Connect with us

Ştiri din Sălaj

Sîg: Comuna cu cel mai mare campus Şcolar din judeţ! GALERIE FOTO

 


Acest important proiect se va finaliza în 30 iunie, pentru ca în luna septembrie să îşi deschidă porţile pentru cei care  vor să urmeze cursurile Şcolii de Arte şi Meserii Sîg 


Comuna Sîg este situată în extremitatea sud-vestică a judeţului Sălaj, la izvoarele Barcăului, la 36 km de municipiul Zalău – reşedinţă de judeţ si 28 km de cel mai apropiat oraş – Şimleu Silvaniei. Teritoriul comunei este situat la contactul dintre Depresiunea Silvaniei, Munţii Plopiş si Munţii Meseş, având o suprafaţă de de 87,88 km2, ceea ce reprezintă 2,20% din suprafata judeţului Sălaj.
Comuna este formată din punct de vedere administrativ din următoarele sate: Sîg, centrul de comună, Mal, Tusa, Fizeş şi Sîrbi. Din atestările documentare ale aşezărilor la nivelul comunei, în intervalul dintre secolul al XIII-lea şi secolul al XIV-lea, săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unor locuiri mult înainte, astfel, în satul Sâg s-a descoperit un tezaur monetar datat în epoca bronzului. Satul Sâg este atestat documentar în anul 1257 sub denumirea de Terra Szek, Tusa în anul 1341, Sârbi în anul 1481, Mal în anul 1454 şi Fizeş în anul 1341.
Biserica de lemn din Sârbi a fost ridicată în anul 1707, perioadă în care biserica ortodoxă română este supusă represaliilor datorate dependenţei Transilvaniei de regimurile de la Viena şi Budapesta. Biserica de lemn din Tusa cu hramul “Sf. Arhangheli”, a fost construită la sfârşitul secolul al XVII-lea, din lemn masiv şi bine conservată.  Procesul  de cooperativizare a cuprins comuna abia în iarna anului 1962 doar pe teritoriile satelor Sîg şi Fizeş. Datorita condiţiilor specifice a terenului slab productiv şi a imposibilitaţii aplicării pe o scară larga a mecanizării, satele Tusa, Mal şi Sîrbi nu au fost cooperativizate, aici s-a menţinut sectorul individual. Suprafaţa administrativă a comunei de 8878 ha din care 2815 ha arabil, 2239 ha păşuni, 3161 ha păduri, 347 ha fâneţe şi 209 ha livezi.
Cea mai mare parte este deţinută de sectorul individual şi numai o parte se află in administrarea Consiliului Local Sîg în ce priveşte păşunile şi pădurile, precum şi o parte din pădure care în prezent se află in administrarea Romsilva Zalău şi Cluj.
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei se ridică la 3.276 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.476 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,6%). Principalele minorităţi sunt cele de romi (20,73%) şi slovaci (2,99%). Pentru 2,63% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (73,78%), dar există şi minorităţi de penticostali (13,52%), martori ai lui Iehova (3,91%), romano-catolici (3,11%) şi greco-catolici (2,2%). Pentru 2,72% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.
Sub aspectul reliefului, evidenţiem potenţialul oferit de relieful predominant de dealuri, munţi  şi piemonturi joase. O parte din comună este străbătută de Munţii Plopiş (satele Tusa, Sîrbi şi Mal) , care pe teritoriul comunei Sîg ating o înalţime de de pana la 882 m (Vârful Merişor) şi o desfăşurare în lăţime de până la 15 km. O parte din Piemontul Oşteana aflat pe teritoriul comunei Sîg (satele Tusa, Sîrbi şi Mal) constituie zona de legătură  dintre Munţii Meseşului şi Munţii Plopişului şi care atinge o frecvenţa a înălţimilor între 400 – 600 m. Dealurile Bănişorului (satele Sîg şi Fizeş), cuprinse între Valea Barcăului şi Valea Crasnei, cu altitudini medii  pe teritoriul comunei de 300 – 400 m.
Ziele trecute am poposit într-o altă comună cu un peisaj… de vis. O comună în care predomină verdele, iar natura este la ea acasă. Ne referim la Sîg. Această aşezare are un potenţial turistic deosebit, iar la capitolul infrastructură stă destul de bine. Drumurile importante sunt reabilitate, însă e destul de greu să modernizezi cei 165 de kilometri de drum pe care îi are într-un timp scurt. La această oră, s-au reabilitat 65 de km  de drum, dar încetul cu încetul infrastructura va sta mult mai bine. Comuna se poate lăuda şi cu baza sportivă modernă de la Tusa, dar şi cu faptul că are echipă de fotbal, ca să nu spunem că anul trecut avea chiar două formaţii! Sîgul nu stă rău nici la capitolul tineri, astfel că aproape 500 de copii din cele cinci sate învaţă la şcolile din comună.
Ne-am mirat şi de sediul Primăriei, care a fost reabilitat începând din anul 2013, lucrările întinzându-se pe o perioadă de doi ani şi jumătate. Cu toate acestea, poate acum numele nu ne spune prea multe, dar cu siguraţă, peste puţin timp, mai exact, luna viitoare, locuitorii din judeţul Sălaj, şi nu numai, vor vorbi desprea această comună. De ce? Puţini ştiu că în 30 iunie, anul acesta, judeţul nostru se va putea lăuda cu cel mai mare campus şcolar, tocmai la Sîg! Când spunem cel mai mare campus, nu ne referim doar la  suprafaţa pe care se întinde – cu toate că ea este una considerabilă (1,85 hectare) – ci şi la numărul de clădiri care s-au construit acolo. Ca să înţelegem mai exact, menţionăm că luna viitoare Primăria va finaliza proiectul „Rebilitare unitate de învăţământ Şcoala de Arte şi Meserii Sîg”.  
Cel mai mare campus şcolar din judeţ
 În anul 2007 a fost demarat proiectul campusului printr-un proiect guvernamental pilot, de construire a patru campusuri în fiecare judeţ din România. Comuna Sîg a fost aleasă pentru acest program, iar în mai 2008 a început execuţia lucrărilor. Din păcate, acestea s-au sistat în luna septembrie a aceluiaşi an din lipsă de fonduri. La acel moment, finanţarea era asigurată de către Guvern şi s-a alocat suma de 1.200.000 lei. După septembrie 2008, lucrările au stagnat. În decembrie 2013, printr-o decizie a Comisiei Europene, s-au realocat fonduri pentru infrastructura socială, iar în aprilie 2014 s-a depus cerere de finanţare la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
Cererea de finanţare a fost aprobată, iar în 30 ianuarie 2015 s-a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Rebilitare unitate de învăţământ   Şcoala de Arte şi Meserii Sîg”. Termenul de execuţie al lucrărilor este 30 iunie 2016, iar în acest moment proiectul este finalizat în proporţie de 95%, urmând ca în toamnă să îşi primească elevii. Vorbim de o lucrare care a costat 19.461.532,26 lei.
Din ce se compune acest campus şcolar? Întregul campus se întinde pe o suprafaţă de 1,85ha. Una dintre clădiri va avea trei nivele şi se va compune din 10 săli de clasă şi trei laboratoare (fizică-chimie, biologie şi limbi străine). Mai există şi un corp destinat atelierelor, deoarece, să nu uităm că este o şcoală de arte şi meserii. O altă clădire este destinată căminului pentru cazarea elevilor.   Aceasta dispune de 24 de camere, fiecare cameră primind patru elevi. Mai există un corp destinat cadrelor didactice. Este vorba despre 10 garsoniere, fiecare având baie proprie. Un alt obiect este cantina-club de care se vor putea bucura toţi elevii Şcolii de Arte şi Meserii, dar şi cadrele didactice.
Există şi un corp în care se găsesc centralele pe lemne care au capacitatea să ofere căldură pentru toate clădirile din campus. Campusul include şi o sală de sport, şi nu una oarecare. Este a treia ca mărime din judeţ, cu teren de dimensiuni olimpice, cu sală de forţă, cu punct sanitar, cu tribune.  De acest campus se pot bucura nu doar copiii din comună care vor să înveţe la Şcoala de Arte şi Meserii, ci şi cei din împrejurimi. “Din păcate, în România, la această oră toate meseriile sunt deficitare pe piaţa muncii. Nu mai avem şcoli profesionale, dar e nevoie de oameni care să practice strungăria, mecanica şi multe altele. Există copii talentaţi pe care vrem să îi pregătim într-o meserie. Mulţi copii aleg să meargă la licee, însă le este greu să facă faţă, iar noi vrem să îi ajutăm, să îi şlefuim. Nu toată lumea poate să înveţe carte, dar aproape toată lumea ar putea învăţa o meserie. Vrem să investim în copii pentru a nu ajunge să fie asistaţi sociali, trebuie să le oferim o bază, să îi pregătim pentru viitor. Cel mai important lucru este şcoala, educaţia”, ne-a declarat primarul Florian Bonţe.
 Florian Bonţe – primarul comunei Sîg:    „Îmi doresc ca tinerii din comună  să facă mai mult sport”
 În această comună se pune foarte mult accentul pe educaţie. Primarul este de părere că doar şcoala poate creiona direcţii clare pentru fiecare individ, şcoala îi educă şi îi pregăteşte pe tineri pentru viitor. „Mi-aş dori ca şcolile să pună un accent mai mare pe sport. Cred că în şcoli se fac prea puţine ore de sport. Într-adevăr, poate până acum am fost deficitari la acest capitol, deoarece nu am avut o sală de sport. Cred că acum am putea să facem   mult mai mult, să îi pregătim pe elevi, să fie depistaţi de la vârste fragede. Poate sunt dintre ei talentaţi la fotbal, atletism şi altele, iar aceşti tineri trebuie descoperiţi. Am discutat cu cei din Consiliul Local pentru a desfăşura, în afara orelor de curs, activităţi pentru copii. Ne dorim o persoană care să se ocupe, să depisteze copiii buni care pot face performanţă. Vrem să îi ajutăm pe copiii talentaţi să se antreneze. Din păcate, părerea mea este că materii ca sportul, desenul, muzica, sunt materii care au fost lăsate la urmă. Şi la noi pot fi copiii buni, diamante neşlefuite, de aceea vrem să îi ajutăm. Ne dorim ceva mai mult pentru ei. Dacă îi descoperim, nu doar că îi ajutăm pe ei, ci şi pe noi, comunitatea noastră, deoarece duc numele nostru în lume, fac cunoscută zona din care pleacă. Trebuie să găsim soluţii, un profesor e puţin, ora de sport, ceea ce fac la şcoală în timpul orelor de sport nu e suficient, aceşti tineri trebuie puşi în valoare. Vom face ceva ca să îi ajutăm. Mereu trebuie să ne gândim, dacă avem bază sportivă, sală de sport, ce facem cu ele? Trebuie să îi stimulăm pe tineri, să dorească să practice sportul”, ne-a mărturisit primarul.
„Comuna nostră nu poate susţine două echipe de fotbal. Mi-ar plăcea  să înfiinţăm un club sportiv”
 La momentul actual, activitatea sportivă din Sîg se reduce doar la “sportul rege”, locuitorii comunei nefiind angrenaţi în alt gen de competiţie. Dacă acum comuna se poate mândri cu o bază sportivă, cum alte echipe din Liga a V-a nu au, lucrurile nu au stat atît de bine mereu.  Înainte de Revoluţie, echipa Stejarul Sîg juca meciurile pe un teren chiar din centrul comunei. După ‘89, terenul a fost împărţit oamenilor, iar echipa nu mai putea beneficia de această suprafaţă. Astfel, în anul 2000, echipa şi-a găsit un nou spaţiu unde să joace, pe o păşune din apropierea comunei. Încă din primul an, Stejarul a evoluat cu succes în Liga a V-a unde a câştigat     locul I în serie!
Din sezonul următor, formaţia din Sîg a evoluat în Liga a IV-a, însă Stejarul nu mai putea să joace  acasă, astfel că meciurile de pe teren propriu s-au jucat la Valcău de Jos. De-a lungul anilor, gruparea şi-a schimbat terenul ba la Valcău sau la Crasna, ba pe unele terenuri improprii din comună. Iubitorii fotbalului au amenajat un teren la ieşirea spre Zalău, lângă piaţă, unde gruparea a evoluat câteva sezoane. Toate acestea au durat până în anul 2010, când Primăria a finalizat lucrările a baza sportivă, amplasată în Tusa. „Când am construit baza sportivă la Tusa au fost unele discuţii. Ideal era să o construim la Sîg, însă Primăria nu dispunea de o suprafaţă atât de mare pentru a se putea construi terenul”, a mărturisit primarul.
Investiţia a fost o lucrare din bani guvernamentali care a costat 810.000 lei. Nu este doar un simplu teren de fotbal, deoarece are şi pistă de atletism, vestiare, tribune, toate condiţiile necesare. La această oră, comuna se poate mândri cu o bază sportivă, cum nu are nici o echipă din Liga a V-a. Din păcate însă, echipa care a evoluat an de an pentru numele comunei acum nu mai există. Echipa Stejarul Sîg, formaţia care s-a desfiinţat anul trecut, a participat an de an la competiţii organizate de AJF Sălaj, iar în anul 2008 a făcut o figură frumoasă în Cupa României, unde a ajuns în finală! Jocul s-a desfăşurat la Nuşfalău, iar adversara a fost tot o echipă din Liga a V-a, este vorba despre Flacăra Halmăşd! Meciul a fost echilibrat, astfel că după 90 de minute, scorul era egal. Finala s-a decis la loviturile de departajare şi Stejarul Sîg a reuşit performanţa de a câştiga trofeul!!!
Din păcate, formaţia din centrul comunal şi-a încetat activitatea anul trecut, iar comuna respiră în fotbalul mic prin Barcău Tusa. Aceasta este o echipă ce a luat fiinţă acum trei ani. Dacă la început era codaşă în Liga a V-a, în acest sezon, Barcăul se bate la podium în Seria Vest! „Stejarul s-a desfiinţat şi fiecare jucător şi-a urmat propriul drum. Din păcate, fotbalul la noi nu funcţionează aşa cum ar trebui. Tinerii trebuie stimulaţi, ei pot juca fotbal mult mai bine dacă îi şi recompensăm. Mulţi dintre ei şi lucrează       sau vin din alte locuri, trebuie să îi şi înţelegem. Dorinţa mea este să avem în comună o asociaţie sportivă, dacă nu un club sportiv. Astfel, am putea face mult mai mult pentru echipă, am putea aloca bani, deoarece aşa e greu. Vreau să ajut echipa de fotbal, deoarece ne promovează comuna. Nu putem susţine două echipe. E greu. Mai bine una şi bună. Mă bucur că echipa din Tusa este o echipă bună şi nu cred că o să r abandoneze lupta, îi văd destul de determinaţi şi interesaţi. Sperăm să îi putem ajuta mai mult, ne-ar fi mult mai uşor dacă s-ar infiinţa un club”, a precizat Florian Bonţe.
 Comuna dispune de un remarcabil potenţial turistic  
Potenţialul turistic este dat de o situaţie geografică favorabilă, de un ţinut pitoresc şi de o mare diversitate a peisajului. Prin aşezare, adică la interferenţa a trei judeţe (Sălaj, Cluj, Bihor), la 20 km de drumul european E60, Oradea – Cluj, în zona premontană a Munţilor Plopiş, într-o zonă cu un potenţial turistic deosebit, comuna are perspective mari de dezvoltare prin turism.
Una dintre obiectivele turistice importante din comună este rezervaţia peisagistică Tusa – Barcău, care reprezinta o rezervaţie fosilieră şi carstică, în suprafaţă de 13 ha, situată într-o zonă foarte accesibilă şi pe cale auto, deoarece drumul de legătură a fost modernizat prin Programul SAPARD, pe distanţa de 7 km, până la rezervaţie.
Alte puncte importante ar fi Păstrăvăria “Izvoarele Barcăului”, baza de agrement „Izvoarele Barcăului” (tabăra de la Tusa), biserica de lemn din satul Sîrbi şi biserica de lemn din satul Tusa, ambele fiind monumente de arhitectură. La Sîg, turismul poate fi axat pe drumeţii în aer liber, practicarea pescuitului de păstrăv indigen în apele repezi ale afluenţilor râului Barcău, fiind o zonă foarte accesibilă, pe poteci şi cărări din acest punct de vedere. Însă, se pot face mult mai multe pentru ca acestă aşezare să se bucure de cât mai mulţi turişti, cel mai important lucru, care din păcate lipseşte, sunt spaţiile de cazare. „Sper să reuşim să atragem investitori, să construiască pensiuni.
La ora asta, în afară de tabăra de la Tusa, care din nefericire nu funcţionează, deoarece are nevoie de modernizare, nu avem spaţii de cazare”, a declarat primarul.
Planuri de viitor  
Multe s-au realizat în această comună, dar, în continuare, multe s-ar mai putea face. „Ne dorim ca pe viitor să atragem turişti. Pentru asta, sperăm să avem cât mai curând pensiuni. Nu vine nimeni la noi dacă nu avem condiţii de cazare şi nu oferim oamenilor servicii pentru a-i atrage înspre noi. Din fericire vom reabilita mai multe drumuri, cu ajutorul Consiliului Judeţean, şi vom facilita drumul spre comuna noastră. Trebuie să ne modernizăm, trăim în secolul vitezei, trebuie să ne mişcăm şi noi, fiindcă altfel rămânem în urmă. Vom putea face ceva numai dacă gândim pozitiv. Chiar dacă resursele nu ajung niciodată, sunt puţine, nu trebuie să ne supărăm, ci să continuăm să fim perseverenţi. Dacă nu se poate azi, mâine sigur vom rezolva. Eu trăiesc cu speranţa şi cu optimismul că vom reuşi şi noi, comunitatea noastră, să ne rezolvăm problemele în timp, să ne punem la punct cu infrastructura rutieră, în mod special. E nevoie de mulţi bani pentru asta, dar în timp, dacă suntem perseverenţi, nu avem cum să nu reuşim. Totuşi, e important să înţelegem că fiecare trebuie să îşi aducă contribuţia la ceea ce înseamnă calitatea vieţii şi bunăstare. Efortorile pe care le face administraţia trebuie să se ducă spre creşterea nivelului de trai. Rostul nostru este acela de a asigura servicii de calitate, dar şi cetăţeanul trebuie să facă un efort. Serviciul de calitate înseamnă costuri, iar pentru a asigura aceste costuri trebuie ca locuitorii noştri să muncească pentru a creşte şi bugetul nostru. Contribuabilii ne ajută foarte mult să alimentăm bugetul, să ne dezvoltăm”, a conchis Florian Bonţe .
Reportaj realizat de Diana MIEREA

700 Vizualizari
Loading...
1 Comment

1 Comment

  1. anonim

    31 May 2016 at 9:00

    Cred ca n- ar strica atunci când te apuci sa scrii ceva mai ales in presa sa verifici continutulde mai multe ori.Am gasit scris denumirea lolitatilor când cu “î” când cu”â “si treaba asta ar trebui s-o stie si cei care au montat indicatoarele de circulatie in loc.Crasna. Un nume ,o localitate se poate scrie cu ambele variante,dar corect este sa alegi varianta adoptată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj