoziţia echipei de fotbal, pentru antrenamente. Totuşi, din păcate, există o problemă. Într-adevăr, dacă o vezi din exterior te întrebi, ce probleme ar putea să existe? Însă, e suficient să intri iarna în sală şi să vezi, mai bine spus, să… simţi frigul, deoarece amplasamentul nu are încălzire. Cu această problemă se confruntă încă din anul 2002. Se pare că în proiect era o centrală pe gaz, însă în comună nu există gaz. S-a găsit atunci o soluţie, montarea unei butelii de gaz, însă constructorul  nu a mai făcut legătura între butelie şi centrală. De atunci sala de sport funcţioneză, însă nu beneficiază de încălzire. De la începutul primului mandat, în anul 2012, primarul spune că a încercat sa găseasca o soluţie: “Centrala pe gaz nu a fost folosită deloc şi este ca nouă. Am încercat să facem un transfer prin Consiliul Judeţean Sălaj. Să schimbăm centrala pe gaz cu o centrală pe lemne. Am avut promisiuni că se va face acest lucru, însă nici acum nu s-a concretizat nimic.  Noi ne-am gândit că această centrală ar putea folosi unei săli de sport din oraş, iar ei să ne dea o centrală pe lemne. Lemne sunt, nu e problemă. E păcat că nu există încălzire iarna. Asta e situaţia actuală şi nu putem face nimic. Soluţia e clară: având în vedere că nu ştim când vom aduce gaz în comună, avem nevoie de centrală pe lemne”.
Elevii de la Şcoala “Traian Creţu”  se remarcă la competiţii sportive  
Preocuparea pentru sport există şi la Năpradea, iar aceasta o demonstrează rezultatele din ultima perioadă  la competiţiile şcolare. Numai în ultimul an, elevii de la Şcoala Gimnazială “Traian Creţu” din Năpradea, pregătiţi de profesorul Marius Muntean,  s-au remarcat la Cupa Văilor. Astfel, la Cupa Someşului II, echipa de fete s-a impus în competiţiile de handbal şi fete, în timp ce echipa de fotbal a câştigat la minifotbal. Cele trei echipe s-au calificat astfel la faza finală a Cupei Văilor, la fel ca şi Florina Bota, cea care s-a remarcat şi la faza finală de la Zalău, acolo un s-a clasat pe locul trei la oină! Tânăra din Năpradea are calităţi bune, iar pe aceeaşi linie este şi o altă copilă, este vorba despre Roxana Botişan. Deşi este doar pe clasa a VI-a, eleva Şcolii Gimnaziale “Traian Creţu” are o mare înclinaţie către sport. Deşi nu a fost prezentă la Cupa Văilor de la Zalău, ea a fost remarcată de antrenorul Mirel Seişanu la Cupa Someşului, acolo unde s-a clasat pe locul 2 în cursa de 800 de metri. Tot ca o mare promisiune este şi generaţia  ce a terminat clasa a VI-a în această vară şi de unde se vor putea forma echipe competitive pe plan judeţean atât la fotbal, cât şi la handbal şi volei! Fiii acestei comune au făcut ca numele lor să ajungă în sferele cele mai înalte ale sportului, în general şi, implicit, au făcut cinste micuţei comune din Sălaj. De acolo, de pe Valea Someşului s-au lansat oameni importanţi de sport, precum handbalista Sanda Criste (Fechete), care a fost o legendă la Silcotub Zalău, şi fotbalişti fraţi – Mihai şi Gheorghe Bumbuţ, care au evoluat cu mult succes la FC Armătura Zalău. Secţia de lupte libere a fost mărită cu doi sportivi din Năpradea – este vorba despre Traian Criste şi Vasile Turău, iar rugby-ul l-a practicat Dan Borbei. Tot la nivel de performanţă a boxat şi Doru Gâmbuluţ, iar Mariana Mihuţ şi Alexandru Lazăr au jucat tenis de masă, respectiv volei.
Comuna are potential turistic  
Această aşezare a fost înzestrată cu numeroase obiective turistice, cum ar fi Biserica de lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din satul Vădurele, construcţie secolul al XVII-lea, monument istoric, ruinele bisericii benedictiene din satul Cheud, construcţie din secolul al XII-lea, monument istoric, rezervaţia naturală Pietrele “Moşu şi Baba” din Someş-Guruslău, Cetatea Aranyos-Cetatea lui Pintea din Cheud, muzeul satului din Năpradea, un traseul turistic, încă neamenajat spre culmea Prisnelului, strâmtorile Å¢iclăului, un defileu al Someşului foarte frumos, în care se poate pescui. În zonă se pot face şi drumeţii, sunt locuri frumoase de vizitat. De menţionat este că luna aceasta se finalizează prima pensiune agroturistică din zonă, construită la Napradea, prin banii europeni, pe măsura 313. Începând din toamnă va putea caza până la nouă turişti. Să spunem că în comună nu există Centru de informare turistică, însă primarul consideră că mai intâi trebuie amenajate trasee pentru turişti, trebuie finaalizată pensiunea pentru ca oamenii să poată înnopta în zonă, trebuie reabilitarea unor  drumuri, pentru a crea condiţii pentru a atrage turiştii,  mai apoi s-ar putea construi un astfel de centru. Aşadar, după cum spune chiar primarul “Noi am pornit puţin invers. Ne-am dorit să avem obiective turistice, să avem trasee turistice, iar mai apoi să promovăm”.
Comuna se bucură şi de un festival interjudeţean de colinde “O stea s-a ivit”, care se află în acest an la cea de VII-a ediţie. Evenimentul are loc în prima jumătate a lunii decembrie şi adună tineri din Sălaj, Maramureş, Cluj, Oradea, Bistriţa-Năsăud, care vin să vestească naşterea Domnului. Şi interpreţii precum Dumitru Fărcaş, Cristian Pomohaci, corul de la Finteuşul Mare au poposit în Năpradea pentru a participa la acest festival.  Pentru atragerea turiştilor în zonă, dar şi pentru a-i aduce aproape pe cei plecaţi, pentru a fi alături de bunici, părinti, fraţi, prieteni etc, Primaria vrea să organizeze Zilele comunei Napradea. Din păcate, în acest an nu se va putea desfăşura această sărbătoare, deoarece este târziu să organizeze un astfel de eveniment, dar anul viitor locuitorii comunei vor vedea şi prima ediţie. “Vrem să organizăm acest eveniment pentru a-i putea aduce acasă pe cei plecaţi, pentru a se întâlni cu cei de aici, să aibă un moment al lor special. Cei care sunt în străinătate vin acasă, dar pe rând şi poate dacă ar avea o dată prestabilită s-ar întâlni cu toţii acasă”, a adăugat Vasile Fodor.
Planuri de viitor. “Aş vrea să schimbăm faţa comunei”, a menţionat primarul Vasile Fodor  
“Pe viitor mi-aş dori să schimbăm  faţa comunei şi am început deja să lucrăm la acest lucru”, spune optimist oficialul comunei. Acesta este de părerea că cel mai important lucru care trebuie făcut este asigurarea localnicilor din toate cele cinci sate aparţinătoare cu apă potabilă, lucru realizat doar parţial până acum. Comuna este cuprinsă în proiectul “Aducţiunea de apă de la Tarniţa”, de apă potabilă beneficiind până acum Năpradea şi Cheud, urmând să se extindă şi la Someş Guruslău şi Traniş. Apa este esenţială, dar primarul ne mărturiseşte că mai apoi este importantă şi canalizarea, dar nu în ultimul rând şi finalizarea asfaltărilor. “Infrastructura este esenţială, atât pentru locuitori, cât şi pentru orice investitor. Acesta vine în comună, iar dacă vede ca ai apă, ai canalizare şi asfalt altfel discuţi. Aceste trei lucruri sunt esenţiale pentru comuna noastră. Tot ceea ce vom face în continuare va fi pentru oamenii din comunitatea noastră, pentru binele lor şi pentru dezvoltarea comunei. Am rămas puţin în urmă, am reuşit într-un mandat să fac cât de cât ceva, însă abia am pornit la drum. E încă mult de muncă, însă toate se vor face”, a conchis Vasile Fodor.

404 Vizualizari
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj