Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Comuna Cizer nu este bogată, dar cu siguranţă are potenţial. GALERIE FOTO


“Sper ca peste câţiva ani să avem una dintre cele mai frumoase comune din ţară”, declară cu optimism primarul Liviu Nicolae Fărcaş


 

În Săptămâna Patimilor am poposit în comuna Cizer. Prima dat, când te gândeşti la această aşezare din judeţul nostru, mintea îţi sare direct la Măgura Priei, muntele care se remarcă prin cea mai mare altitudine a Munţilor Meseş, 996 de metri! Poate, cine ştie, peste puţin timp ar putea avea chiar mai mult… Dar până atunci, rămânând la Pria, trebuie să amintim de marea sărbătoare câmpenească „Măsurişul oilor”, care în acest an sărbătoreşte jumătate de veac! Oameni de pretutindeni, fermieri, localnici, tineri, se întâlnesc pentru a-şi aminti de vremurile de demult şi pentru a asculta mari interpreţi ai muzicii populare româneşti.
  Cizerul va fi una dintre comunele cu toate uliţele asfaltate!
 Primul lucru care îţi vine în minte când pătrunzi pe aceste meleaguri este peisajul care îţi taie răsuflarea. Aerul puţin mai rece decât la oraş, dar mai curat, te duce cu gândul la copilărie, la linişte, la frumuseţe. Poate dacă am fi venit mai repede cu vreo 4-5 ani, am fi crezut că ne aflăm într-un alt secol, într-o altă vreme care a apus demult. Când spunem asta ne gândim la fapul că în urmă cu puţin timp, bătrânii comunei nu ar fi crezut că vor vedea asfalt pe meleagurile lor. Dacă acum patru ani în sat erau asfalt pe un tronson de doar 500 de metri, la ora actuală există peste 20 de kilometri de drumuri şi vor mai fi cel puţin 13 kilometri în perioada care urmează. Gândindu-ne la acest lucru, ne întrebăm cum au putut trăi oamenii până acum, cu atât de puţine căi de acces tocmai în secolul vitezei. Singurele drumuri, mult spus drumuri, mai degrabă cărări erau prin vale, astfel că până şi morţii se duceau la cimitir prin vale. Dar, astăzi, toate aceste lucruri au rămas doar nişte amintiri.
Acum, oamenii se pot mândri cu drumurile lor, cu izvorul de apă potabilă, cu reţeaua electrică, şi nu numai, dar în special cu faptul că preţul iluminatului public în comună a scăzut de 10 ori, comparativ cu anii precedenţi, având în vedere o investiţie cu leduri. Modernizarea s-a făcut cu paşi repezi, în primul rând prin economisirea fiecărui bănuţ, aşa cum ne mărturiseşte primarul. Astfel, dacă în anii precedenţi bugetul comunei era de 19 miliarde lei vechi, pentru anul 2016, suma alocată este de 39 miliarde lei! O creştere considerabilă, făcută prin chibzuirea banului public.
Liviu Fărcaş – primarul comunei:  „Cu siguranţă, din sezonul următor, Cizerul va avea echipă de fotbal”
 “Activitatea sportivă mă nemulţumeşte la ora actuală”, acestea au fost cuvintele oficialului primăriei când a venit vorba de sport. Spusele primarului vin după ce, anii trecuţi, Cizerul avea un cuvânt greu de spus în fotbalul mic din Sălaj. Acum, echipa este desfiinţată din cauza neajunsurilor financiare, dar primarul promite că – începând de sezonul viitor – comuna va avea o echipă de fotbal înscrisă în competiţie.
 „Acum câţiva ani de zile eram o comună fanion a Sălajului cu echipa noastră de fotbal. Chiar ne băteam pentru primele locuri din Liga a IV-a. Din păcate, sponsorii de atunci au plecat de la noi sau chiar au dat faliment. Acesta este unul dintre factorii pentru care nu mai avem echipă, iar un altul ar fi acela că jucătorii de atunci, tinerii noştri, au plecat din comuna noastră. Oricum, noi încercăm să revenim în campionat. În acest sens am avut o discuţie cu un potenţial sponsor, domnul Ioan Cristea. Cu ajutorul lui, ca şi partener, sperăm să strângem tineri şi să avem o echipă. Cu siguranţă din sezonul viitor ne înscriem”, a precizat primarul. La ora actuală, există o bază sportivă în satul Cizer, un teren pe care vechea echipă a evoluat. Terenul se află într-o stare bună şi are chiar şi vestiare şi tribune. Ceea ce lipseşte este o formaţie care să evolueze pe el.
Proiect pentru sală de sport, pe bani europeni
Totuşi, faptul că nu există o formaţie de fotbal în comună nu este o problemă atât de mare ca şi lipsa sălii de sport. Şi acest neajuns pentru comunitatea locală ar putea fi rezolvat, după ce autorităţile au făcut deja demersurile pentru o sală  de sport şi un teren de fotbal cu dimensiuni mici, în centrul comunal.

„Cred că suntem singura comună din împrejurimi care nu are o sală de sport. Toate comunele aflate în vecinătatea noastră dispun de acest lucru. Din bugetul propriu este imposibil să construieşti o astfel de sală, având în vedere că cheltuielile se pot ridica la 40 de miliarde lei. Am demarat deja un proiect în acest sens, vrem să o construim prin fonduri europene. Aştept cu nerăbdare lansarea de proiecte în sesiunea 2014 – 2020, deoarece avem o serie de proiecte pe care vrem să le realizăm, printre care se numără şi sala de sport şi un teren sintetic”,
ne-a mărturisit oficialul comunei.
Casa lui Horea – “bulgărele de aur” al comunei
Casa lui Horea, construită la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscută de săteni drept “Casa Lupuţ” din Cizer. Din nefericire, locuinţa se află în acest moment într-o stare avansată de degradare. Timpul, condiţiile vremii, şi mulţi alţi factori şi-au pus amprenta peste casa care a fost cândva a marelui personaj istoric   Horea. De-a lungul anilor, această locuinţă a fost folosită inclusiv ca biserică, numele ei fiind legat şi de un alt monument reprezentativ din Cizer, biserica de lemn a lui Horea, care a fost mutată de câţiva ani la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din municipiul Cluj-Napoca.
Să spunem că, ultima dată, în această casă a locuit  Lupuţ Ioan a Giurchii Floroaie din Cizer. În anul 2004, casa a fost declarată monument istoric, fiind pusă astfel sub protecţia legii.
Faptul că a fost protejată nu a ajutat casa, starea ei de conservare înrăutăţindu-se. Iniţial, locuinţa lui Horea s-a aflat în proprietatea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, iar în anul 2009 a trecut în posesia administraţiei locale din Cizer. Ani de zile, autorităţile locale au încercat să convingă Guvernul şi Consiliul Judeţean să dea bani pentru salvarea casei, dar iată că până la urmă primarul Liviu Fărcaş a reuşit ceea ce şi-a propus.
Anul trecut, în luna noiembrie, proiectul “Gospodăria ţărănească Casa Lupuţ”, a fost depus şi chiar aprobat, urmând ca pentru realizarea acestuia să se aloce suma de 227.000 de euro, din fonduri europene. Prin acest proiect, nu se doreşte doar reabilitarea monumentului istoric, ci şi realizarea unei gospodării tradiţionale, care să mai includă şi alte construcţii specifice zonei.Oficialul ne-a mărturisit că reabilitarea s-ar putea finaliza peste câteva luni. “Cred că faptul că ni s-a aprobat acest proiect este deja o mare realizare. Casa lui Horea, muzeul comunei noastre, va putea primi vizitatori după ce va fi finalizată. Aşa cum spunea domnul învăţător Galiş, această casă va fi bulgărele de aur al comunei noastre. Sper că în viitor  ne va aduce mulţi vizitatori şi va fi un beneficiu pentru comuna noastră”.
Măsurişul oilor de la Pria, la cea de-a 50-a ediţie!
Pe Măgura Priei va avea loc duminică cea de-a 50-a ediţie a sărbătorii câmpeneşti “Măsurişul oilor”. Această serbare câmpenească este organizată în jurul unui vechi obicei pastoral prin care se măsura laptele oilor fiecărui proprietar de oi. Tehnica aceasta era făcută pentru o corectă repartizare în cursul anului a cantităţii de lapte ce revenea fiecărui proprietar. Pe vremuri, „Măsurişul” era un prilej de bucurie pentru crescătorii de oi, iar acest obicei se încheia cu o masa bogată, cântec şi dans. În urmă cu 50 de ani, unui locuitor al comunei – Ioan Sonea, i-a venit ideea de a face la poalele Măgurii, la Pria serbarea pastorală „Masurisul oilor”.
Din anul 1967 dăinuie acest obicei, păstrat cu sfinţenie de oficialităţi. Aşadar, duminică, 8 mai, Primăria Cizer şi Consiliul Local, în parteneriat cu Centrul de Cultură şi Artă Sălaj şi Consiliul Judeţean Sălaj organizează o noua ediţie a serbării Masurişul Oilor de la Măgura Priei, iar de această dată, primarul comunei promite să fie cu totul specială.
Potrivit organizatorilor, la eveniment îsi vor face prezenţa cunoscuţi interpreţi de muzica populară din Sălaj, dar şi din judeţele limitrofe. Având în vedere că această sărbătoare aniversează în acest an jumătate de secol, organizatorii promit şi surprize. Aveţi ocazia sa le descoperiţi la poalele celui mai inalt vârf al Munţilor Meseş – Măgura Priei.
“Unul dintre locuitorii inimoşi ai satului Pria, Ioan Sonea, a înfiinţat această sărbătoare în urmă cu 50 de ani.Este de remarcat faptul că această serbare a dăinuit, indiferent de regim., are continuitate. Această manifestare are loc sub poalele Măgurii, într-un adevărat colţ de rai al comunei noastre. Îi mulţumim fiului satului, Vasile Coca, pentru ajutorul oferit, pentru promovarea pe care o face. Sper ca până la eveniment să pot duce la bun sfârşit un proiect pe care mi-l doresc de mult: construirea unei cruci. Nu puteam spera la o comparaţie cu renumita cruce de pe Caraiman, însă vrem să se vadă şi de la Zalău. Ne propunem să o facem din fondurile proprii ale comunei, să fie înaltă de 12m şi iluminată. Prin această cruce, Măgura Priei – cel mai înalt vârf al Munţilor Meseş – va avea peste 1.000 de metri! Domnul Ioan Sonea şi-a dorit foarte mult această cruce, sper să o putem inaugura la Măsuriş, dacă nu, cât mai curând”, ne-a mărturisit primarul de Cizer.

 

 

Planuri de viitor
Multe lucruri au fost făcute în această comună şi multe s-ar mai putea face. Prin proiectele derulate, primarul îşi doreşte un trai cât mai bun pentru locuitorii celor trei sate. În primul rând, se doreşte asfaltarea tuturor drumurilor, canalizarea în întreaga comună, un afterschool pentru copii, reabilitarea căminelor culturale, sală de nunţi în Cizer, reabilitarea şcolii şi grădiniţei, sala de sport şi terenul sintetic şi multe altele.
Primarul îşi doreşte să ducă la bun sfârşit proiectele prin atragerea de fonduri, europene şi guvernamentale. “Am trimis chiar şi o strategie de dezvoltare la Consiliul Judeţean. Vrem să ne modernizăm. Mi-aş dori ca tinerii noştri se să se întoarcă acasă, iar micii fermieri să prospere. Mai sunt multe de făcut, însă toate se vor realiza. Oricum, nu avem noi o comună bogată, însă este frumoasă. Prin proiectele realizate, prin zona în care este amplasată, prin hărnicia oamenilor, dar şi prin proiectele pe care le vom derula, am certitudinea că peste câţiva ani comuna nostră va fi una dintre cele mai frumoase comune din ţară”, a conchis primarul.

466 Vizualizari
Loading...
4 Comments

4 Comments

  1. anonim

    9 May 2016 at 16:51

    E foarte modernizat!!!mai ales Plesca( asfalteaza drumul principal cu pamant galben iar podul de acces in sat este din lemn si vechi de zeci de ani,apa sa introdus pe banii satenilor…ce sa mai povestim???

  2. Gabi

    12 May 2016 at 14:23

    De unde ati scos asta ca acum 4..5 ani era doar 500 m de asfalt??? :))asta e doar una din multele aberatii…dau insinuati ca..odata Cu noua conducere s-a renascut cizeru:))? Penibil

  3. cizer

    12 May 2016 at 18:32

    cred ca acest articol goleste primaria de bani, ne puteti spune cat a platit primaria pentru acest articol? As dori sa mai masurati inca o data acel asfalt si sa reveniti cu un nou articol, cand vine vorba de sport in 2012 echipa de fotbal era ok cand a intrat in primarie dupa aceea a inceput sesizarile penale la DNA, DGA, ANI din partea lui si au plecat toti sponsorii. Daca nu a fost instare sa mentina ceva ce exista este aproape imposibil sa o faca din nou. inainte de a fi primar echipa era obligata de el sa vina la el la bar sa bea si sa manance ce dau sponsorii.

  4. fotbalist

    12 May 2016 at 20:26

    Domnule primar , exista la Cizer o baza sportiva racordată la apa curentă? Când ați aflat? Înainte sau după Ce ați tarat jumate satul prin tribunale?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj