Connect with us

Ştiri din Sălaj

REPORTAJ. Primarul din Pericei, Boncidai Csaba, liderul filialei sălăjene a ACOR, este permanent în căutarea soluţiilor pentru binele comunităţilor locale

Filiala din Sălaj a ACOR (Asociaţia Comunelor din România) este compusă din 51 de comune. Preşedintele ACOR Sălaj este Boncidai Csaba, primarul comunei Pericei, iar cei doi vicepreşedinţi sunt Breda Lajos, primarul comunei Vârşolţ, şi Ioan Roşan, primarul comunei Valcău de Jos. Boncidai Csaba mai ocupă funcţia de secretar al ACOR pe Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi face parte din Consiliul Director al ACOR România.

“Statul se dovedeşte slab administrator şi împovărează comunităţile locale”, susţine Boncidai Csaba

Primăriile se confruntă cu probleme în construirea bugetelor locale. Totuşi, faţă de anii anteriori, bugetele sunt acum mai promiţătoare, sunt finalizate şi sunt depuse la Finanţe. Dar primarii şi-ar dori ca acestea să fie mult mai benefice UAT-urilor (unităţi administrativ teritoriale), fără diferenţe între sat, comună sau oraş.

Un aspect important de amintit în privinţa bugetelor, cu caracter general, este cel reprezentat de problemele sociale, care sunt probleme publice, probleme naţionale. Iar rezolvarea problemelor sociale intră în atribuţiunile statului.

”Nu se poate pune povara pe umerii UAT-urilor, pentru că niciuna nu poate să se lupte singură cu această problemă. Din păcate, doar 50% din necesarul pentru a face faţă acestor probleme sociale este acoperit din sume de la bugetul naţional. Restul trebuie să acoperim din bugetele locale”, declară Boncidai Csaba.

În cadrul ACOR România, încă de anul trecut, primarul Boncidai a participat la mai multe sesiuni unde au fost dezbătute politicile publice şi s-au făcut analize asupra legislaţiei care tratează aceste politici publice –  asistenţă socială, învăţământ, sănătatea şi dezvoltarea teritorială în armonie.

”Nu este de acceptat să facem diferenţe între mediul urban şi cel rural. 51% din populaţie locuieşte la oraş şi 49% la sat, deci există o balanţă strânsă. Nu este de neglijat. Dacă ar exista politici publice de dezvoltare durabilă, sunt convins că foarte mulţi ar alege rural, în detrimetul mediului urban”, susţine Boncidai Csaba.

Noul Cod Administrativ – debirocratizare în folosul cetăţenilor

Majoritatea primarilor susţin că adoptarea noului Cod Administrativ este un pas important spre debirocratizare. Însă primarii trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte inventarierea domeniului public şi lipsa unui inventar naţional.

Proprietatea publică a UAT-urilor se constată printr-o hotărâre a Consiliului Local, o procedură de debirocratizare care simplică punerea în valoare a domeniului public în beneficiul cetăţenilor, o procedură mult mai transparentă şi care vine şi cu o responsabilitate asumată de factorii de la nivel local.

Primarii elaborează politici publice – Boncidai Csaba vrea învăţământ de calitate

58 de primari, viceprimari ai comunelor membre ale ACoR şi membri din aparatul executiv al filialelor judeţene, împreună reprezentând tot teritoriul României, au participat la o sesiune de instruire în baza unui proiect scris în urmă cu 2 ani şi jumătate şi care se află în faza de finalizare a implementării, platforma găsindu-se pe site-ul Asociaţiei, www.acor.ro. Ultima etapă a acestui proiect presupune elaborarea a 4 politici publice care să fie însuşite de ministerele de resort.

Boncidai Csaba, primarul comunei Pericei, membru în „Comisia pentru dezvoltare rurală şi servicii”, a vorbit despre necesitatea elaborării unei politici publice în educaţie.

„În educaţie, toată lumea a făcut reforme, câţi miniştri au venit, au făcut reforme. Eu consider că ar trebui să fie o înţelegere între toate partidele politice, un Pact Naţional. Educaţia fiind de importanţă naţională, nu trebuie să ne jucăm şi să permitem guvernelor care vin şi pleacă să facă reforme succesive, negândite. Viitorul nostru este omorât din cauza acestor reforme, pentru că cei care nu au stabilitate, nu au viitor şi, nu în ultimul rând, nu au predictibilitate pentru a şti la ce să ne aşteptăm mâine”.

Fonduri norvegiene pentru specializarea primarilor în transparenţă decizională, etică şi combaterea corupţiei

A fost iniţiat un proiect finanţat pe fonduri norvegiene, iar din toamnă 60 de primari vor pleca în vizită la instituţii publice care au ca atribuţii etica, combaterea corupţiei din Norvegia. Dintre participanţi vor fi aleşi formatori care vor disemina informaţiile dobândite. În cadrul acestui proiect, o echipă va face politici publice pentru armonizarea legislaţiei la nivel european, pentru că sunt discrepanţe uriaşe.

Cum vede liderul ACOR Sălaj anul 2020

”Dacă continuă această incertitudine în care am fost din ianuarie şi până în prezent, dacă vom mai permite să se adopte bugetul aşa cum s-a adoptat anul acesta, prin asumare, fără dialog, vor fi probleme. În fiecare an electoral, economia pierde. Noi vom avea de două ori alegeri în acest an. Ceea ce înseamnă că de două ori vom stagna. Aici aş chema minţile lucide, minţile care mai vor binele poporului, să găsească calea cea mai bună să micşorăm pierderile, nu să le accentuăm. Mă tem şi am rezerve faţă de ceea ce se va întâmpla din cauza incertitudinii cu care am început anul”, declară preşedintele ACOR Sălaj.

Boncidai Csaba, la Summitul Mondial al Liderilor Locali şi Regionali, la Durban, Africa de Sud

Asociaţia Comunelor din România (ACoR) a participat la Summitul Mondial al Liderilor Locali şi Regionali al Organizaţiei Mondiale a Oraşelor şi Administraţiilor Locale Unite / United Cities and Local Governments (UCLG), ce a avut loc în perioada 11-15 noiembrie, în Durban, Africa de Sud.

Summitul Mondial al Liderilor Locali şi Regionali, convocat de UCLG, este cea mai mare adunare de primari, preşedinţi de asociaţii, consilieri şi experţi locali şi regionali din întreaga lume. Totodată, adună cei mai influenţi lideri locali şi regionali, parteneri şi actori implicaţi în luarea deciziilor în ceea ce priveşte viaţa comunităţilor urbane şi rurale. Asociaţia Comunelor din România este membru al UCLG din anul 2006.

Evenimentul a fost deschis oficial în data de 13 noiembrie, în cadrul unei ceremonii intitulate „Guvernele locale şi regionale, santinelele viselor.” Congresul s-a reunit în plen pentru a discuta despre democraţia locală şi a convocat şedinţe tematice privind egalitatea de gen, spaţii publice sigure, mobilitate sustenabilă, probleme climatice, etc. Secţiunea europeană a UCLG a condus Adunarea cu privire la alinierea priorităţilor locale cu Agenda 2030, în cadrul căreia a avut loc dezbaterea tematică: „Acţiuni europene asupra Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”.

Eu am rămas uimit când am auzit declaraţiile colegilor mei din Rusia, Africa, America latină şi am fost foarte atent la declaraţiile colegilor din ţările nordice. Nu ştiu ce s-ar întâmpla cu omenirea dacă polul s-ar schimba. Marea majoritate a ţărilor unde nu au iarnă, unde nu cheltuiesc 50%-60% din venituri din PIB pentru sezonul de iarnă, acolo oamenii sunt mai săraci. Ştiţi de ce? Pentru că acolo oamenii sunt mai pasivi, mai leneşi

 Boncidai Csaba

Importanţa şi istoricul ACOR

Asociaţia Comunelor din România a fost înfiinţată în anul 1997, ca o asociaţie de autorităţi locale, având ca membri comunele din România. Numărul membrilor ACOR este de 1.750 comune, din toate judeţele României.

Asociaţia acoperă 87% din teritoriul ţării şi 48% din populaţie, acţionând în teritoriu prin intermediul filialelor judeţene, dintre care 39 au personalitate juridică.

Asociaţia Comunelor din România este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, creată cu scopul de a reprezenta în mod unitar comunele membre, constituită în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 264/2005.

Asociaţia Comunelor din România a fost declarată ca fiind de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 156 din 13 februarie 2008.

Asociaţia Comunelor din România urmăreşte reprezentarea unitară a intereselor membrilor atât în relaţia cu instituţiile centrale, cât şi cu cele de la nivel european sau internaţional.

Din 2006, ACOR este membru cu drepturi depline în Consiliul Comunelor şi Regiunilor din Europa (CCRE/CEMR), devenind astfel şi membru al UCLG.

Din anul 2005 este reprezentată în cadrul Comitetului Regiunilor, în calitatea de observator, iar începând cu 1 ianuarie 2007 are trei titulari şi trei supleanţi.

Din anul 2009 este membră a Reţelei Asociaţiilor de Autorităţi Locale din Sud-Estul Europei (NALAS), deţinând preşedinţia acesteia pentru un an, începând cu luna mai 2015.

De la 24 mai 2013 se constituie Consiliul Autorităţilor Locale din România şi din Republica Moldova împreună cu Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova.

Pe data de 22 mai 2015, la Alba Iulia, a fost adoptată, în unanimitate, DECLARAŢIA-APEL a C.A.L.R.R.M.

Primarul Boncidai Csaba l-a interpelat pe preşedintele Klaus Iohannis cu privire la situaţia medicilor de familie

Problema lipsei medicilor de familie din comunele din România este una foarte acută, ţinând cont că peste 340 de comune nu au medic de familie, iar acest subiect l-a ridicat în picioare pe primarul Boncidai Csaba la ultima sesiune ordinară a ACOR, eveniment ce a avut loc în zilele trecute şi la care a participat şi preşeditele României.

“Domnule preşedine, destul de târziu a apărut strategia naţională de sănătate. Dar din păcate în mediul rural nu se observă o mare schimbare. Cabinetele medicale s-au privatizat. Primul lucru care s-a întâmplat după privatizare era închiderea punctelor sanitare în satele aparţinătoare comunei. Rezultatul este că medicii sunt îndepărtaţi de bolnav. Nu mai merge medicul la bolnav, ci punem oamenii să facă kilometri întregi să ajungă la un medic. Dar, totuşi, este o problemă şi mai mare, lipsa de medici de familie. Aici pot să vă amintesc că în judeţul Sălaj, din 61 de UAT-uri, în 9 comune nu există niciun medic. Se pune întrebarea cine păzeşte sănătatea acestor oameni. Noi dorim să venim şi cu o soluţie. Avem 6 centre universitare unde anual termină sute de medici. Este de necrezut şi este de neacceptat ideea ca în ţară să mai avem comune fără medici. Din bugetul naţional finanţăm învăţământul universitar, iar cetăţenii, naţiunea, nu pot beneficia de pe urma acestei investiţii? Noi suntem puşi, din păcate, să eliberăm certificate de deces pentru cetăţenii decedaţi din comune, dar nu suntem dispuşi să semnăm certificate de deces al satelor din România”, a fost interpelarea primarului Boncidai, adresată preşedintelui României.

“Eu sunt convins că, dacă ne punem mintea la contribuţie, găsim un sistem să-i încurajăm pe medici să meargă  la sat. Sunt ferm convins că dacă abordăm chestiunea la modul cel mai serios, se găsesc soluţii”, a răspuns preşedintele Iohannis, la interpelarea făcută de primarul Boncidai Csaba.

Primari sălăjeni premiaţi la nivel naţional pentru rezultate deosebite ACOR înseamnă şi armonie, cooperare şi recunoştinţă

În cadrul ultimei sesiuni ACOR România, din perioada 16-19 februarie, au avut loc momente înălţătoare pentru primarii din Sălaj premiaţi cu distincţia Primar de 3 stele şi disctincţia Primar de 4 stele.

În cadrul acestei sesiuni au fost acordate aceste trofee pentru primari care de 3 mandate (12 ani) sau de 4 mandate (16 ani) stau în slujba comunităţii şi încearcă să conducă comunitatea, să armonizeze, în sensul de a aduce prosperitate, de a aduce investirori, de a creea condiţii de locuit, de a permite funcţionalitatea instituţiilor în aceste UAT-uri.

Trofeul ”Primar de 4 stele” a primit primarul Ioan Roşan – Valcău de Jos.

Trofeul ”Primar de 3 stele” au primit primarul Radu Mate – Nuşfalău, primarul Dombi Attila – Sărmăşag, primarul  Dobrai Francisc – Hereclean.

Vicepreşedinte şi membru fondator ACOR Sălaj, Breda Lajos, primarul comunei Vârşolţ

Unul dintre cei mai longevivi şi mai experimentaţi primari din Sălaj, Breda Lajos, este la conducerea Primăriei Vârşolţ din anul 1996, aflat la al 6-lea mandat şi a fost desemnat candidatul UDMR pentru al 7-lea mandat ca primar.

În 1996, Breda Lajos alături de alţi primari a pus bazele şi a înfiinţat ACOR România, fiind membru fondator, alături de mai mulţi primari printre care şi Boncidai Csaba.

După ce au fost înfiinţate filialele judeţene ale ACOR, Breda Lajos a fost ales membru în Consiliul Director, iar din 2016 este vicepreşedinte.

Principalul obiectiv declarat de primarul Breda este că prin ACOR se apără interesele primarilor şi a personalului din primării, funcţionari publici – personal contractual. ACOR depune eforturi pentru a menţine un echilibru în ceea ce priveşte salarizarea şi să fie corespunzătoare.

Tot prin ACOR, se fac informări şi se aduce la cunoştinţa primarilor despre proiectele care apar, fie prin Ministerul Dezvăltării, POR sau AFIR, fonduri europene.

Asociaţia informează primarii despre orice modificare de lege ori apariţia unor legi noi, pe diverse probleme, de fond funciar, cadastrarea.

M-am luptat pentru toţi primarii din Sălaj şi unde au avut probleme am încercat prin ACOR să-i ajutăm pe fiecare. De exemplu, recent  am discutat de două ori cu actualul ministru al Dezvoltării, Ion Ştefan, despre firmele care nu au primit banii la timp, deşi lucrările au fost executate. Am urgentat aceste plăţi pentru că firmele nu mai lucrează dacă nu îşi primesc banii după o lună, două, trei. Asociaţia este importantă pentru faptul că suntem ajutaţi şi de Guvernul României, iar din punct de vedere juridic are un rol foarte important în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor.

Breda Lajos – vicepreşedinte ACOR      

Vicepreşedinte ACOR Sălaj, Ioan Roşan, primarul comunei Valcău de Jos

Încă din anul 2004 după ce a primit votul de încredere al locuitorilor din Valcău de Jos fiind investit în funcţia de primar, a încercat ca să îşi dea toată silinţa pentru a dezvolta comuna şi probabil că din acest motiv este primar la al 4-lea mandat şi candidat desemnat de PNL pentru un nou mandat.

În toată această perioadă dincolo de devoltarea locală Roşan a încercat să se implice în ACOR Sălaj, asociaţie la care a aderat în anul 2007.

În anul 2012 Ioan Roşan a fost ales de către colegii primari membru în Consiliul Director, iar din 2016 ocupă funcţia de vicepreşedinte.

”Încercăm să rezolvăm cât mai multe probleme sau să reprezentăm cât mai bine interesele primarilor şi a zonei rurale din Sălaj la nivel naţional, alături de preşedintele asociaţiei Boncidai Csaba”, a declarat Ioan Roşan.

ACOR Sălaj a încercat să fie o punte de legătură între parlamentari, forul decizional, între instituţii deconcentrate, ministere sau chiar să rezolve unele probleme care nu se puteau rezolva la nivel local. Prin ACOR au fost angajaţi auditori financiari, aşa cum cere legea şi se acordă inclusiv consiliere, acolo unde un funcţionar are nevoie.

ACOR Sălaj a organizat întâlniri cu parlamentarii din judeţ pentru a pune pe masă anumite  inconveniente sau anumite probleme care apar în legislaţia din România, care afectează direct primarii şi comunităţile locale.

Aş putea să amintesc o reuşită, circulaţia pe drumurile publice cu utilajele agricole. Din punctul nostru de vedere este aberant ca să ai tractorul omologat, înmatriculat cu toate asigurările şi când ieşi din curte pe drumurile publice să ţi se facă dosar penal. Am reuşit să oprim acest lucru

 Ioan Roşan – vicepreşedinte


Obiectivele de căpătâi ale ACOR

Dintre obiectivele enumerate în statutul Asociaţiei, putem aminti:

  • armonizarea intereselor comunelor membre în vederea dezvoltării economico-sociale echilibrate a acestora;
  • promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă a comunelor membre în oricare dintre domeniile administrativ, economic, financiar, social, cultural şi instituţional;
  • crearea şi întreţinerea unui sistem informaţional integrat, precum şi organizarea unor corpuri de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluţii pentru rezolvarea problemelor comunelor;
  • organizarea unor activităţi proprii pentru formarea şi perfecţionarea profesională a aleşilor locali, a funcţionarilor publici, precum şi a personalului contractual din administraţia publică locală a comunelor membre;
  • organizarea, la nivelul filialei judeţene, în baza unui acord de cooperare, de activităţi stabilite prin lege ca atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice locale în diverse domenii, cum ar fi: auditul public intern, urbanismul, amenajarea teritoriului şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanei, controlul privind comercializarea produselor şi a serviciilor de piaţă, poliţia locală, fără a se limita la acestea.

Asociaţia efectuează periodic studii, analize şi cercetări privind situaţia economico-socială a comunelor din România, ultima lucrare de amploare, AGENDA COMUNELOR DIN ROMÂNIA, fiind elaborată în 2012, document care analizează problemele complexe ale comunelor din România şi care prezintă soluţii la probleme identificate, cu o viziune pe 30 de ani.

Asociaţia organizează anual sesiunea ordinară a Adunării generale, la care participă peste 400 dintre comunele membre, precum şi membri ai Guvernului României. A.Co.R. organizează, în parteneriat cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), precum şi cu firme private de instruire, cursuri pentru formarea aleşilor locali şi a funcţionarilor publici de la nivelul comunelor.

ACOR a implementat proiecte din fonduri europene nerambursabile post–aderare în valoare de peste 25.000.000 lei, co-finanţate din Fondul Social European.

Este implicată în organizarea periodică a Forumului cooperării descentralizate franco-române, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ambasada Republicii Franceze în România, precum şi a Forumului cooperării descentralizate belgiano-române, în parteneriat cu Ambasada Regatului Belgiei în România. Reprezentanţii filialelor judeţene ale Asociaţiei Comunelor din România, în cea mai mare parte, participă activ la lucrările consiliilor pentru dezvoltare regională organizate la nivelul regiunilor de dezvoltare.

Loading...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Ştiri din Sălaj