Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Viaţa sportivă la sat, azi, comuna PLOPIŞ… La Făgetu, precum în Austria! SUPER-GALERIE FOTO


Plopiş – Scurt istoric:

Situată în centrul judeţului, comuna Plopiş (Plopiş – centrul comunal, Iaz şi Făgetu) se învecinează cu: comuna Halmăşd – la nord-vest, comuna Nuşfalău  – la nord, comuna Valcău de Jos – la est, comuna Boghiş – la nord-est, judeţul Bihor  – la vest, Judeţul Cluj  – la sud-est

Comuna este atestată documentar începând cu anul 1227, din perioada feudalismului timpuriu, sub numele de Bozia-Gemelchen. Comuna are o suprafaţă de 8.000 ha şi are în componenţă trei sate: Plopiş – reşedinţă de comună, satul Iaz, atestat documentar din anul 1342, cunoscut sub aceeaşi denumire, iar cel de-al treilea sat este Făgetu, atestat documentar abia în anul 1830 şi constituit prin colonizarea cu populaţie de origine slovacă.  Comuna Plopiş este situată la o distanţă de 55 km faţă de municipiul Zalău şi 25 de km faţă de Şimleu Silvaniei. Localităţile Plopiş şi Iaz sunt sate de tip adunat, specifice arealelor depresionare, iar Făgetu este un sat de tip risipit, specific zonelor de munte, ce se întinde pe o suprafaţă de 45 km, cu gospodării (205 la case) izolate sau grupate în crânguri.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Plopiş se ridică la 2.405 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când s-au înregistrat 2.765 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (58,92%). Principalele minorităţi sunt  slovaci (32,02%) şi rromi (6,61%). Pentru 2,37% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (52,52%), dar există şi minorităţi de romano-catolici (32,06%), greco-catolici (11,39%) şi penticostali (1,16%). Pentru 2,45% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Formele de relief predominante în această comună sunt cele de deal şi munte, cu altitudini cuprinse între 500 şi 700 m. Munţii Plopişului (unitate montană pentru care se mai utilizează şi denumirile Muntele Şes şi Munţii Rezului), alcătuiţi din roci tari, conglomerate şi gresii, fac parte din grupa montană a Munţilor Apuseni, din Carpaţii Occidentali, cel mai înalt vârf fiind Vârful Măgura Mare care are o altitudine de 918 m. Fauna comunei este specifică regiunilor de deal şi munte, în cea mai mare parte aparţinând domeniului forestier. Întâlnim animale precum mistreţi, căprioare, iepuri, fazani. Flora este alcătuită din păduri, fâneţe, livezi de pomi fructiferi, culturi de porumb, cereale (ovăz, secară, grâu, orz). Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Plopiş aparţine bazinului râului Barcău, fiind nivo-pluvial. Debitul mediu al văilor variază de la an la an. Scurgerea medie a acestora este de 10l/sec/km. Comuna este străbătută de o serie de văi care urmează următoarele trasee: Făgetu-Plopiş-Boghiş şi Făgetu-Iaz-Boghiş. Pârâurile care traversează această comună sunt: Luşor, Valea Mare, Racoviţa şi Valea Iazului (cu mai mulţi afluenţi V. Peştilor, V Uliului, V. Şesii), acestea vârsându-se în Valea Barcăului. Această reţea hiodrografică are un regim de scurgere permanent, cuprins între 0.7 şi 0.9 km/h.



“Liniştit, oamenii pot veni aici două-trei zile pentru a uita de greutăţi”,
spune primarul comunei  Plopiş, Nicolae Criste

În judeţul nostru, nu foarte departe de municipiul Zalău, la aproximativ 55 de km de reşedinţa de judeţ, există un sat parcă desprins dintr-o poveste. Făgetu, unul dintre cele trei sate ale comunei Plopiş, te duce cu gândul la Austria, nicidecum la ţara noastră. Diferenţa o fac oamenii, locuitorii, aproape 700, dintre care 95% sunt slovaci. Limba de predare la şcoala din sat este tot slovacă.

Mentalitate germană, într-un sat sălăjean

“Slovacii sunt undeva între Ungaria şi Germania, dar şi ca mentalitate. Ei sunt din 1830 şi ceva în Făgetu, dar au fost izolaţi până în 1994, din toate punctele de vedere. Aceştia nu au avut curent, nu au avut drumuri, s-au căsătorit între ei, au avut şi copii, însă din păcate sunt copii cu malformaţii din cauza asta. După anul 1995 a început lumea să zburde spre Austria. Unii aveau rude acolo, iar acum aproximativ 30% lucrează acolo”, ne-a declarat Nicolae Criste, primarul comunei Plopiş.

Tinerii revin la sat

Cei care au plecat la muncă în Austria sunt foarte buni tăietori de lemne. Aceştia câştigă foarte bine acolo şi vin acasă cu bani, construiesc, drumurile sunt mai bune, iar locuitorii din Făgetu o duc mult mai bine. S-a îmbunătăţit foarte mult nivelul de trai al oamenilor. “Noi vrem să aducem aici investitori, oameni care să vină să stea două-trei zile să uite de lumea asta grea”, a precizat primarul.

Vizitatorii din Făgetu, interesaţi de turismul rural

Cu toate că în comună nu există hoteluri sau pensiuni, primarul spune că turiştii nu sunt interesaţi de “stele”. Aceştia vor să se deconecteze o perioadă, să se rupă de cotidian, de tehnologie şi să trăiască asemeni locuitorilor. Vin aici oameni din Slovacia, care stau câteva zile pe la bătrânii din sat, în casele lor, mănâncă mâncare tradiţională şi vizitează împrejurimile. De fapt, ei gustă viaţa de la sat. Deja, zona a început să fie vizitată şi de turişti din alte ţări: “În comună au început să vină străini care sunt încântaţi de bunătatea, ospitalitatea localnicilor, dar şi de extraordinarele peisaje. În ultimele luni, am fost vizitaţi de grupuri din Slovacia, Austria şi din Germania”, ne-a declarat Cristina Fiţ, agent de turism în cadrul Centrului de Informare Turistică Comuna Plopiş.

“Transalpina” sălăjeană

Anul acesta, tronsonul de 18 kilometri din drumul judeţean 110E, Nuşfalău-Plopiş-Făgetu, a fost reabilitat cu bani de la Consiliul Judeţean Sălaj. De la km 10,5 până la km 18 se află… Transalpina sălăjeană, un drum ce traversează un peisaj de basm. Toţi cei care vor parcurge acest drum se vor putea bucura de o privelişte inedită, de o bucăţică de rai.

Locuri de vizitat în comună

Anul trecut, în luna octombrie a fost inaugurat Centrul de Informare Turistică Comuna Plopiş, judeţul Sălaj. Rolul Centrului este acela de a informa turiştii cu privire la atracţiile turistice, evenimentele culturale, posibilităţi de recreere şi petrecere a timpului liber prezente în comună, structurile de primire turistică din zonă sau orice alte facilităţi care pot însoţi o călătorie turistică. Centrul valorifică la maxim  potenţialul natural şi antropic şi a infrastructurii turistice.

Cele două persoane care se ocupă de acest centru consideră că turiştii sunt interesaţi de comuna lor. Vizitatorii pot avea parte de o privelişte memorabilă la Mlaştina de la Iaz, Cascadele de la Iaz, se pot bucura de tradiţii şi obiceiuri la Muzeul “Ligia Bodea”, la Casa Birăiţii sau la Casa Slovacă. “Cred că turismul se află pe o direcţie bună în comuna noastră şi avem potenţial. Cu timpul, ar trebui să ne canalizăm atenţia spre agroturism. Considerăm că am câştiga mult şi cu agricultura”, a mai adăugat Cristina Fiţ.

Casă de caritate, la sat

Pe lânga biserica din Făgetu, există o casă de caritate. Măicuţele de acolo oferă orice fel de ajutor localnicilor. Această casă este susţinută financiar din Elveţia, dar şi locuitorii din sat contribuie prin intermediul unor mici donaţii, 5 sau 10 lei, după posibilităţi.

Viaţa sportivă la Plopiş. Nicolae Criste: “Vrem să construim o sală de sport”

La Plopiş se doreşte construirea unei săli de sport în curtea şcolii. Primăria comunei a început demersurile pentru acest proiect. “S-a întocmit proiectul tehnic, acesta a fost înaintat Ministerului Dezvoltării pentru finanţarea proiectului, iar acum asteptăm. Suma necesară se ridică la aproape 4.000.000 lei, iar capacitatea sălii va fi de 50 de locuri”, ne-a comunicat Nicolae Criste.

Terenul de fotbal a fost retrocedat, însă se poate amenaja altul

Comuna Plopiş are un trecut în ceea ce priveşte fotbalul. Înainte de 1989, comuna avea un teren de fotbal, dar şi o echipă care evolua în Divizia Onoare, numită Băile Iaz. Aceasta a funcţionat cu destul de mult succes înainte de Revoluţie. Din păcate, după ‘90, terenul de fotbal a fost retrocedat şi comuna a ieşit din circuitul fotbalistic. Primăria a încercat să readucă fotbalul la viaţă, însă dorinţa tinerilor nu a mai fost atât de mare, aceştia neimplicându-se. Totuşi, dacă tinerii îşi vor exprima dorinţa de a avea un teren de fotbal, Primăria va amenaja un teren. “Avem un teren de aproximativ două hectare, trecut în domeniul public. Acesta este nivelat pentru a amenaja o baza sportivă, dar momentan aşteptăm să vedem dacă vor apărea şi jucătorii”, a specificat primarul.

Comuna a avut echipă de volei

În ceea ce priveşte voleiul, comuna are un trecut cunoscut. Regretatul doctor Ioan Puşcaş a absolvit Facultatea de Medicină la Timişoara, apoi a fost repartizat tocmai la Plopiş. Fiind un pasionat al voleiului, acesta a format o echipă de volei masculin, sub denumirea de Recolta Plopiş. Această formaţie a obţinut victorii imediate. În anul 1965, gruparea din Plopiş a fuzionat cu cea din Şimleu Silvaniei sub denumirea de Cooperatorul Şimleu, apoi Silvania Şimleu Silvaniei, care a ajuns până în prima ligă, acolo unde a avut un parcurs extraordinar. Astfel în anul 1983 a câştigat Cupa Balcanică, iar în campionat s-a bătut de la egal la egal cu titratele Dinamo şi Steaua Bucureşti.  Din motive financiare, echipa a trebuit să fie mutată la Zalău, schimbându-şi din nou numele şi destinul.

Se acordă importanţă educaţiei

Plopişul beneficiază de o unitate de învăţământ: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Plopiş. Această unitate este destinată învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial, având 8 structuri şcolare arondate, două unităţi cu clasele I-IV şi două unităţi cu clasele I-VIII. Unitatea dispune de   22 săli şi cabinete şcolare, un laborator şcolar, două terenuri de sport şi o sală de gimnastică, iar acest lucru relevă importanţa acordată dotării unităţii şcolare. Numărul total de preşcolari şi şcolari din comună, în ultimul an şcolar finalizat, se situează la 360, dintre care 89 de copii înscrişi în ciclul preşcolar şi 271 de elevi înscrişi în gimnazial şi primar.

Din nefericire, luna trecută, comuna s-a confruntat cu o problemă. La şcoala din Iaz a avut loc un incendiu. În acest moment se lucrează la refacerea şcolii, dar  se încearcă conservarea ei. Copiii învaţă acum la grădiniţa din Iaz, cei din clasa pregătitoare, întâi şi a doua, iar ceilalţi fac naveta cu microbuzul şcolii la Plopiş. Totuşi, această situaţie este temporară, deoarece primarul speră ca şcoala să fie refăcută până la 1 martie 2016, iar elevii vor putea reveni să studieze la Iaz.

Perspectivă optimistă în ceea ce priveşte viitorul comunei

Cetăţenii din Plopiş susţin că peste cinci ani, comuna lor va avea un nivel de viaţă mai ridicat, iar locuitorii nu îşi vor mai părăsi originile. Va exista o economie mai prosperă, bazată pe desfacerea produselor cu specific local şi un sistem de asistenţă socială dezvoltat. Peste zece ani se va înregistra o creştere economică importantă, comuna va avea o economie dinamică, iar tradiţiile locale  vor fi păstrate şi valorificate prin turism rural care va duce la creşterea bunăstării locuitorilor. Printre valorile care guvernează comunitatea se numără: cooperarea intracomunitară, ospitalitatea, incluziunea şi democraţia participativă.

Primarul comunei este optimist în ceea ce priveşte viitorul. Mai în glumă, mai în serios, Nicolae Criste ne-a dezvăluit o perspectivă interesantă: “Sus, la Făgetu, mi-aş dori să se poată urca cu un teleschi, să fie şi o pârtie, iar la Plopiş sau la Iaz să se poată coborî la o pensiune. E doar o idee, însă toate proiectele se nasc din idei”.

În concluzie, viziunea comunei pentru 2015 – 2020 se poate rezuma astfel: Plopişul va deveni o comună prosperă, cu o economie axată pe activităţi de turism dezvoltate pe baza cooperării comunitare, promovării stilului de viaţă tradiţional şi culturii locale, cu o capacitate administrativă crescută.

Reportaj realizat de Diana Mierea

726 Vizualizari
Loading...
1 Comment

1 Comment

  1. Bogdan M

    13 December 2015 at 18:45

    Cam multa lauda, saracie peste saracie nici decum precm tari…moderne! Diana Mierea nu le umfla lucrurile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj