Connect with us

Ştiri din Sălaj

Reportaj: Viaţa sportivă la sat: Sportul ia amploare în Crasna. GALERIE FOTO

Crasna – Scurt istoric:
 
Comuna Crasna este o localitate cu cea mai frumoasă situare geografică a Sălajului, care se bucură de un trecut istoric demn, atestat istoric sub denumirea de Cetatea Crasnei. Comuna Crasna este situată în partea sud-vestică a judeţului Sălaj, în Depresiunea Şimleu, la confluenţa râului Crasna cu Valea Banului. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor componente actualei comune Crasna aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă satul Ratin s-a descoperit o aşezare atribuită culturii Tisa, faza târzie, iar pe raza localităţii Huseni s-au semnalat aşezări aparţinând epocii bronzului.  
 
Prima atestare documentară a satelor aparţinătoare comunei: Crasna în anul 1213, sub numele de Carasna, Ratin în anul 1259 ca Terra Rathon, Huseni la 1341 cu numele de Huzyazo (Husasu), şi satul Marin în 1458 ca Maron, iar în 1497 ca Maroni, atunci când regele Ungariei, Matei Corvin donează moşia Marinului, baronului Bonffi Ştefan şi fiilor săi. Cotată ca una dintre cele mai frumoase şi bine gospodărite aşezări din judeţ, Crasna este străbătută de râul cu acelaşi nume, Lacul de acumulare în care acesta se varsă constituind un loc preferat de împătimiţii pescuitului. Economia comunei se bazează pe activităţi în domeniul: industriei de prelucrare a lemnului, industriei materialelor de construcţii, comerţului, seviciilor şi agroturismului. Activitatea de bază rămâne însă agricultura, prin cultura plantelor şi creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura. Pe dealurile împânzite cu vii se află aproape 1000 de pivniţe (beciuri) şi căsuţe de vacanţă, vinurile de Crasna fiind apreciate la concursurile naţionale şi chiar internaţionale. 
Fotbalul ia amploare 
Una dintre cele mai bogate comune ale judeţului Sălaj este Crasna, dar, în mare parte acest lucru se datorează faptului că localnicii sunt foarte gospodari, însă şi a firmelor care aduc un plus la bugetul local. În comună se regăsesc câteva firme puternice, ca Inserco – cu o staţie de asfaltat şi betonat, Fibrex – unde se fabrică diferite articole din fibră de plastic, fabrica Mobila Kiraly, service-uri auto etc. Altfel spus, nu sunt probleme cu locurile de muncă aşa cum sunt în alte localităţi din judeţul nostru. Doar serviciile publice din comună oferă locuri de muncă pentru sute de persoane.
În Crasna, sunt 5 şcoli generale, un liceu, 5 grădiniţe, un Spital de Boli Cronice, un Centru de Îngrijire şi Asistenţă pentru persoanele vârstnice şi a persoanelor cu handicap. Însă, să nu uităm faptul că locuitorii sunt cunoscuţi pentru agricultură, iar crăsnenii îşi vând legumele prin pieţele din Zalău, Baia Mare, Aleşd şi chiar Oradea.
“Totdeauna Crasna a fost o comună bogată, iar în trecut a avut rang de oraş şi comitat. Se regăseşte la intersecţie de drumuri, dacă luăm în considerare biserica reformată din centrul Crasnei, aceasta se află la aceeaşi distanţă faţă de Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare şi Satu Mare, aproape 100 de km“, ne-a declarat primarul comunei – Pop Emeric.
  CS Crasna, finalista Cupei României  
Deşi au trecut doar trei ani de la înfiinţarea clubului CS Crasna, echipa înscrisă în Liga a IV-a a reuşit să ajungă una de temut pentru formaţiile cu renume din Sălaj. Spunem acest lucru datorită rezultatelor bune obţinute cu echipe care s-au luptat pentru locurile fruntaşe cum ar fi Rapid Jibou sau Dumbrava Gâlgău. Mai mult, în acest sezon, formaţia antrenată de fostul jucător de Liga I – Claudiu Cornaci – a reuşit să se califice în finala Cupei României, pe care a pierdut-o în favoarea Luceafărului Bălan, formaţie care a promovarea în Liga a III-a, după barajul câştigat în faţa Olimpiei II Satu Mare.
“Ne-am angajat să plătim transportul fotbaliştilor, taxele de la AJF şi am pus la dispoziţia echipei şi a clubului terenul de fotbal. În acest an am alocat aproximativ 200 milioane lei vechi pentru echipa de fotbal. Sunt  mulţumit de rezultatele formaţiei CS Crasna. Când aceşti tineri s-au angajat să se ocupe de echipă, le-am spus că nu aştept să fie pe primul loc. O singură condiţie le-am pus, să crească cât mai mulţi tineri. Şi s-au ţinut de cuvânt, avem foarte mulţi copii care fac sport în cadrul echipelor de juniori”, ne-a declarat primarul. Unele formaţii se mândresc cu rezultatele bune, însă 90% din jucători sunt de prin alte zone, dar, la Crasna, majoritatea sunt localnici, cu mici excepţii.
“Înţelegerea noastră a fost să folosim jucători din comuna Crasna. Sigur, nu avem suficienţi fotbalişti aici şi de aceea mai sunt cooptaţi şi alţii din cadrul judeţului”, ne-a declarat gazda noastră – Pop Emeric.
Dacă ar fi să vorbim de rezultatele din acest sezon ale echipei CS Crasna, atunci trebuie să spunem că a avut un retur foarte bun, în care a înregistrat doar trei înfrângeri. Însă, la finalul campionatului am găsit echipa pregătită de Claudiu Cornaci doar pe locul 9, dar anunţă că se pregăteşte intens pentru sezonul viitor.
“În retur am reuşit să ne omogenizăm mai bine, poate datorită faptului că am reuşit să îi motivăm puţin şi pe jucători. Dacă ne uităm pe rezultate, cu echipele mari am reuşit să obţinem puncte, mai ales în returul campionatului. În finala Cupei României nu ne-a fost frică de Luceafărul Bălan, ştiam cine este şi ştiam cum joacă. Pot spune că a câştigat datorită norocului, la pennalty-uri nu mai poţi spune altceva. În campionat, poate am fost dezavantajaţi de anumite hotărâri ale AJF-ului, ne-a luat nişte puncte, din greşeli administrative zicem noi, practic a fost o neînţelegere”, ne-a declarat preşedintele Herbert Robert.
Oficialii de la Crasna consideră că problemele în fotbalul sălăjean apar datorită faptului că jucătorii şi arbitrii se cunosc între ei.
“Cum este nivelul fotbalului în judeţ, aşa este şi arbitrajul. Problema cea mai mare este că jucătorii şi arbitrii se cunosc între ei, stau la chefuri iar următoarea zi se ceartă în teren. Totuşi, cea mai mare problemă este lipsa de respect din partea arbitrilor faţă de conducători, iar acest lucru se vede. AJF-ul trebuie să fie un tampon între arbitri şi conducători, altfel va fi o prăpastie din ce în ce mai mare”, a adăugat Herbert Robert.
Primarul este mulţumit de rezultatele obţinute de echipă, însă văzând că potenţial este ar dori o clasare mai bună în sezoanele viitoare.
“Dacă s-a ajuns până în finala Cupei României şi chiar şi în prelungirile acesteia să se menţină rezultatul, atunci zic că şi în campionat se putea mai mult. Jucătorii au dovedit că pot face meciuri bune şi să se claseze pe locuri fruntaşe, nu pe locul 9 din 14 echipe. Putem fi pe locurile 4 sau 5. Sportul, dar mai ales fotbalul trebuie să se bazeze pe fair-play. Rolul arbitrajului nu ar trebui să fie dictatorial şi să se creadă că ce se fluieră este sfânt, că s-ar putea să fie greşit. Dacă arbitrajul este corect atunci şi echipele îşi pot schimba atitudinea”, a declarat primarul.
Banik Norbert, dorit de multe echipe  
Chiar dacă începutul a fost mai greoi, în momentul de faţă CS Crasna se poate lăuda cu cinci grupe de copii, care fac câte trei antrenamente pe zi. Într-adevăr, nu sunt înscrise în Campionatele Naţionale, dar junorii joacă des amicale cu formaţii din comunele vecine şi chiar şi din străinătate.
“La început am organizat nişte selecţii unde s-au  prezentat chiar şi 150 de copii. Ce-i drept, antrenorul Vasile Stâncel ne-a ajutat foarte mult în acea perioadă. În momentul de faţă, am putea să ne înscriem în cinci competiţii cu juniorii, dar deocamdată nu ne-am înscris, jucăm doar meciuri amicale. Ne bucurăm că proiectul care a fost început în urmă cu trei ani, dă roade. Adică, avem tot mai mulţi copii care au pornit de la grupa <piticilor> şi deja joacă la echipa de juniori şi sperăm să ajungă la echipa mare. Suntem printre puţinele cluburi care are o pepinieră proprie, dar, nu ne putem compara cu CS Atletic care are un buget mare şi un patron care investeşte, şi nici cu Viitorul Zalău care are un plan bine pus la punct deja de câţiva ani. Noi aici, cu bugetul mic pe care îl avem încercăm să ne facem treaba cât mai bine”, ne-a declarat Herbert Robert.
Deşi este un club mic, deja anumiţi jucători au intrat în  atenţiile unor cluburi din România şi nu numai. “Banik Norbert este un băiat crescut de noi, iar anul acesta ne-a ajutat foarte mult în campionat. Are doar 17 ani şi este urmărit de mai multe echipe, vin antrenorii să îl vadă, la stadion”, a adăugat Herbert.
Stadion modern şi sală de sport renovată  
Trebuie să spunem că fiecare sat din comună posedă terenuri de fotbal propice pentru joc. Dar, cel din Crasna a beneficiat din 2008 încoace de modernizări, care se ridică la câteva miliarde. A fost construită o tribună, după care s-a mărit capacitatea ei, s-au construit vestiare, pistă de alergare, s-a amenajat o groapă de sărituri, terenul a fost împrejmuit, gazonul a fost schimbat şi nocturna. Mai mult, în Crasna s-a construit şi o sală de sport de tip Năstase, care de atunci a mai suferit unele îmbunătăţiri.
“Sala de sport a fost dată în folosinţă în anul 2004 şi a fost făcută prin Compania Naţională de Investiţii. O închiriem în fiecare după-masă. Recent, am schimbat acoperişul, iar anul viitor vrem să schimbăm pardoseala, este foarte uzată. Iar, terenul de fotbal a fost modernizat în anul 2008, printr-un proiect pe Ordonanţa nr. 7. Valoarea investiţiei s-a ridicat la aproape 4 miliarde lei vechi”, ne-a declarat primarul.
Crasna, tot mai aproape de standardele unui oraş 
  De la investirea lui Pop Emeric ca primar în anul 2000, în satele comunei Crasna au fost puse în aplicare o serie de proiecte finanţate atât cu fonduri guvernamentale, cât şi europene. Fără să exagerăm, putem spune că localnicii beneficiază de condiţii ca în oraşe.
“Din cunoştinţele mele suntem singura comună din judeţ care are un birou de proiecte propriu, şi de aceea şi rezultatele sunt benefice din punct de vedere al accesării proiectelor. Chiar şi agenţii economici şi persoanele fizice sunt ajutate să îşi depună diferite proiecte pentru dezvoltarea afacerilor. Crasna este una dintre comunele care a accesat toate proiectele posibile, pe toate măsurile, pe fonduri europene şi fonduri guvernamentale pentru administraţia publică locală. Începând de la alimentarea cu apă, canalizare, staţie de epurare, modernizări de drumuri şi modernizări de drumuri de exploataţie agricolă. Totodată am modernizat căminele culturale şi şcolile. Până la sfârşitul anului trebuie să finalizăm ultimul proiect pe fondul de mediu. Cu acesta finalizăm alimentarea cu apă şi canalizarea în toată comuna, inclusiv în satele aparţinătoare”, ne-a declarat primarul.
Dorinţa cea mai mare a lui Pop Emeric este amenajarea unei piste pentru biciclete în jurul lacului de acumulare. “Ar fi deosebit de frumos să văd acest proiect realizat. Mi-ar face plăcere să văd oamenii plimbându-se cu bicicleta pe lângă lac. Cel mai mult mă bucur că am reuşit să salvăm spitalul din comuna Crasna. Am mai deschis câteva secţii, fizioterapie, boli interne, paliaţie, pe lângă cea de boli cornice. În momentul de faţă avem cinci medici, dar urmează să vină şi alţii”, ne-a mărturisit primarul.
Singura comună cu centre de zi în fiecare din satele aparţinătoare  
Hărnicia oficialităţilor din comuna Crasna este demonstrată prin  proiectele duse la bun sfârşit. Un lucru lăudabil reuşit de Primărie este faptul că în fiecare sat s-a construit un centru de zi pentru copii. În satele Huseni şi Ratin, lucrările au început în anul 2011. Fiecare centru are o suprafaţă de 200 de metri pătraţi, sală de mese, sală de consiliere, sală de studio şi băi. Centrele au fost construite prin fonduri de la Ministerul Muncii, şi au costat aproximativ 100 000 de euro fiecare.
“La ora 13.00, copiii merg la centru, mănâncă, îşi fac temele şi desfăşoară activităţi distractive, după care pleacă acasă. Este un ajutor enorm pentru copiii de etnie rromă şi pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate“, a adăugat Pop Emeric.
   Sportul are ziua lui în Crasna  
Se cunoaşte faptul că localnicii sunt gospodari, dar nu se dau în spate nici la petreceri. De altfel, Crasna este deja cunoscută şi pe plan internaţional pentru festivităţile, care se desfăşoară cu ocazia Zilelor Crasnei, care sunt organizate în luna septembrie. Este deja tradiţie, cu ocazia acestor festivităţi, organizarea concursului internaţional de atelaje, cu participarea multor echipe din Ungaria, prezentarea porturilor populare tradiţionale, degustare de vinuri, competiţii sportive etc. De-a lungul vremii, la aceste festivităţi au participat, ca invitaţi, desigur, senatori şi deputaţi UDMR, personalităţi de marcă din conducerea UDMR, printre care Marko Bela, Kelemen Hunor şi mulţi oficiali din judeţ.
Dar Zilele Crasnei nu este singurul eveniment de genul ci se mai organizează şi “Youth Fest” – o sărbătoare a tinerilor, Balul culesului de struguri şi Ziua Bărbaţilor din Crasna – pe 29 decembrie, zi care se lasă cu degustare de vin, iar cel mai bun primeşte diplomă şi premii. “La ultima şedinţă a consiliului am hotărât că vom organiza Zilele Comunei şi în acest an. Vom organiza şi internaţionalul concurs de trăsuri. Vom încerca să aducem cât mai multe avioane pe aerodromul nostru, vom avea diferite formaţii şi chiar şi focuri de artificii, practic, încercăm să satisfacem dorinţele fiecăruia”, a adăugat primarul.
Sportul nu putea lipsi de la aceste evenimente, astfel, de fiecare dată se organizează competiţii de minifotbal, fotbal, handbal, badminton etc. “În acest an va fi organizată pentru a treia oară Ziua Sportului din Crasna. În primii doi ani am organizat acest eveniment în luna mai, dar anul acesta va fi în cadrul Zilelor Comunei. Este o zi foarte intensă de sport, începe de la ora 8 dimineaţa şi se termină seara. Începem cu minifotbal, după care continuăm cu handbal, volei, badminton şi ping-pong. Anul trecut a fost şi un concurs de biciclete dedicat copiilor. Încercăm să creăm o atmosferă, iar cei care participă la acest eveniment să înţeleagă cât de important este sportul din punct de vedere al sănătăţii. Ziua Sportului din Crasna este dedicată doar localnicilor, iar toate echipele sunt doar din comună. Când organizăm alte evenimente, atunci invităm şi echipe din localităţile vecine“, ne-a declarat viceprimarul Bogya Miklos.
Dacă de Ziua Sportului din Crasna tinerii sunt cei implicaţi, la începutul lunii octombrie urmează ca cei trecuţi de prima tinereţe să fie în prim plan. Se organizează un campionat de minifotbal “Old Boys”, a fost an în care au participat şi 20 de echipe din tot judeţul, iar seara se încheie cu o premiere şi bineînţeles o masă.
Pop Emeric, la ultimul mandat?!  
Primarul Pop Emeric este originar din satul Ratin, dar locuieşte de peste 30 de ani, în Crasna. După 15 ani de Primărie, din 2000 încoace, s-ar putea spune că Primăria este ca a doua casă pentru el. Însă, este hotărât să nu mai candideze deoarece vrea să petreacă mai mult timp cu familia, în special cu nepoţica.
“Dacă cineva a fost un luptător, eu am fost şi toată lumea ştie. Din păcate, am ajuns în situaţia de azi, când nu mai putem să ne dezvoltăm proiectele deoarece nimeni nu mai vrea să semneze nimic. Noi primarii suntem folosiţi ca nişte cobai, iar după ce ţi-ai făcut treaba şi ai dezvoltat comunitatea să ajungi într-o situaţie neplăcută. Foarte mulţi colegi sunt dezamăgiţi în ce situaţie s-a ajuns şi mulţi nu mai au curajul să acceseze proiecte deoarece nu mai ştii ce semnezi. Nu mai candidez, vreau să dau elan tinerilor să vină să mă înlocuiască. Când l-am propus ca viceprimar pe domnul Bogya Miklos, deja aveam planul de a forma persoanele care vor urma”, ne-a declarat primarul dezamăgit de situaţia din România.
Oricum, nu vrea să se retragă definitiv de la Primărie şi dacă va fi nevoie de ajutorul lui va rămâne alături de viitorul primar. “Dacă va fi nevoie de munca mea şi de sfaturile mele voi rămâne pe un post mai liniştit şi îi voi ajuta pe cei care vor fi la conducere. Mă voi ocupa mai mult de familie. Simt că atâta am fost de ocupat încât mi-am neglijat familia. Pe viitorul primar l-aş sfătui să aibă grija şi de familie pe lângă administraţia locală”, a încheiat Pop Emeric.

459 Vizualizari
Loading...
2 Comments

2 Comments

  1. Petre

    6 July 2015 at 22:57

    Domnule PRIMAR sunt cam cu totul de acord dar pe la sfarsit o intoarceti ca la craiova !!! Deci va rog eu sa nu ocoliti ADEVARUL care este UNA ,,,DECI ACUMA NU SE MAI POATE ,,,,,FURA ,,,, CA INAINTE ,IAR COLEGILOR ESTE FRICA DE BULAU !!!!! NU DE SEMNAREA DE PROIECTE !!!! FITI CORECT PINA LA CAPAT !!! S A TERMINAT ,, CIOLANUL ,, !!!!!!

  2. lol

    7 July 2015 at 13:35

    Minte cu nerusinare :-/
    “Chiar ÅŸi agenÅ£ii economici ÅŸi persoanele fizice sunt ajutate să îşi depună diferite proiecte pentru dezvoltarea afacerilor” – asta numai daca esti neam cu domnu primar sau ii oferi un pliculet consistent, altfel nici nu afli de eventuale proiecte…
    “Crasna este una dintre comunele care a accesat toate proiectele posibile, pe toate măsurile, pe fonduri europene ÅŸi fonduri guvernamentale pentru administraÅ£ia publică locală. ÃŽncepând de la alimentarea cu apă, canalizare, staÅ£ie de epurare, modernizări de drumuri ÅŸi modernizări de drumuri de exploataÅ£ie agricolă.” – WTF?? Astea sunt drumuri MODERNIZATE?? B*tch please. Poate in centru, sau pe strada aia unde sta domnul primar…
    Si am citit doar un fragment, nici nu citesc articolul pana la capat ca sa nu ma enervez si mai tare…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj