Connect with us

Ştiri din Sălaj

Reportaj. GALERIE FOTO. Vîrşolţ, comuna care îşi doreşte o echipă de fotbal

Teritoriul administrativ al comunei Vîrşolţ este limitat astfel:

â–º în partea de vest se delimitează cu comuna Pericei;
â–º în partea de nord şi nord-est se delimitează cu comuna Hereclean;
â–º în partea de sud se delimitează cu comuna Crasna;
â–º în partea de est se delimitează cu comuna Meseşenii de Jos.

Comuna Vîrşolţ – Scurt istoric

Comuna Vîrşolţ este aşezată în zona deluroasă a Silvaniei, pe cursul superior al râului Crasna. Este situată într-o zonă centrală, “V”-ul închis de munţii Meseş şi Munţii Plopişului, pe artera principală, între cele mai importante oraşe ale judeţului: Zalău-Şimleul-Silvaniei, la o distanţă, de 18 km de Zalău şi la 10 km de Şimleu Silvaniei. Din punct de vedere admistrativ comuna deţine trei sate: Vîrşolţ, centru administrativ al comunei, Recea şi Recea Mică. Comuna are o populaţie de 2458 de locuitori.
Comuna Vîrşolţ este o veche aşezare. Condiţiile naturale: ape curgătoare, pământul fertil au oferit condiţii prielnice pentru crescătorii de animale, cultivatori de cereale. Existenţa pădurilor în apropiere şi a tufişurilor, trestiişurilor în lunca inundată a văii Crasna şi Coliţca au oferit ascunzişuri împotriva popoarelor migratoare în timpul marilor devastări tătăreşti şi turceşti.
Atestările documentare ale celor trei localităţi datează din prima jumatate a secolului al XIV-lea. Vîrşolţ este atestat documentar în anul 1341 sub denumirea de poss. Varcoltz şi celelalte două sate, Recea şi Recea Mică sunt menţionate în anul 1326 sub denumirea de Reche.
Populaţia a suferit mult în perioada luptelor antihasburgice conduse de principele Transilvaniei Francisc Rakoczi II, comuna fiind când în mâna trupelor hasburgice, când în mâna “curuţilor lui Rakoczi”. După 1708 mulţi au părăsit comuna şi s-au aşezat în localităţile din jurul văii Erului, iar alţii în condiţii foarte grele trăiau ascunşi prin păduri şi tufişuri. Teritoriul comunei aparţinea marilor feude nobiliare, majoritatea populaţiei suferind în jugul iobăgiei, atât români cât şi maghiari deopotrivă. În 1361 feuda Versuch din judeţul Crasna este stăpânită de Miklos, fiul lui Versuch Tamas şi de familia Jakcsi. La 20 ianuarie 1362 Kusalyi Jakcsi este instalat stăpânul feudei şi această familie stăpâneşte cu succesorii ei până în anul 1460. Comuna aparţine în acest timp judeţului “Solnocul de mijloc”, deoarece în 1487 Korosi Zsigmond donează partea sa de moşie lui Dargii Bertalan. Un stăpân al Recii este atestat în 1582, acesta fiind Recsei Gaspar.
Prin reforma agrară din martie 1945, mulţi ţărani fără pământ sau cu pământ puţin au fost împroprietăriţi împlinidu-li-se visul de veacuri. A fost desfinţată chiaburimea în 1959, iar în 1962 s-a încheiat cooperativizarea agriculturii în comună.
În baza legii 18/1991, pământul a fost restituit vechilor proprietari sau moştenitorilor. Nimeni nu contestă existenţa unui învăţământ în limba română şi maghiară din cele mai vechi timpuri pe aceste meleaguri. Cert este şi faptul că perturbaţiile sociale de-a lungul secolelor au determinat schimbări radicale, adeseori într-o perioadă scurtă în procesul instructiv şi educativ desfăşurat în şcoală. Conflagraţiile mondiale, care au atins şi locurile actualei comune, au făcut ca o serie de documente privitoare la existenţa unui învăţământ în satele comunei să dispară.
Locuitorii români din Vîrşolţ se pronunţă pentru menţinerea caracterului confesional românesc al şcolii lor şi adoptă măsuri pentru buna sa funcţionare printr-o “Obligaţiune” încheiată în 9 iulie 1873. Primele atestări care vorbesc de existenţa unui învăţământ de stat în comuna Vîrşolţ datează din anul 1921-1922. În procesele verbale rămase se menţionează că şcoala de atunci se numea “Şcoala primară de stat”, fiind condusă de sfatul şcolar care îl avea ca preşedinte pe Alexandra Sima şi un secretar, pe învăţătorul Traian Hendea.
Trecutul a demonstrat importanţa şi necesitatea culturii, care era considerată un privilegiu al celor ce făceau parte din rândurile categoriilor sociale avute, mai precis din rândul celor care posedau mijloace de producţie sau care aveau posibilităţi să instruiască, în timp ce marea majoritate a populaţiei era ţinută în ignoranţă. Menţinerea analfabetismului, a neştiinţei de carte, inaccesibilitatea la cultură erau metode de supunere a oamenilor, de menţinerea dominaţiei politice a claselor exploatatoare. Din anul 1960, fiind obligatoriu învăţământul, s-au creat condiţii favorabile emancipării spirituale în comună.

„Vrem să demarăm un proiect pentru a avea condiţii la terenul de fotbal, iar mai apoi ne putem înfiinţa echipă”, a pecizat viceprimarul comunei


Care este primul gând care ne vine în minte când ne gândim la această comună? Hmm… Cu siguranţă este lacul de acumulare de la Vîrşolţ, care este şi cel mai mare lac din judeţul nostru. Cu toţii, cu mic cu mare, de la oraş sau de la sat aleg ca mijloc de relaxare pescuitul în acest lac. Însă aici nu vin doar oameni care se recreează câteva ore pescuind, în fiecare an se organizează atât la nivel naţional, cât şi internaţional, concursuri de pescuit. Pescuitul sportiv este reprezentativ pentru această comună. Să nu uită şi faptul că de acest lac de acumulare se bucură şi locuitori din alte părţi la Sălajului chiar şi fără să-l vadă. Acest lucru este posibil deoarece lacul reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municpiul Zalău, dar şi pentru Şimleu Silvaniei. Pe lângă rolul său de alimentare cu apă, acesta îndeplineşte şi funcţia de regulator de debite pe râul Crasna, fapt ce a condus la înlăturarea riscului de inundaţii în aval de acesta.
Din punct de vedere turistic, comuna Vîrşolţ reprezintă un areal foarte atractiv. Oglinda de apă a lacului, manifestările prilejuite cu ocazia culegerii strugurilor, multitudinea de beciuri, ospitalitatea locuitorilor, şi nu numai, fac din această zonă o locaţie potrivită pentru petrecerea sfârşitului de săptămână.
Comuna o duce destul de bine şi din punct de vedere economic. Bugetul pe anul 2015 a fost de 2.100.000 lei, mai mare, comparative cu anul precedent. Acest lucru se datorează şi datorită agenţilor economici impoartanţi: staţia de pompare, compania de apă, atelierele auto care au fost făcute prin fonduri europene, atelierele de tâmplărie, diferitelor asociaţii. Locuitorii comunei se îndeletnicesc şi cu creşterea animalelor. Păşunile şi fâneţele constituie resurese principale ale zootehniei private. În ceea ce priveşte silvicultura, zona împădurită deţinută asigură producţia de plante medicinale, fructe de pădure şi ciuperci. Oamenii se ocupă şi cu pomicultura, viticultura, legumicultura, au şi avantajul unei poziţionări bune, comparativ cu celelate sate.

Terenul de fotbal a fost retrocedat, însă se amenajează altul

Terenul de fotbal amplasat întredintre Vîrşolţ şi Recea a fost retrocedat după Revoluţie. În primă fază, Primăria a încercat să îl recupereze pe cel vechi prin anii 2000, însă a fost o luptă inutilă. Mai apoi oficialităţile au încercat să cumpere de la oameni terenul însă preţurile pe care le-au cerut oamenii au fost  foarte mari. Până la urmă a fost găsită o cale de mijloc. Totuşi terenul de fotbal pe care îl are acum comuna, situate lângă staţia de pompare, nu este finalizat. Momentan a fost amenajat terenul, există gazon, porţi, dar lipsesc condiţiile pentru a putea participa la competiţii sportive. „Pentru a te inscrie la un campionat trebuie să ai nişte condiţii. Trebuie să îngrădim terenul, să facem o tribună, avem nevoie şi de vestiare. Sunt lucruri minime necesarecare nouă acum ne lipsesc însă sper să le avem curând Dacă vom avea condiţii atunci vom putea avea mai mulţi iubitori de sport şi va creşte şi interesul oamenilor pentru mişcare”, a menţionat viceprimarul comunei.

Jucători de fotbal ar fi, mai trebuie formată o echipă

Pe vremuri echipa de fotbal din comună era Unirea Vîrşolţ. Formaţia a avut un început bun, însă le era destul de greu din cauza faptului că jucătorii trebuiau să adune bani pentru a plăti cheltuielile. La acest moment nu există nici o echipă de fotbal legitimată, însă jucători ar fi. Din cauza faptului că terenul de sport nu este finalizat, tinerii se antrenează la Pericei, Şimleu Silvaniei, Zalău. „Vrem să înfiinţăm o echipă de fotbal. Dacă aveam terenul, dacă era finalizat, puteam să începem aceste demersuri. Avem şi promisiuni de sponsorizare de la nişte societăţi. Şi Primăria poate să ajute echipa, însă în limita posibilităţilor Sper ca la anul să putem avea şi noi o formaţie, pentru început în Liga a V-a, iar dacă totul merge bine, şi mai sus. În comună ar fi jucători, sunt vreo 14 jucători cu care merg şi eu frecvent la sintetic şi jucăm minifotbal. Am vrut să ne înscrie în campionatul de minifotbal, nu a fost să fie. Dacă ai o echipă vrei să ai şi rezultate, Din păcate trăim acum o perioadă grea pentru noi, deoarece simţim lipsa terenului de sport.  La anul dacă nu va fi gata terenul cu siguranţă vom participa măcar la minifotbal”, a declarat Denes Andrei.

Anul viitor, comuna va avea sală de sport

„Suntem pe ultima sută de metri pentru sala de sport. Proiectul a fost demarat, iar clădirea se va construi în curtea şcolii din Vîrşolţ. Eu sper că în primăvară ne vom apuca de acestă lucrare, însă nu doar atât, la finalul anului viitor aş vrea să o şi inaugurăm. Nu este un lux să ai sală de sport. Este un lucru normal şi trebuie să le creăm oamenilor condiţii”, a menţionat viceprimarul. Lipsa sălii de sport o resimt mai ales împătimiţii fotbalului. Aceştia se antrenează fie în sala de sport de la Pericei, fie la Zalău sau Şimleu Silvaniei.

Mişcarea este importantă, iar în lipsa condiţiilor, Primăria le propune locuitorilor anumite activităţi

Anual, în comună se desfăşoară anumite competiţii atât pentru tineri, cât şi pentru cei peste 30 de ani. „Nu trebuie să faci o tragedie dacă ai pierdut, important este să te simţi bine. Avem condiţii la nivel de şcoală, iar copiii nostril participă. De zilele comunei organizăm  întreceri cu bicicleta, concursuri de pescuit, o mulţime de jocuri distractive. Nimeni nu se naşte învăţat, trebuie să munceşti, şi Messi a muncit. Noi nu avem sportive de performanţă în comună, sportul este pentru noi mai mult un hobby. Totuşi este important participare oamenilor la orice fel de activitate, oamenii trbuie să aibă curaj să participle, nu este neaparat să câştige. Nu trebuie să fie pasivi şi nici să le fie ruşine”, a declarat Deneş.

Pescuitul, la el acasă

Anual se desfăşoară atât la nivel de ţară, cât şi la nivel internaţional, concurs de pescuit. În perioada verii, prin lunile iulie-august, lacul este plin de împătimiţi ai pescuitului sportiv care vin să se dueleze cu mari nume ale acestui sport. Şi în acest an, lacul de acumulare de la Vîrşoţ a fost gazda unui eveniment foarte important pentru iubitorii sportului cu “fir-întins” din toată România. Cei mai buni pescari şi-au dat întâlnire în Sălaj pentru disputarea finalei A a Campionatului AGVPS România. Astfel, timp de câteva zile, 35 dintre cei mai buni pescari seniori din toată ţara şi-au întins undiţele pe barajul lacului de acumulare. An de an, pescarii sălăjeni sunt printre cei mai buni din ţară, aşadar şi în acest an judeţul nostru a ţinut ştacheta ridicată şi a fost reprezentat de Adrian Farkaş şi Ciprian Chende.

Căminul cultural deserveşte şi activităţilor sportive

A existat o perioadă în care căminul a deservit ca sală de sport. Dascălii nu şi-au putut desfăşura orele de educaţie fizică în curtea şcolii din cauza frigului, aşa că cei mici au făcut mişcare în căminul cultural. Cu toate că lucrările la sala de sport vor începe abia în primăvară, iar terenul de sport încă nu este finalizat, primăria a găsit o soluţie. La demisolul căminului cultural din Vîrşolţ a fost amenajat un spaţiu în care oamenii se pot relaxa, dar pot face şi puţină miscare.. „Avem două mese de tenis de masă, vrem să aducem table, şah, billiard, ne-am propus ca acest spaţiul să-l transformăm într-un club de recreere. Este foarte important să le creăm locuitorilor noştri, tinerilor, condiţii. Oamenii se obişnuiesc şi cu sportul, dar şi cu birtul, uşor te poţi acomoda. Ne bucurăm că oamenii vin aici şi au o ocupaţie care le place, care îi umple de vitalitate şi  îi menţine în formă. Este mai uşor să îi facem pe oameni să aleagă acest lucru şi nu viciile şi sperăm că acest club este o soluţie. Este inevitabil ca oamenii să se întâlnească, însă e important şi unde o fac. Aşadar mai bine la sport, decât în bar”, a precizat viceprimarul.

Primarul şi viceprimarul, iubitori de sport

Cei doi reprezentanţi ai primăriei sunt împătimiţi ai fotbalului. „Am jucat şi eu fotbal pe vremea când eram la liceu. Şi acum ne place atât mie, cât şi viceprimarului acest sport, cred că avem în sânge fotbalul”, a menţionat Breda Lajos, primarul comunei Vîrşolţ, Viceprimarul recunosşte că şi acum mai joacă fotbal alături de tinerii din comună: „Eu mă duc la fotbal pentru a mă menţine. Fotbalul e hobbyul meu şi joc atât cât imi permite timpul liber. Am jucat la Inter Pericei, la Recea, chiar şi la  Vîrşolţ atunci când am avut echipă. Pe vremuri nu era autobuz, iar din cauză că nu aveam mijloc de transport, s-a întâmplat să merg pe jos până la Pericei să joc fotbal”, ne-a spus Denes Andrei. Viceprimarul mai practică, pe lângă fotbal, şi un sport al minţii: şahul. Înainte să deţină această funcţie la Primăria din Vîrşolţ, acesta lucra la Silcotub, unde era mereu premiat pentru talentul său la şah.

Planuri de viitor

În ultimii ani au fost finalizate mai multe proiecte în comună: s-au modernizat drumurile,  a fost înfiinţat un afterschool, căminul din Recea Mare a fost reabilitat, drumurile cu exploataţie turistică au fost modernizate, s-au construit spaţii verzi pentru locuitori şi multe altele. Cu toate acestea, reprezentanţii Primăriei vor ca pe viitor să fie asfaltate toate străzile din comună, să fie finalizată baza sportivă de la Vîrşolţ, dar şi sala de sport. În ceea ce priveşte turismul, viceprimarul ar dori să existe şi un centru de informare turistică şi să se dezvolte turismul în zona viilor. Comuna are în jur de 400 de beciuri, iar oficialităţile şi-au propus să demareze un proiect prin care să se pună accentual pe obiceiurile şi tradiţiile specific zonei. Se vrea construirea unui drum la aceste beciuri, pentru ca turiştii să vină să vadă specificul locului. Totuşi să nu uităm de pescuit, lucrul reprezentativ Vîrşolţului. „Am dori să atragem turişti, dar şi investitori la baraj pentru a face o zonă de agreement. Ar fi frumos dacă s-ar putea şi campa acolo. Mi-ar plăcea foarte mult dacă pescuitul ar fi un sport, un  sport care să ne reprezinte”, a conchis viceprimarul.
                                                                                         DIANA MIEREA

330 Vizualizari
Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj